Cum sprijinim elevul cu CES fără ca toată presiunea să fie pe profesorul de la clasă? Ghid practic realizat de Georgiana Soare, profesor de sprijin: structurarea atribuțiilor pe 9 domenii-cheie și instrumente AI pentru PIP și adaptare curriculară

0 vizualizări
Foto: © Gergely Zsolnai | Dreamstime.com
Cum reușim să sprijinim real un elev cu CES fără a suprasolicita profesorul de la clasă și fără a lăsa copilul în urmă? Unde se termină responsabilitatea învățătorului sau dirigintelui și unde începe cea a profesorului itinerant și de sprijin? Georgiana Soare, profesor de sprijin, explică într-un ghid practic cum pot colabora cadrele didactice pentru ca elevul cu cerințe educaționale speciale să primească ajutor real, fără ca profesorul de la clasă să ducă singur întreaga responsabilitate.

Materialul structurează atribuțiile prevăzute de Ordinul ministrului Educației nr. 5.701/2024 în nouă domenii și prezintă modalități de utilizare a inteligenței artificiale pentru Planul de intervenție personalizat și adaptarea curriculară.

Integrarea școlară nu înseamnă doar prezența fizică a elevului cu CES într-o clasă din învățământul de masă, ci un proces continuu de adaptare, stimulare, compensare și valorizare a potențialului său, spune Georgiana Soare.

În acest proces, profesorul de sprijin este „puntea de legătură” dintre cerințele curriculare, nevoile psihoemoționale ale elevului, familie, cadrul didactic de la clasă și echipa formată din consilierul școlar, logoped, medic și conducerea școlii.

Cine este profesorul itinerant și de sprijin

Profesorul itinerant și de sprijin este specialistul cu studii superioare în domeniul psihopedagogic, psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, care oferă suport direct elevilor cu CES și colaborează cu toate persoanele implicate în educația copilului, conform ghidului.

Rolul său nu se limitează la asistența oferită în timpul orelor. Profesorul de sprijin contribuie la construirea unei culturi școlare incluzive și la adaptarea procesului educațional la ritmul și nevoile fiecărui copil.

Odată cu aplicarea Ordinului nr. 5.701/2024 privind Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a CJRAE/CMBRAE, activitatea profesorului itinerant și de sprijin include aproximativ 53 de atribuții referitoare la colaborare, evaluare și intervenție educațională.

Cele nouă domenii de activitate ale profesorului de sprijin

Georgiana Soare structurează atribuțiile prevăzute în special la articolele 21 și 25 din regulament în nouă categorii principale:

1. Consilierea profesorilor, părinților și elevilor

Profesorul de sprijin promovează incluziunea, îi îndrumă pe părinți și colaborează cu ceilalți specialiști pentru susținerea dezvoltării socioemoționale a elevului, inclusiv în afara școlii.

2. Sprijin direct pentru elevii cu CES

Activitățile de stimulare, recuperare și compensare se pot desfășura atât în clasă, unde profesorul de sprijin participă, observă sau oferă consultanță, cât și în camera-resursă.

3. Elaborarea documentelor curriculare și de lucru

Profesorul de sprijin participă la realizarea și gestionarea:

  • portofoliului individual al elevului;
  • Planului de intervenție personalizat – PIP;
  • Planului de servicii educaționale;
  • adaptării curriculare;
  • documentelor privind evoluția elevului.
4. Formare profesională și cercetare

Atribuțiile includ perfecționarea metodică, utilizarea practicilor validate științific și elaborarea de resurse educaționale deschise.

5. Evaluare și monitorizare psihopedagogică

Profesorul de sprijin realizează evaluarea inițială a achizițiilor școlare, utilizează probe de evaluare, urmărește progresul cognitiv și contribuie la prevenirea abandonului școlar și a excluziunii.

6. Adaptarea curriculumului și a mediului de învățare

Sarcinile și conținuturile sunt calibrate în funcție de nevoile elevului. Pot fi simplificate și accesibilizate, iar spațiul de învățare poate fi organizat astfel încât să faciliteze participarea copilului.

7. Colaborarea cu echipa multidisciplinară

Profesorul de sprijin lucrează împreună cu dirigintele, educatorul, învățătorul, profesorii de la clasă, consilierul școlar, logopedul și medicul specialist.

8. Participarea la comisii și grupuri de lucru

Acesta se implică în comisiile de asigurare a calității, comisiile metodice și de caz și în grupurile de lucru teritoriale ale CJRAE.

9. Activități conexe și reprezentare instituțională

Profesorul poate orienta către serviciile de evaluare complexă copiii cu dificultăți încă nediagnosticate și contribuie la asigurarea măsurilor compensatorii pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Cum se împarte activitatea între clasă și camera-resursă

În timpul orelor, profesorul de sprijin poate lucra alături de cadrul didactic ca partener de predare, observator sau consultant. Scopul este implicarea elevului cu CES în activitățile colective, fără afectarea ritmului întregii clase.

În afara orelor, profesorul poate organiza intervenții individuale sau în grupuri mici, în camera-resursă ori într-o sală multifuncțională.

Activitățile pot urmări:

  • recuperarea dificultăților de citire și scriere;
  • consolidarea conceptelor logico-matematice;
  • dezvoltarea comunicării;
  • dezvoltarea motricității;
  • compensarea unor dificultăți specifice de învățare.

Profesorul de sprijin poate contribui și la identificarea timpurie a copiilor care prezintă semne de întârziere în dezvoltare, dislexie, disgrafie, discalculie sau ADHD și la orientarea familiilor către CJRAE ori CMBRAE.

Cum poate ajuta inteligența artificială la realizarea PIP-ului

Ghidul prezintă inteligența artificială drept un posibil „copilot metodic” pentru sarcinile repetitive, nu drept un înlocuitor al evaluării și deciziei profesorului.

Instrumentele de inteligență artificială pot propune o structură inițială pentru Planul de intervenție personalizat, pornind de la un profil funcțional anonimizat al elevului.

Un exemplu de cerere adresată unui instrument AI poate fi: „Elev în clasa a V-a, cu limbaj receptiv bine dezvoltat, atenție susținută timp de 10-15 minute, dificultăți de orientare spațială și calcul mintal”.

Pe baza informațiilor, instrumentul poate propune:

  • obiective operaționale pe termen scurt;
  • descriptori de performanță;
  • activități compensatorii;
  • modalități de urmărire a progresului.

Propunerile trebuie însă filtrate, verificate și adaptate de profesor la situația reală a copilului.

Folosirea AI pentru adaptarea curriculară

Inteligența artificială poate fi utilizată și pentru simplificarea unui text din manual potrivit principiilor „Easy-to-Read”.

Instrumentele pot ajuta la:

  • scurtarea frazelor complexe;
  • evidențierea cuvintelor-cheie;
  • realizarea unui glosar cu explicații și sinonime uzuale;
  • generarea unor întrebări cu variante de răspuns;
  • adaptarea evaluării la nivelul elevului.

Profesorii pot solicita și scenarii de învățare multisenzorială, modele de hărți conceptuale, scheme de lucru pas cu pas și suporturi vizuale pentru elevii cu tulburări din spectrul autist sau cu deficit de atenție.

Datele reale ale elevilor nu trebuie introduse în instrumentele AI

Folosirea tehnologiei trebuie să respecte principiile etice și regulile privind protecția datelor personale.

În instrumentele de inteligență artificială nu trebuie introduse:

  • numele real al copilului;
  • codul numeric personal;
  • adresa;
  • diagnosticul asociat cu date care permit identificarea elevului;
  • alte informații personale sau medicale identificabile.
Ce trebuie să facă profesorul de la clasă și profesorul de sprijin

Colaborarea reală dintre cei doi profesori este esențială pentru ca măsurile stabilite în documente să fie aplicate efectiv.

Profesorul de la clasă trebuie să cunoască din timp obiectivele minimale din PIP, pentru a evita cerințele nerealiste față de elev.

Profesorul de sprijin poate transmite sugestii concrete pentru adaptarea probelor de evaluare și poate recomanda instrumentele compensatorii potrivite, precum:

  • timp suplimentar;
  • pauze scurte;
  • fișe cu caractere mărite;
  • citirea textului cu voce tare;
  • sarcini simplificate sau etapizate.

Cei doi profesori trebuie să urmărească nu doar rezultatele școlare, ci și starea de bine a copilului și integrarea lui în colectiv, potrivit ghidului realizat de Georgiana Soare.

Citeste și:
VIDEO Soluțiile profesorilor în fața părinților care nu recunosc că au copii cu nevoi educaționale speciale – explicate pe larg de profesoara de sprijin Georgiana Soare / 10 etape cheie ce pot fi parcurse pentru un elev cu CES integrat în învățământul de masă
VIDEO Planificarea adaptată pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și Planul de intervenție personalizat, explicate de profesoara de sprijin Georgiana Soare: Primeam cereri de tipul „dă-mi și mie o adaptare curriculară”. Nu suntem la piață, nu am magazin cu adaptări. Totul ține de copil
VIDEO Ghid practic pentru profesorii care au la clasă elevi cu cerințe educaționale speciale, realizat de Georgiana Soare, profesor de sprijin: Nouă sugestii de adaptare curriculară, în funcție de codul de diagnostic pe baza căruia se acordă certificatul de orientare școlară

Foto: © Gergely Zsolnai | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *