Croația pilotează școala primară pe tot parcursul zilei, într-un proiect pe care dorește să-l aplice la nivel național peste doar patru ani / Reforma – introdusă în pofida dificultăților existente: programul în două schimburi, dezechilibre în alocarea resurselor, pregătirea profesorilor

1.181 de vizualizări
Foto © Razvan Ionut Dragomirescu | Dreamstime.com
Croația a lansat, anul acesta, o reformă majoră a sistemului său de învățământ primar, prin pilotarea școlii cu program lung în câteva zeci de unități de învățământ. Iar țara intenționează să extindă la nivel național aceste schimbări – ce poartă numele “Întreaga zi la școală” – rapid, începând cu anul 2027-2028, în pofida unor dificultăți substanțiale, potrivit unei prezentări a proiectului, făcută pe platforma europeană Eurydice

Astfel, anul acesta a fost lansat, în 62 de școli, un proiect-pilot de patru ani prin care se urmărește întărirea rezultatelor educaționale prin creșterea numărului de ore de predare, printr-un statut mai bun pentru profesori și prin mai multă echitate și stare de bine pentru elevi și părinți, potrivit prezentării citate.

Școala cu program care se întinde pe tot parcursul zilei de lucru, la nivelul învățământului primar, urmează să fie implementată cu finanțare europeană pentru investiții de infrastructură și de modificare a curriculumului existent, precum și prin mai mulți bani alocați de la buget pentru salariile profesorilor.

Croația încearcă să pună în aplicare noul model în pofida unor provocări majore, potrivit prezentării Eurydice:

  • Într-un număr mare de școli – 40% de unități de învățământ primar, în care sunt înscriși 60% dintre elevii de școală primară din țară – se învață în două schimburi, ceea ce face ca timpul petrecut la școală să fie sub media europeană, în timp ce rețeaua de centre de îngrijire și after-school este subdezvoltată.
  • Rezultatele în ceea ce privește competențe-cheie (conform PISA), sunt, de asemenea, sub media europeană (Notă: scorul mediu al Croației La PISA 2018 a fost de 471,7 puncte – locul 37 din 77 de națiuni participante, comparativ cu România – 428 de puncte, locul 49).
  • În actualul sistem, profesorii au autonomie redusă și au nevoie de oportunități profesionale suplimentare, în condițiile în care există un deficit de cadre didactice

Prin programul “Întreaga zi la școală” se urmăresc o serie de obiective precum:

  • Întărirea rezultatelor elevilor în toate zonele curriculare prin creșterea numărului de ore
  • Reducerea diferențelor în rezultatele de învățare, înregistrate între elevii cu profiluri socio-economice diferite.
  • Întărirea statutului social, profesional și financiar al profesorilor
  • Îmbunătățirea stării de bine și calității vieții pentru elevi și părinți.

Școala cu program lung include patru tipuri de programe, dintre care două obligatorii și două opționale, toate susținute de stat:

  • Un program cu lecții normale, obligatoriu pentru toți levii
  • Un program – de asemenea obligatoriu – de sprijin și învățare asistată, care să întărească învățarea acumulată în cadrul primului program
  • Un program opțional de activități extra-curriculare
  • Un program de tip after-school, de asemenea opțional

Primul program urmărește o extindere a timpului de predare a limbii croate, matematicii și artelor, precum și o reformă în cazul orelor alocate științelor, care urmează să fie predate în mod consolidat. Un rol semnificativ este dat și orelor de educație fizică și sport și celor de dezvoltare a competențelor digitale, care vor fi susținute prin activități în afara clasei, laboratoare și activități extra-curriculare.

Modulul al doilea obligatoriu urmărește să susțină învățarea prin timp suplimentar alocat de profesori elevilor.

  • Ultimele două module sunt, de asemenea, susținute financiar de stat, deși sunt opționale.

Primele două module obligatorii sunt programate, în faza de pilotare, să dureze până la ora 14.00 (pentru activități la clasă), urmând ca programele opționale să dureze până la 4 ore suplimentare, în funcție de dorința și programul părinților, potrivit unei prezentări extinse a schimbărilor pe care le propune acest program (integral aici, în limba croată), făcută de Ministerul Educației de la Zagreb.

Aceasta arată că, deși crește numărul de ore și de prezență la școală, prin segmentare și prin alocarea de timp crescut de predare pentru o serie de materii se urmărește diminuarea timpului de lucru pentru cadrele didactice. Pe de altă parte, în cazul elevilor, este pilotată și posibilitatea de prelungire suplimentară a timpului pe care elevii îl pot petrece la școală, în anumite condiții impuse de programul de lucru al părinților.

Foto © Razvan Ionut Dragomirescu | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. e o forma de institutionalizare de lunga durata , urmează , scoala saptamanala , cum era cresa pe timpul lui ceasca. te ducea luni dimineața SI te lua sambata dupamasa. China mai are astfel de programe , nauceste copiii cu 12 de invatat pe zi . .

  2. TICALOSIE!!! Ce ziceti de SIMPLIFICAREA MATERIEI extrem de greoaie si cu extrem de multe informații de retunut dintr-o data? ASTA E PROBLEMA, MATERIA GREOAIE SI STUFIASA, NU NUMARUL DE ORE ! Cand mai au copii astia timp sa copilareasca, SA NU FACA NIMIC ADICA, SA SE RELAXEZE, RARA A LE FI ORGANIZAT FIECARE MINUT ??? Nu ecde mirare ca 99% sunt obrzi de crapa : E SINGURA PLĂCERE CARE LE-A MAI RAMAS, MÂNCAREA. Singura satisfactie.

    1. PRIMII care strigă că trebuie mai multe ore la școală sunt părinții care nu au cu cine lăsa copiii!!!!

      De câte ori e zi liberă, punte, vacanță… începe văitatul – CU CINE LAS COPILUL?! Să mai deschidă statul niște after-schools, nu contează ce face acolo copilul, că acasă n-are cu cine sta!

      Așa că mai încet cu pianul pe scări.

  3. doamne ferește….întreaga zi la școală….cu ce or fi greșit copiii? și ne mirăm că au de lucru psihoterapeuții …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Banii dați fiecărei universități de stat pentru verificarea doctoratelor scrise între 1990-2016: jumătate nu au cheltuit, în 2021, nimic, deși unele au primit milioane de lei / În doi ani niciuna nu a găsit niciun plagiat

Universitățile românești au primit sume consistente, în 2021, pentru verificarea celor peste 70.000 de teze de doctorat scrise în perioada 1990-2016, așa cum le-a solicitat atunci fostul ministru Sorin Cîmpeanu.…
Vezi articolul