Cum îi spun părintelui că am încercat droguri? Două metode pentru tineri de la Ramona Costescu, psihoterapeut și președintă Asociația ALIAT

1.374 de vizualizări
Dezbaterea ‘Cum vorbim despre consumul de droguri?’, eveniment organizat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Fundatia Tineri pentru Tineri, la Teatrul Apollo 111, Bucuresti, 16 mai 2024. Inquam Photos / Mălina Norocea
“Cum să îi spun mamei că am încercat droguri?” – o întrebare pe care a adresat-o un tânăr care a participat la dezbaterea „Cum vorbim despre consumul de droguri”, organizată pe 16 mai de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Ramona Costescu, președintă Asociația ALIAT, psiholog și psihoterapeut a oferit două variante de răspuns. “Mama, vreau să împărtășesc ceva cu tine. Nu este foarte ușor. Probabil că o să mă critici sau să mă judeci, însă am nevoie de ajutorul tău într-o situație”, este unul dintre posibilele scenarii oferite de psihoterapeutul Ramona Costescu.
  • La dezbatere au participat și Alexandra Miroslav, coordonator programe educaționale Fundația Tineri pentru Tineri, Aura Stănculescu, director CMBRAE, Mugur Ciumăgeanu, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Sociologie a UVT, Cătălin Moise, fost consumator și Marian Ursan, lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Opiniile lor le puteți citi aici

O întrebare pe care mulți tineri și-o pun atunci când ar vrea să le mărturisească părinților că au consumat fie și o singură dată droguri, dar le este frică, rușine, se tem de reacția părinților. “Cum să îi spun mamei că am încercat droguri?”, a întrebat un tânăr participant la dezbaterea organizată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, pe 16 mai.  

Ramona Costescu, psihoterapeut și președinta ALIAT a dat două variante de răspuns:

“Pe de o parte, cred că este important să verificăm noi înșine care este nevoia, de ce am dori să împărtășim asta cu părinții noștri. Dacă suntem într-un context de consum problematic, nu știm cum să gestionăm asta, simțim nevoia de ajutor, simțim că am derapat foarte tare și atunci suntem și noi speriați și dorim să căutăm sprijin. Atunci putem porni, așa: Mama, vreau să împărtășesc ceva cu tineNu este foarte ușor. Probabil că o să mă critici sau să mă judeci, însă am nevoie de ajutorul tău într-o situație.

Sau dacă nevoia este de a se conecta practic cu părintele, poți să pornești de aici. Uite mama, aș dori să împărtășesc ceva cu tine, care face parte din viața mea. Îmi doresc foarte tare să mă asculți, să fii aici pentru mine. Este posibil ca din lipsa de informații să te sperii la un moment dat, așa cum este normal, dar aș vrea doar să știi că împărtășesc pentru că am încredere că poți primi această informație și am încredere că putem vorbi deschis / nevoia mea este de a vorbi deschis“, a spus Ramona Costescu.

Informații de context

La dezbaterea din 16 mai discuția „Cum vorbim despre consumul de droguri?” toți speakerii au spus că aceste campanii de prevenire a consumului de droguri nu trebuie să aibă doar mesaje de tipul: Nu consumați. Aura Stănculescu, director CMBRAE, a spus: “Nu așa ar trebui să fie discuția, cu PPT-uri în care le spui că nu au voie să… E bine și să le spui că nu, ei prind ideea că e o zonă de risc. Trebuie să îl înveți să aleagă, să se informeze, să caute sursa credibilă, unde să întrebe. Când e mic și nu poate să ia decizii e bine să stai lângă el și să îl ajuți, să îi faci desenul cu alternative și consecințe. Și îl ajuți, nu îi zici nu pe acolo, nu pe acolo, doar asta e calea pe care ți-o dau eu”, a explicat Aura Stănculescu.

Mugur Ciumăgeanu, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Sociologie a UVT crede că “aceste campanii nu ar trebui adresate generic tinerilor, pentru că riscă să creeze curiozitate”.

Cătălin Moise, fost consumator și actual Youtuber, spune la rândul său că “acest “nu” din discursuri provoacă doar iritare”.

Alexandra Miroslav, coordonator programe educaționale Fundația Tineri pentru Tineri, crede că trebuie pus accentul pe comunicarea părinților cu tinerii: “Poate ar trebui să îi întrebăm dacă vor să primească aceleași valori, cele pe care le emitem noi. Un alt lucru pe care ar trebui să îl facem, când vine vorba de comunicarea cu adolescenții, este să le oferim mai multă încredere și iertare. Sunt foarte multe comportamente de risc pe care le avem în adolescență și cumva simțim nevoia să fim și iertați pentru greșelile sau micile derapaje, iar asta necesită foarte multă răbdare și empatie față de perioada de adolescență”. 

Ramona Costescu, președintă Asociația ALIAT, psiholog și psihoterapeut a explicat ce îi determină pe tineri să încerce droguri: “Nu mai este vorba doar de curiozitate, nu mai este vorba doar de a experimenta, ci mai degrabă despre a-și dori foarte tare să fie cineva“.

Marian Ursan, lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a semnalat că “în momentul de față, este mai ieftin să te droghezi decât să te îmbeți. (…) La nivel de acces la servicii de recuperare, dacă vorbim despre o persoană obișnuită, cu resurse mai modeste, este de-a dreptul imposibil.

Citește și:
Cum vorbim cu elevii despre consumul de droguri? Aura Stănculescu, director CMBRAE: Nu cu prezentări în care le spunem “nu consumați!”. Greșelile pe care le fac și părinții, și cadrele didactice sunt că încearcă să pară deștepți / Mugur Ciumăgeanu, profesor la UVT: La 12-13 ani riscăm să-i pierdem din mână pentru că încercăm să le punem interdicții

2 comments
  1. cata vorbaraie , cat timp pierdut. copiii au discernamantul neformat , de asta era mai simpla aia cu ” asculta pe mama și pe tatăl tau ca sa ai parte de viata lunga”.
    ascultarea de parinti e sfânta. nu costa nimic . părinții sunt singurii care au legătura de ADN cu tine , au in sange nevoia sa supraviețuiești .
    societatea are nevoie sa faca bani din pielea ta cu toate mijloacele posibile.

    1. Trezirea doamna Arabela! Ai adormit în anii 1900 și te rugăm să te trezești! Copiii și tinerii din ziua de azi au acces la internet, sunt supra-stimulați. Au acces la atâtea concepte și idei care îi depășesc și care le instigă curiozitatea. Degeaba mai vii tu să le zici “nu”, sau mai rău, să îi bați, că o să îi îndepărtezi și mai mult. În ziua de azi doamna Arabela, trebuie să vorbești cu copilul tău, să îl înțelegi, să îl faci să TE înțeleagă și să îi câștigi încrederea. Știu că ți-e dor de nea Ceașcă și de cureaua tatălui, dar e timpul să trăim în prezent!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Deschiderea școlilor

Aspectul fizic și îmbrăcămintea elevilor sunt primele motive de hărțuire în școlile din România. Csaba Asztalos, CNCD: Ministerul Educației ar avea obligația să măsoare anual hărțuirea, discriminarea în școli. Fără date nu ai progres. Dacă statul nu este transparent și nu colectează date, vin alții și comunică pe acest aspect

„Discriminarea, din păcate, este prezentă în școli sub forma hărțuirii”, iar primele două elemente indicate de către părinți și profesori ca motive de hărțuire sunt aspectul fizic și modul în…
Vezi articolul

Eliminarea numelui lui Mircea Vulcănescu, antisemit condamnat pentru crime de război, din numele unui liceu bucureștean ar fi “inoportună” pentru că unii academicieni îl consideră “eminent gânditor”, conform unei comisii din subordinea prefectului Capitalei  / Liceul și-a schimbat deja numele

Comisia de atribuire de denumiri a municipiului București, instituție subordonată Prefectului, a avizat nefavorabil, săptămâna trecută, schimbarea denumirii Liceului Tehnologic “Mircea Vulcănescu” din București, prin înlăturarea numelui publicistului și politicianului…
Vezi articolul