Cristina Lazurca, învățătoare: Tocitul comentariilor s-a împământenit din 1990 încoace, când niște autori și niște editori și-au dat seama că pot câștiga bani scutindu-i pe elevi de a citi operele din programă

5.286 de vizualizări
cursuri online
Cristina Lazurca / Foto: Facebook.com
Eu nu reprezint vocea generației mele și nici pe cea a schimbării, doar pe cea a unei mame și învățătoare disperate. Dar eu spun că, din fericire, mintea umană nu este un sertar în care dacă ai îndesat niște ani la istorie nu mai încape nimic altceva, ci dimpotrivă, e ca un organ care cu cât este mai folosit cu atât funcționează mai bine.

Eu cred că atunci când învățăm ceva selecția se face natural, în așa fel încât unii își îndreaptă atenția spre anumite domenii, iar alții spre altele asumându-și că nu pot fi (și nici nu trebuie să fie) de 10 la toate.

Și că învățământul de masă nu e o bucată de plastilină pe care o tot modelăm și căreia încercăm să îi dăm diferite forme, ci este cel mai mare divizor comun între mai mulți factori, printre care capacitatea de învățare a majorității elevilor, posibilitățile de predare ale profesorilor, condițiile reale din școală, numărul de elevi dintr-o clasă și așa mai departe.

Și sigur că unii se vor simți nedreptățiți de acest sistem, care nu este și nu poate fi perfect și nici ajustat pentru toată lumea, dar aceștia pot fi consecvenți propriilor idei până la capăt, asumându-și că inteligența lor nativă va compensa rezultatele mai slabe la istorie, de exemplu, și îi va ajuta să se descurce în viață.

Și sunt de acord că trebuie schimbate acele lucruri care nu funcționează, dar pentru asta trebuie să ținem cont de adevăr, iar adevărul este că în 1990 studiul literaturii nu însemna tocirea comentariilor.

Fără să regret vreodată comunismul trebuie să admit că acest obicei cu tocitul comentariilor s-a împământenit din 1990 încoace, când niște autori ale căror nume sunt cunoscute exclusiv în mediul școlar și niște editori și-au dat seama că pot câștiga bani scutindu-i pe elevi de a citi operele din programă integral și în original și scutindu-i să gândească cu propria lor minte.

Notă: Textul este preluat cu acordul autorului de pe pagina de Facebook a Cristinei Lazurca

___

Cine este Cristina Lazurca

”Sunt trainer şi am absolvit un masterat de scriere dramatică. Am creat propriul concept de teambuilding intitulat Jurnalul inspirațional, bazat pe activităţi care se fac la cursurile de scriere creativă. Din septembrie 2017 sunt învăţătoare la Vinga, în judeţul Arad”.

Foto: Cristina Lazurca/Cafeneaua Literara Joy’s


9 comments
  1. Tocirea comentariilor are origini mult mai indepartate…
    Insa tine tot de profesor cum gestioneaza niste asa-zise cerinte: profesoara de romana din gimnaziu ne atragea cu povesti despre cum a aparut o opera literara sau alta, iar la gramatica aveam atatea exemple si conexiuni cu logica, incat si acum le folosesc; profesoara mea de romana din liceu ne lasa pe fiecare sa ne spunem parerea (fix cu ce cuvinte aveam noi) si nu ne spunea ca gresim, doar acolo unde o mai luam pe de laturi, ne spunea cum era mai direct.
    Noi mai incercam sa ii citim ce analize erau in manual sau pe cine stie unde mai gaseam critica literara, dar ea ne oprea si ne spunea ca e important cum percepem noi ceea ce citim!
    Si asa, o clasa intreaga a fost motivata sa citeasca pentru a putea sa se exprime in legatura cu operele studiate.
    Am facut clasele V-XII in perioada 1987-1995.
    Generatiile sunt in continua miscare deoarece se adapteaza, mai mult sau mai putin fortat, la prezent, trebuie sa creasca gradul de adaptabilitate si al cadrelor didactice!

  2. Culegeri de comentarii literare au existat mereu. Depinde de profesor, dacă le spune explicit copiilor sa învețe pe de rost comentariile și depinde de elev, dacă se supune acestui supliciu.

  3. “Tocirea” comentariilor s-a împământenit, în opinia mea, din cauza faptului că ale examenelor cerințe solicită interpretări critice, explicații și viziuni asupra operelor din programă; astfel, uneori, deși elevul citește opera, are nevoie de mai mult decât de a o rezuma.

  4. Toceala este metoda principala de evaluare în domeniul universitar și preuniversitar! spune:

    Tocitul reprezintă forma principală de învățarea nu numai la română,
    dar și la biologie, chimie și fizică în toate școlile.
    Tocitul este metoda principala de învățare a studenților, asta se cere.
    Tocitul este metoda principala de evaluare la examenul de titularizare.

    1. De acord! Numai că, în ceea ce privește examenul de titularizare, cel puțin la partea de metodică, evaluarea este subiectivă, astfel că, ori de câte ori am susține acest examen, nu e niciodată clar cum ar trebui de fapt abordat subiectul…

      1. E foarte stupidă introducerea acestei metodici la titularizare, e după cum vrea cel care corectează, poate să iți dea 0 sau 3 puncte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Adulții cu nivel minim de alfabetizare au cea mai mare încredere că pot influența politica în Ungaria și Polonia, țări UE cu istoric de abateri de la democrație, dar și în țările iberice / Situația – contrară tendințelor internaționale semnalate în studiul PIAAC privind competențele adulților, la care va participa și România în anii următori

Încrederea oamenilor în capacitatea lor de a înțelege și de a influența scena politică este, de obicei, redusă în rândul adulților ce prezintă un nivel redus al unor competențe esențiale…
Vezi articolul
Remus Pricopie / Foto: Agerpres

Remus Pricopie, SNSPA: Putin acționează cu instrumente ce amintesc de acțiunile în Europa ale lui Hitler / Încurajarea și multiplicarea mesajelor Ro-EXIT și anti-NATO, transmise chiar de membri ai Parlamentului României, acționează împotriva interesului național

“Rusia lui Putin a ales să meargă tot mai mult pe calea confruntării și să mimeze dialogul diplomatic, să submineze buna vecinătate și să amenințe valorile democratice”, iar “Vladimir Putin ignoră faptul…
Vezi articolul

Copiii care au învățat combinat știința, matematica și citirea, pe bază de proiect, în câteva zeci de școli din SUA au înregistrat rezultate mai bune la știință și o dezvoltare socio-emoțională mai bună – studiu

Învățarea pe bază de proiect, ce combină științele cu matematica și citirea, întărește rezultatele elevilor din școala primară și dezvoltarea lor socială și emoțională, arată un nou studiu realizat în…
Vezi articolul

Noul clasament al universităților Times Higher 2021 pe domenii de studiu: universitățile românești, departe de elita lumii. Babeș-Bolyai are cea mai puternică prezență și e singura din România la Educație și Psihologie. Nicio universitate românească la Drept

Universitățile românești au o performanță modestă în noile clasamente ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date miercuri publicității de Times Higher Education, unul dintre principalii…
Vezi articolul