Cristina Lazurca, învățătoare: Tocitul comentariilor s-a împământenit din 1990 încoace, când niște autori și niște editori și-au dat seama că pot câștiga bani scutindu-i pe elevi de a citi operele din programă

5.270 de vizualizări
cursuri online
Cristina Lazurca / Foto: Facebook.com
Eu nu reprezint vocea generației mele și nici pe cea a schimbării, doar pe cea a unei mame și învățătoare disperate. Dar eu spun că, din fericire, mintea umană nu este un sertar în care dacă ai îndesat niște ani la istorie nu mai încape nimic altceva, ci dimpotrivă, e ca un organ care cu cât este mai folosit cu atât funcționează mai bine.

Eu cred că atunci când învățăm ceva selecția se face natural, în așa fel încât unii își îndreaptă atenția spre anumite domenii, iar alții spre altele asumându-și că nu pot fi (și nici nu trebuie să fie) de 10 la toate.

Și că învățământul de masă nu e o bucată de plastilină pe care o tot modelăm și căreia încercăm să îi dăm diferite forme, ci este cel mai mare divizor comun între mai mulți factori, printre care capacitatea de învățare a majorității elevilor, posibilitățile de predare ale profesorilor, condițiile reale din școală, numărul de elevi dintr-o clasă și așa mai departe.

Și sigur că unii se vor simți nedreptățiți de acest sistem, care nu este și nu poate fi perfect și nici ajustat pentru toată lumea, dar aceștia pot fi consecvenți propriilor idei până la capăt, asumându-și că inteligența lor nativă va compensa rezultatele mai slabe la istorie, de exemplu, și îi va ajuta să se descurce în viață.

Și sunt de acord că trebuie schimbate acele lucruri care nu funcționează, dar pentru asta trebuie să ținem cont de adevăr, iar adevărul este că în 1990 studiul literaturii nu însemna tocirea comentariilor.

Fără să regret vreodată comunismul trebuie să admit că acest obicei cu tocitul comentariilor s-a împământenit din 1990 încoace, când niște autori ale căror nume sunt cunoscute exclusiv în mediul școlar și niște editori și-au dat seama că pot câștiga bani scutindu-i pe elevi de a citi operele din programă integral și în original și scutindu-i să gândească cu propria lor minte.

Notă: Textul este preluat cu acordul autorului de pe pagina de Facebook a Cristinei Lazurca

___

Cine este Cristina Lazurca

”Sunt trainer şi am absolvit un masterat de scriere dramatică. Am creat propriul concept de teambuilding intitulat Jurnalul inspirațional, bazat pe activităţi care se fac la cursurile de scriere creativă. Din septembrie 2017 sunt învăţătoare la Vinga, în judeţul Arad”.

Foto: Cristina Lazurca/Cafeneaua Literara Joy’s


9 comments
  1. Tocirea comentariilor are origini mult mai indepartate…
    Insa tine tot de profesor cum gestioneaza niste asa-zise cerinte: profesoara de romana din gimnaziu ne atragea cu povesti despre cum a aparut o opera literara sau alta, iar la gramatica aveam atatea exemple si conexiuni cu logica, incat si acum le folosesc; profesoara mea de romana din liceu ne lasa pe fiecare sa ne spunem parerea (fix cu ce cuvinte aveam noi) si nu ne spunea ca gresim, doar acolo unde o mai luam pe de laturi, ne spunea cum era mai direct.
    Noi mai incercam sa ii citim ce analize erau in manual sau pe cine stie unde mai gaseam critica literara, dar ea ne oprea si ne spunea ca e important cum percepem noi ceea ce citim!
    Si asa, o clasa intreaga a fost motivata sa citeasca pentru a putea sa se exprime in legatura cu operele studiate.
    Am facut clasele V-XII in perioada 1987-1995.
    Generatiile sunt in continua miscare deoarece se adapteaza, mai mult sau mai putin fortat, la prezent, trebuie sa creasca gradul de adaptabilitate si al cadrelor didactice!

  2. Culegeri de comentarii literare au existat mereu. Depinde de profesor, dacă le spune explicit copiilor sa învețe pe de rost comentariile și depinde de elev, dacă se supune acestui supliciu.

  3. “Tocirea” comentariilor s-a împământenit, în opinia mea, din cauza faptului că ale examenelor cerințe solicită interpretări critice, explicații și viziuni asupra operelor din programă; astfel, uneori, deși elevul citește opera, are nevoie de mai mult decât de a o rezuma.

  4. Toceala este metoda principala de evaluare în domeniul universitar și preuniversitar! spune:

    Tocitul reprezintă forma principală de învățarea nu numai la română,
    dar și la biologie, chimie și fizică în toate școlile.
    Tocitul este metoda principala de învățare a studenților, asta se cere.
    Tocitul este metoda principala de evaluare la examenul de titularizare.

    1. De acord! Numai că, în ceea ce privește examenul de titularizare, cel puțin la partea de metodică, evaluarea este subiectivă, astfel că, ori de câte ori am susține acest examen, nu e niciodată clar cum ar trebui de fapt abordat subiectul…

      1. E foarte stupidă introducerea acestei metodici la titularizare, e după cum vrea cel care corectează, poate să iți dea 0 sau 3 puncte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

De 30 de ani se vorbește de pensii, pensii și iar pensii, nimeni nu vorbește de prezentul și viitorul României, despre familiile cu copii – Marian Preda, sociolog și rector al Universității București

De 30 de ani se vorbește de pensii, pensii și iar pensii, nimeni nu vorbește de prezentul și viitorul României, despre familiile cu copii, a declarat sociologul Marian Preda, rectorul Universității București, la B1TV. „Cei…
Vezi articolul

Tudorel Toader îndreaptă Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” spre Rusia. Analist de politică externă: ”O deschidere nepotrivită de transfer către o zonă care nu transmite valorile pe care le împărtășim”

În ultima perioadă, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a anunțat demararea mai multor proiecte de colaborare cu instituții academice din Rusia sau din zone aflate sub influență rusofonă. Insistența…
Vezi articolul
Foto: adevărul.ro/ Silviu Iordache

EXCLUSIV Noul președinte al ARACIP va fi Silviu Iordache. Fost manechin de lenjerie intimă pentru Botezatu, profesor de religie și geografie, fondator Pro România Iași, director al Casei Corpului Didactic, și-a pus în CV că a organizat timp de nouă ani „Balul Bobocilor” la două licee

Noul președinte interimar al ARACIP – instituția cheie care acreditează și autorizează toate școlile și grădinițele de stat și particulare – va fi șeful Casei Corpului Didactic Iași, fost fondator…
Vezi articolul

Efectele pandemiei în școală. O scădere cu 18 puncte a procentului copiilor care puteau să rezolve probleme de o anumită dificultate, iar decalajele sunt și de 50%, spune Dragoș Iliescu, profesor universitar și expert internațional în testare: Simplificat, „un copil care lua nota 6 înainte de pandemie, ia acum 4”

„18% înseamnă că o cincime au pierdut, în medie”, a declarat Dragoș Iliescu despre pierderile în cunoștințe ale copiilor, măsurate în perioada pandemiei în raport cu situația dinaintea acestei perioade.…
Vezi articolul