Clasele încadrate la capacitatea maximă și lipsa personalului de sprijin fac dificilă integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale și afectează calitatea actului educațional, a avertizat Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învățământul Preuniversitar Sector 4 (afiliat la FSLI), pe 6 februarie, la DCNews.
„Nu putem să avem pretenția să avem calitate cu acest număr de elevi la clasă. Trebuie să revenim la numărul de elevi la clasă și la reducerea numărului în situația unui copil cu cerințe educaționale speciale integrat. Cu alte cuvinte, ar trebui clar spus: nu încadrăm la clasă mai mulți elevi, nu ne ducem la numărul maxim, ne ducem la numărul mediu de elevi la clasă, astfel încât dacă vine și se înscrie un copil cu cerințe educaționale speciale să am de unde să sca” a declarat Cornelia Popa Stavri,
În prezent, majoritatea claselor funcționează la numărul maxim de elevi, ceea ce elimină orice flexibilitate.
„Dacă eu mă duc la număr maxim de elevi și vine un copil cu cerinte educationale speciala că are dreptul să vină, e învățământ de masă, ce fac? Scot din clasă doi elevi și-i trimit la altă clasă? Mai am unde? La noi toate clasele sunt încadrate la nivel maxim. Ceea ce nu este normal”, a spus Cornelia Popa Stavri.
Liderul sindical spune că integrarea elevilor cu CES nu poate fi realizată fără resurse umane suplimentare.
„Nu avem profesori suficienți. Ar trebui să văd cât îmi permite bugetul anul acesta și câți profesori de sprijin, câți logopezi, câți consilieri pot să distribui în școli, astfel încât cadrul didactic să aibă un sprijin la clasă, să poată să implementeze măsurile educaționale speciale pentru acești elevi și să nu fie în defavoarea celorlalți elevi”, a sustinut Cornelia Popa Stavri
În lipsa acestui sprijin, profesorii sunt puși în situația de a împărți atenția între integrarea elevului cu CES și restul clasei. „Acordând atenție unui elev și integrării lui, poți să neglijezi marea masă a copiilor din clasă”, a declarat liderul sindical.
Prevederile din legea învățământului preuniversitar, art.23, referitoare la elevii cu CES
(8) „Integrarea școlară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învățământul de masă se realizează, de regulă, la începutul anului școlar, dar poate fi făcută și pe parcursul anului școlar, în condiții justificate de identificare a CES pe parcursul desfășurării procesului instructiv-educativ de către specialiștii abilitați în acest sens.
Grupele/Clasele în care sunt înscriși preșcolari/elevi cu CES orientați pentru învățământul de masă pot funcționa cu efective minime, sub limita prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(9) Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învățământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreșcolari/preșcolari/elevi.”
Amintim că numărul de elevi dintr-o clasă a crescut, în medie, cu doi elevi din anul școlar 2025-2026, potrivit legii 141/2025, legea Bolojan, care a modificat Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
În același timp, inspectoratele școlare vor putea aproba, în situații excepționale, depășiri sau diminuări ale numărului maxim de elevi dintr-o clasă, cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv, cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim, fără avizul ministerului Educației, conform Ordinului nr. 6.055, care a modificat Regulamentul cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ROFUIP 2024.
„Degeaba ducem copiii cu CES în școlile de masă, dacă profesorul nu are resurse”, a declarat Daniel David, fostul ministrul Educației și Cercetării, pe 5 noiembrie.
„Este important când vom gândi bugetul pe anul viitor să luăm în calcul ceea ce eu spuneam că ar fi trebuit să facem de mai mulți ani, să punem la dispoziție bani pentru a angaja profesori de sprijin, pentru angaja ajutorul de care are nevoie profesorul la clasă”, a spus Daniel David.