ANALIZĂ Nota de trecere la BAC, la Istorie, poate fi luată fără să știi niciun pic de istorie. Dezechilibru uriaș în comparație cu proba la Matematică

7.031 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro
Absolvenții de liceu susțin în fiecare an, în funcție de profilul ales, proba obligatorie la istorie sau matematică. Absolvenții de la uman par să fie avantajați prin prisma faptului că pot lua cu ușurință nota 5,60, conform unei analize făcută de Edupedu.ro pe subiectele și baremele de notare și corectare. Este nevoie doar de atenție și logică atunci când citesc cele două texte suport de la subiectele I și al II-lea, de unde trebuie să extragă informații. Cunoștintele de istorie nu sunt necesare pentru a obține nota necesară promovării examenului, în comparație cu cei de la real, care dau proba scrisă la matematică și au nevoie de cunoștințe ementare de aritmetică și algebră pentru a lua minimum nota 5.

Cerințele care se pot rezolva cărect fără nicio cunoștință de istorie din subiectul primit în 2024 la bacalaureat:

Subiectul I – se dau 2 surse istorice:

A. „Vlad Țepeș refuza în 1459 să mai plătească tributul, fapt care a determinat încercarea sultanului de a-l îndepărta de la tronul Țării Românești […]. A organizat apoi o campanie fulgerătoare la sudul Dunării, începută prin cucerirea Giurgiului și incendierea unor localități ca Turtucaia, Rahova și Nicopole […]. Vlad Țepeș s-a văzut singur în fața intervenției otomane când, în primăvara lui 1462, sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța sa, aducând cu sine și un pretendent la tron. […] Înaintarea otomană s-a desfășurat atât pe mare, cât și pe uscat. Flota turcească a pătruns pe Dunăre, prilej cu care a încercat cucerirea Chiliei, iar armata de pe uscat a trecut Dunărea pe la Turnu Măgurele, unde cu toată stăruința sa, Vlad Țepeș nu i-a putut opri. […] Învățând din experiența Belgradului, unde turcii s-au retras după rănirea gravă a sultanului, Vlad Țepeș a organizat faimosul atac de la Târgoviște […] despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462.”

(M. Oproiu, Istoria medie a românilor)

B. „Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect politic, militar și economic. În plus, răscoala era un îndemn pentru creștinii cuceriți din Balcani […]. De aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre. Mihai [Viteazul] avea 8 000 de oșteni, plus 2 000 de ardeleni comandați de Albert Király; poate să fi strâns cu totul 15 000 de oameni. Domnul avea nevoie de sprijinul deplin al principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory […]. La 20 mai 1595, un tratat între Transilvania și Țara Românească se semna la Alba Iulia […]. Trupele turcești au trecut fluviul pe un pod de vase, la începutul lui august 1595. Domnul nu putea lupta în câmp deschis din cauza disproporției forțelor. A ales un loc special la Călugăreni […]. Lupta s-a dat la 13/23 august 1595 […]. Pentru victoria deplină, lupta de la Călugăreni ar fi trebuit continuată a doua zi […] ceea ce Mihai [Viteazul] nu a putut face. Domnul Țării Românești a trebuit să se retragă cu oastea la Stoienești, în așteptarea lui Sigismund [Báthory].”

(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la cele 2 surse, elevii trebuie să răspundă la 7 cerințe:

  1. Numiți lupta din 1595, precizată în sursa B. 2 puncte
  • Nu e necesar ca elevul să aibă cunoștințe de istorie, ci doar să extragă răspunsul, care este scris clar în text. Este vorba de Bătălia de la Călugăreni.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor din 1462. 2 puncte

  • Aici elevii au mai multe răspunsuri dintre care pot alege, la fel, doar citind cu atenție textul. Printre răspunsurile corecte se numără: „în primăvara lui 1462, sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța sa, aducând cu sine și un pretendent la tron”; „ Flota turcească a pătruns pe Dunăre, prilej cu care a încercat cucerirea Chiliei”; „ armata de pe uscat a trecut Dunărea pe la Turnu Măgurele”.

3. Menţionaţi câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte

  • Nici această cerință nu necesită cunoștințe din materie, ci doar să mai fi auzit aceste nume menționate în text. În prima sursă este vorba de Vlad Țepeș, al cărui nume apare de 4 ori în text și care este singurul, de altfel. În sursa B este menționat de 2 ori Mihai Viteazul.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul organizează o campanie militară în sudul Dunării. 3 puncte

  • Aici elevii nu au nevoie de vreo cunoștință în legătură cu afirmația cerută. Răspunsul se află în text și este vorba de sursa A.

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

  • Aici este nevoie de puțină logică pentru a identifica răspunsul. Există mai multe răspunsuri corecte. Cauză: „Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect politic, militar și economic”. Efect: „ De aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre”. Sau cauză  „ Domnul avea nevoie de sprijinul deplin al principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory” și efect „La 20 mai 1595, un tratat între Transilvania și Țara Românească se semna la Alba Iulia”. Sau cauză „din cauza disproporției forțelor” și efect: „Domnul nu putea lupta în câmp deschis”. O altă variantă ar fi: cauză: „Domnul nu putea lupta în camp deschis”, respective efect: „A ales un loc special la Călugăreni”. Un alt răspuns este: cauză – „lupta de la Călugăreni ar fi trebuit continuată a doua zi […] ceea ce Mihai [Viteazul] nu a putut face” – și efect – „ Domnul Țării Românești a trebuit să se retragă cu oastea la Stoienești, în așteptarea lui Sigismund”.

Pentru a răspunde la ultimele 2 întrebări, absolventul are nevoie de cunoștințe din materie.

Până aici elevul a acumulat deja 20 de puncte, fără a folosi nicio cunoștință din domeniu.

Trecem la subiectul al II-lea, unde avem încă 5 cerințe bazate pe un text suport.

„La data izbucnirii Primului Război Mondial, […] opinia publică românească […] cu gândul la eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară […] – Transilvania, Banat, Bucovina – avea să opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei (Franța, Rusia, Anglia), împotriva alianței Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria; apoi Bulgaria și Turcia). […] În 1914, șeful guvernului, I. I.C. Brătianu, ca și alți lideri politici, au susținut cu hotărâre neutralitatea […]. S-a desfășurat în timpul neutralității […] o amplă dezbatere publică menită să lămurească dilema intrării României în război, alături de o alianță sau alta, în cele din urmă opțiunea marii majorități a opiniei publice înclinând balanța în favoarea intrării României în război alături de puterile Antantei, împotriva Puterilor Centrale. […] Pe baza tratatului încheiat cu Antanta, un nou Consiliu de Coroană, convocat la 14 august 1916, a hotărât, în sfârșit, intrarea imediată a României în război. […] Armata română – în noaptea de 14/15 august 1916 – a intrat în Transilvania […]. Succesul a fost de scurtă durată, fiindcă […] armata română, neajutată la timp de aliați, este obligată să se retragă, în fața trupelor germane și austro-ungare. Retragerea la sud de Carpați s-a făcut în urma unor bătălii […] cu grele pierderi umane, cu deosebire pe Valea Jiului. […] În același timp, România era atacată de inamic și pe frontul de sud, de către trupele germane, conduse de generalul Mackensen, cărora se alăturau trupele bulgare și turcești, în condițiile în care aliații nu-și îndepliniseră angajamentul de a acoperi sudul României cu ofensiva lor. Astfel, în decembrie 1916, Capitala era ocupată, o bună parte a teritoriului național intrând sub ocupația militară a Puterilor Centrale. De la această dată, armata română și, odată cu ea, autoritățile și principalele instituții ale statului, se retrag în Moldova. […] Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști […]; a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească în timpul Primului Război Mondial […]. Concomitent cu cea din urmă s-a desfășurat și bătălia de la Oituz, înaintarea inamicului pe valea Trotușului, de asemenea, fiind oprită.”

 (N. Isar, Istoria modernă a românilor, 1774/1784-1919)

1. Numiți o mare alianță precizată în sursa dată. 2 puncte

  • Aici elevii au putut alege între oricare dintre cele două alianțe menționate: Antanta sau Puterile Centrale.

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte

  • Din nou, este nevoie doar de atenție și cunoașterea cronologiei. Răspunsul este secolul al XX-lea.

3. Menţionaţi șeful guvernului din 1914 și o caracteristică a opiniei publice din România, la care se referă sursa dată. 6 puncte

  • 3 puncte sunt acordate pentru identificarea numelui personalității în cauză. Absolventul trebuie doar să identifice în text cuvintele „șeful guvernului”, menționate în cerință. Este vorba de I. I. C. Brătianu.
  • Celelalte 3 puncte pot fi obținute, din nou, doar căutând sintagma „opinie publică” în text. Astfel, elevii au putut scrie „opinia publică românească […] cu gândul la eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară […] – Transilvania, Banat, Bucovina – avea să opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei” sau „ opțiunea marii majorități a opiniei publice înclinând balanța în favoarea intrării României în război alături de puterile Antantei”.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din anul 1917. 6 puncte

  • Din nou, nu este nevoie de cunoștințe legate de evenimentele din 1917, ci doar să copiezi sau reforumulezi informațiile citate. Sursa conține răspunsuri multiple: „Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști”; „a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești”; „ s-a desfășurat și bătălia de la Oituz, înaintarea inamicului pe valea Trotușului, de asemenea, fiind oprită”.

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în anul 1916, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte

  • Cerința nu necesită nicio cunoștință de istorie. Elevul trebuie doar să fie capabil să înțeleagă textul citit și să formuleze o opinie coerentă despre informații existente în text.

Răspunsul la următoarele 2 întrebări presupune cunoașterea subiectelor din programa școlară.

Încă 26 puncte au fost obținute fără folosirea vreunei informații deprinse prin studierea subiectelor incluse în programă. Astfel, elevul a promovat această probă, obținând nota 5,60, cu tot cu punctul din oficiu.

Subiectul de la istorie poate fi văzut aici: Istorie BAC 2024

Proba scrisă la Istorie a fost dată tuturor elevilor de la:

  • filiera teoretică, profil umanist, toate specializările;
  • filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările;
  • profil sportiv, toate specializările;
  • profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar;
  • profil teologic, toate specializările.

Pe de altă parte, proba la Matematică presupune cunoștințe de aritmetică și algebră la fiecare cerință de la subiectele I și al II-lea. Elevii trebuie să stăpânească formule de calcul și procedeele de calcul pentru a obține nota 5,60. Logica, atenția și capacitatea de înțelegere ale unui text, respective cerințe nu le pot aduce absolvenților punctajul maxim.

Subiectele la maxim au fost date pe 4 niveluri de dificultate – matematică-informatică; tehnologic; științele naturii; pedagogic – învățător/educator). Acestea pot fi vizualizate aici:

Este necesar ca elevii de clasa  XII-a să susțină probe similare din punct de vedere al nivelului de dificultate. Bacalaureatul este un examen care asigură înscrierea tinerilor la toate instituțiile de învățământ superior din România și marea majoritate a universităților din lume, uneori cântărind un procentaj foarte mare în procesul de admitere. Asta înseamnă că elevii de la profilul uman sunt avantajați în fața elevilor de la profilul real atunci când aplică pentru aceleași facultăți. Trebuie reamintit că nota de la Bacalaureat a ajuns să decidă în totalitate dacă elevul este admis sau nu în cadrul facultății, începând cu pandemia COVID-19. Acest criteriu a fost păstrat până în prezent în unele cazuri.


13 comments
  1. Am terminat un liceu cu profil matematică-fizică . Am dat la bacalaureat și matematică și istorie. După 30 de ani, nu imi amintesc nimic din matematica de liceu.

    1. Am absolvit matematică-fizică. Am dat la bacalaureat matematică (obligatorie) și fizică și engleză (la alegere), pe lângă română. După 29 de ani, îmi aduc aminte toate părțile importante din matematica de liceu. Și în general cam toate părțile importante din toate disciplinele de liceu. Inclusiv câteva părți nu neapărat importante (cum ar fi niște elemente de latină).

      Poate pentru că nu mi-a murit curiozitatea imediat ce am terminat cu bacalaureatul/facultatea și am învățat pentru mine și cultura mea generală, nu pentru note.

      1. la fel. am 37 de ani de cand am terminat liceul . nu la mate-fizica, ci la mecanica, dar la un liceu bun, si mai stiu toata matematica de liceu. fara sa fi fost prima, ba si cu o corijenta o data, dar am ajutat mai multi copii la mate . inca o mai fac. matematica e mai mult decat Teorema lui Pitagora, de care toti spun ca nu mai au nevoie. pacat. matematica dezvolta logica si sensul. fara matematica nu poti sti nici fizica, nici chimie , dar nu mai intelegi ca toate se leaga si ca totul trebuie sa aiba sens si logica. si pedagogia si psihologia. chiar si româna are sens mai mult daca o inveti logic.

  2. Fiecare a optat pentru ce profil a dorit: real sau uman, este vorba de alegere, se stie ca dificultatea este mai mare la real, pe de alta parte este vorba de o alegere, nu i-a obligat nimeni sa aleaga profil de real daca nu le place matematica! Si sunt facultati, cel putin cele din Ue, unde cu bacul de la uman, respectiv fara matematica, nu pot fi accesate.Deci repet, sa isi asume fiecare alegerile, fara sa arunce pisica in curtea celuilalt!

    1. Au optat pentru un bacalaureat mai ușor. Dacă n-ar concura pe aceleași locuri la buget cu elevii de la real, nu s-ar supăra nimeni. Dar vine câte unul cu 9.90 de la filo și se încăpățânează să intre – la buget – fix la o facultate cu profil real sau tehnic unde nu s-au trezit încă și admit doar pe bază de dosar. Și apoi abandonează într-un an-doi, că nu fac față. Mai mult, se plâng că e matematica prea grea…

  3. Analizați, vă rog, subiectul pe care l-au avut elevii liceelor pedagogic și cereți punctul de vedere al doamnei ministru în legătură cu complexitatea acestuia. Doamna știe câte ore de matematică au pe săptămână elevii liceelor pedagogice? Doamna cunoaște și programa?

  4. Noi am tot spus asta de prima dată când a fost organizat așa examenul. E bătaie de joc față de elevii de la real și tehnic. Pentru ei nu există ”extragerea informațiilor din text”, dar la medii se bat pentru admiterea la facultate cu cei de la uman, când admiterea e pe baza mediei la bacalaureat. De aia a crescut artificial concurența la liceele care au clase cu profil uman, toți elevii știu că bacalaureatul e mult mai ușor și le facilitează admiterea la locuri la buget într-o facultate mai căutată.

    Puteți scrie nșpe mii de articole, ministerul face tot cum vrea. Echitate, nu glumă!

  5. In mod real, daca nu au cunostinte de istorie, elevii NU POT raspunde la pct 5 de la sub II. Este falsa aceasta ipoteza. Ca sa ia punctajul trebuie sa lege foarte bine punctul de vedere – care trebuie sa fie al lor – de informatiile care sustin acest punct de vedere. Iar totul trebuie formulat intr-un text argumentativ. In plus, este un subiect care necesita mult exercitiu. Adica sa tot faci pct.5 din numeroase teste pana deprinzi abilitatea corecta de a-l dezvolta. De aceea este si notat cu 10 puncte. Va asigur ca sunt copii care stiu bine materia de BAC de la istorie si NU POT sa faca acest exercitiu.

      1. Este un articol discriminatoriu, nefundamentat! Da, la profilul uman se pune accent pe text, ce vi se pare gresit? Dupa cum scrie in articol pentru un 5 la matematica iți trebuie notiuni elementare. Si atunci care e diferenta? La facultătile de profil se cere media la matematica sau se da examen din matematica. Ce locuri iau cei de la uman? La facultătile de profil umanist ar trebui sa se ia nota de la istorie . Dar nu se ia, cei de la mate-info concureaza la drept, psihologie de la egal la egal. Vi se pare corect?

        1. Diferența e că elevii care dau examen la matematică nu primesc în față un memorator cu formule sau un calculator de buzunar ca să nu se mai ostenească ei să țină minte formulele sau regulile de calcul, așa cum se întâmplă la istorie.

          Text: …bătălia a avut loc la Călugăreni …
          Pentru 5 puncte: Unde a avut loc bătălia?

          Serios?! E ca în bancul ăla în care vine elevul cu PCR să dea examen și-l întreabă ăia, în ce an a avut loc Revoluția de la 1848? Iar când vine elevul fără PCR, e întrebat ce număr purtau la pantofi Bălcescu sau Kogălniceanu. Asta, ca să vă dați seama de diferența de tratament.

    1. “În mod real” nu te duce capul și te asigur că ești la același nivel cu cei care nu pot să obțină nota de trecere doar citind textul suport. Pentru notă mai mare, e nevoie să mai și înveți, să ai și logică și să înțelegi textul citit. La mătăluță e evident nu ai înțeles articolul!

    2. Aceste subiecte, I și II, par a fi făcute pentru elevi cu nevoi speciale. Ele nu au nicio legătură cu orele de istorie ! Dacă un elev nu calca pe la aceste ore , el poate lua Bac -ul fără nicio problema. Aceste subiecte nu au legătură cu învățarea istorie în licee…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like