Cum îmbunătățim alfabetizarea copiilor romi din România și a colegilor lor care provin din medii defavorizate socio-economic? Primele dovezi științifice care arată efecte de transfer – analiza cercetătorului Dacian Dolean VIDEO

Alfabetizarea copiilor romi din România și a colegilor lor care provin din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic este de mult timp una dintre provocările cele mai mari ale sistemului de educație din țara noastră. În ciuda numeroaselor programe implementate care au vizat această problemă atât în România cât și în alte țări din Europa, nu există dovezi științifice convingătoare care să arate eficiența unor programe de îmbunătățire a performanței acestor elevi. În acest context, mai jos am să prezint o parte din rezultatele proiectului ELIRA 2.0 (Early Literacy of Roma Children from Romania) în care am testat eficiența unui program de dezvoltare a limbajului asupra competențelor școlare a elevilor romi și a colegilor lor din mai multe școli din România. 

Un număr de 437 de elevi din 40 de comunități rurale din România au participat la acest studiu experimental, desfășurat în perioada februarie 2022-februarie 2023. Elevii au fost evaluați înaintea participării în program (ianuarie 2022, în clasa a 3-a), după finalizarea programului (martie 2023, în clasa a 4-a) și 8 luni mai târziu (noiembrie 2023, în clasa a 5-a). O parte (majoritară) a acestor copii au fost de etnie romă (256) iar restul au fost ne-romi (181), ceea ce ne-a permis să analizăm comparativ performanța lor. 

Elevii au fost împărțiți aleator în două grupe, și au beneficiat de două programe similare care au vizat dezvoltarea limbajului: o grupă experimentală care a beneficiat de un program pe care l-am dezvoltat noi (o echipă de la UBB formată din cercetători și practicieni în colaborare cu profesori de la Universitatea din Oslo), și o grupă de control, care a beneficiat de un program dezvoltat și implementat de profesorii de la clasă. Deci ambele programe au vizat dezvoltarea limbajului, însă programul experimental a avut o bază științifică. Programul de care au beneficiat elevii din grupa experimentală a constat în introducerea progresivă a multor cuvinte de vocabular care nu se întâlnesc în limbajul uzual ci mai degrabă în limbajul oficial sau în textele formale și definirea lor, în activități de formare de propoziții complexe pe baza mai multor propoziții scurte și simple, analiza orală a textelor care li s-au citit (idee principală, detalii concludente, predicții, inferențe). Profesorii care au implementat programul au fost cadre didactice din școala în care au învățat copiii. Aceștia au urmat un ghid metodic pe care l-am dezvoltat și în care le-am detaliat toți pașii care trebuie urmați. În plus, echipa noastră a oferit sugestii metodologice pe tot parcursul proiectului și a evaluat fidelitatea implementării acestuia. 

Mai jos am să descriu câteva dintre rezultatele obținute la testele de vocabular, înțelegerea textului citit, și scriere, punând accent pe efectele de transfer obținute (adică măsura în care elevii nu doar reproduc ce li s-a predat ci aplică, transferă și generalizează ce au învățat în alte contexte) și efectele pe termen lung (după finalizarea proiectului).  

Vocabular 

Efectele dezvoltării vocabularului general (măsurat printr-un test standardizat de definire a unor cuvinte din ce în ce mai dificile, cuvinte care nu au predate la clasă) au fost foarte mari pentru toți elevii participanți la proiect (atât pentru cei din grupa experimentală cât și pentru cei din grupa de control). 

De unde știm asta? În figura de mai jos se poate vederea că dezvoltarea vocabularului general a fost mai accentuată pe parcursul proiectului (între Pre-Test și Post-Test 1) decât în perioada care a trecut după finalizarea lui (Post-Test 1 și Post-Test 2). 

Dar a existat vreo diferență între grupa experimentală și cea de control? Dar între elevii romi și ne-romi? Figura de mai jos ne arată că într-adevăr, performanțele elevilor au variat atât în funcție de etnie (elevii ne-romi au avut o performanță mai mare decât cei ne-romi) cât și de grupa în care au fost incluși (rata dezvoltării vocabularului elevilor din grupa experimentală a fost mai mare comparativ cu elevii din grupa de control). 

Însă un aspect deosebit de important îl reprezintă faptul că evoluția vocabularului elevilor romi și ne-romi din grupa experimentală a continuat și după finalizarea proiectului (între Post-Test 1 și Post-Test 2), ceea ce înseamnă că impactul pozitiv al proiectului s-a văzut nu doar prin efectele de transfer asupra vocabularului general, dar prin faptul că aceste efecte s-au intensificat (nu doar s-au menținut) în perioada post-intervenție.

Dacă ne uităm la perioada post-intervenție (între Post-Test 1 și Post-Test 2) este important de observat că ritmul de dezvoltare a vocabularului elevilor romi din grupul experimental a fost mai accelerat comparativ cu ritmul de dezvoltare a vocabularului elevilor ne-romi din grupul de control, ceea ce sugerează efecte vizibile de reducere a inegalităților dintre elevii romi și ne-romi pe termen lung.   

Aceste dovezi sunt o premieră pentru învățământul din România deoarece nu există nici un studiu care să mai arate asemenea efecte de transfer a unui program educațional implementat la noi în țară, care are impact pozitiv asupra reducerii inegalităților sociale.

Înțelegerea textului citit 

Efecte similare de transfer s-au observat și la înțelgerea textului citit. Acest lucru este deosebit în contextul în care pe parcursul desfășurării proiectului, atât elevii din grupa experimentală cât și cei din grupa de control au desfășurat activități orale. 

Similar cu efectele observate la dezvoltarea vocabularului, figurile de mai jos arată că dezvoltarea înțelegerii textului citit a fost mai accentuată în perioada proiectului (între Pre-Test și Post-Test 1) decât în perioada de după proiect (între Post-Test 1 și Post-Test 2). 

Analiza pe grupe și în funcție de etnie arată din nou că aceste efecte nu doar că s-au menținut după finalizarea proiectului, însă discrepanța dintre elevi a crescut, în favoarea elevilor din grupa experimentală – o nouă dovadă a efectelor de transfer a proiectului. 

Din nou, dacă ne uităm la performanța elvilor romi din grupul experimental și ne-romi din grupul de control în perioada post-intervenție (Post-Test 1 și Post-Test 2), vedem că dezvoltarea înțelegerii textului citit a fost mai accentuală în cazul elevilor romi. Acesta este o altă dovadă a eficienței unui program de reducere a inegalităților dintre elevii romi și ne-romi. 

Scriere 

Unul dintre rezultatele importante ale acestui proiect este efectul dezvoltării limbajului oral asupra competențelor de scriere ale elevilor, la o sarcină de compunere. În ciuda faptului că elevii au desfășurat activități orale, figurile de mai jos arată că dezvoltarea scrierii a fost mai accentuată în perioada proiectului (între Pre-Test și Post-Test 1) comparativ cu perioada de după proiect (între Post-Test1 și Post-Test2). Acest lucru înseamnă că dezvoltarea limbajului elevilor i-a ajutat să scrie propoziții mai complexe, mai bine structurate și mai coerente. 

Analiza comparativă pe grupe ne arată că aceste efecte s-au menținut și după finalizarea proiectului, însă din păcate performanța elevilor romi a rămas ulterior aproape constantă (chiar dacă performanța copiilor ne-romi a continuat să crească). Aceste date trag un semnal de alarmă și arată că efortul depus pentru a ajuta elevii romi să învețe să scrie corect trebuie să fie substanțial mai mare. 

Atunci când interpretăm comparativ rezultatele în funcție de etnie, trebuie să ținem cont de trei aspecte importante: 

1. Elevii de etnie romă au provenit dintr-un mediu socio-economic mai precar decât cei de etnie ne-romă (ex. părinții romi au finalizat în medie aproximativ 6 clase pe când părinții ne-romi au finalizat în medie aproximativ 11 clase). Acest lucru este defavorabil copiilor romi, deoarece efectele de transfer sunt depedente de măsura în care elevii pot să continue să folosească limbajul învățat la școală în contexte non-formale (ex. în conversații uzuale cu părinții). Dacă mediul de acasă nu încurajează menținerea competențelor lingvistice, atunci efectele de transfer vor fi mai mici. 

2. Media absențelor copiilor romi (38) a fost semnificativ mai mare decât media absențelor copiilor ne-romi (16), dintr-un total de 132 de lecții. Practic, în medie, elevii romi au lipsit de la aproape o treime din lecțiile predate. Evident, cu cât au participat mai rar la programul nostru, cu atât elevii au învățat mai puțin, iar efectele au fost mai mici. 

3. Cunoaștem din literatura de specialitate că un vocabular crescut facilitează învățarea altor cuvinte de vocabular noi (cu cât ai un vocabular mai mare, cu atât crește probabilitatea să înveți mai repede cuvinte noi). În situația noastră, elevii romi au fost dezavantajați pentru că au avut un vocabular general mai scăzut comparativ cu elevii ne-romi la începutul proiectului. 

Mai trebuie precizat că intenția noastră nu a fost să venim cu o soluție miraculoasă la o problemă atât de complexă cum este dezvoltarea alfabetizării copiilor de etnie romă și a celor din medii socio-economice defavorizate. Studiul nostru are implicații teoretice și rezultatele sunt valoroase pentru comunitatea științifică internațională, însă din punct de vedere practic, e nevoie de dezvoltarea unor programe complexe care să includă o serie de măsuri educaționale, validate științific, nu doar una. 

Cu toate aceste limitări, rezultatele noastre sunt importante din mai multe motive: 

În primul rând, acesta este primul studiu experimental care arată incontestabil o relație de cauzalitate între o inițiativă (un program educațional) care a avut loc în România și creșterea indicatorilor de alfabetizare a copiilor de etnie Romă și a colegilor lor din medi defavorizate. În plus, este prima dovadă științifică de reducere a inegalităților sociale dintre elevii romi și ne-romi. 

În al doilea rând, proiectul a arătat că dacă un program educațional are bază științifică, acesta poate avea efecte pozitive de transfer, pe termen lung, un indicator esențial al unei educații de calitate.

În al treilea rând, dezvoltarea limbajului are efecte importante asupra dezvoltării cititului și a scrierii (iar o parte din aceste idei le-am anticipat în urma unui studiu longitudinal publicat acum câțiva ani).

În final, trebuie precizat că acest program a fost posibil în special datorită finanțării pe care am primit-o de la EEA Grants, fonduri provenite de la guvernele Norvegiei, Islandei și Lichtestein, și alocate printr-o competiție evaluată de experți internaționali, organizată impecabil de UEFISCDI. În plus, programul a putut fi pus în practică doar datorită deschiderii și cooperării ISJ-urilor, școlilor, cadrelor didactice, părinților și elevilor implicați în acest proiect, iar strângerea datelor nu ar fi fost posibilă fără implicarea unei echipe excepționale de evaluatori.

Din fericire, atunci când există finanțare, profesionalism și interes pentru dezvoltarea învățământului românesc, se văd rezultate. 

Explic în video de mai jos toate aceste lucruri: