Dacă am adapta predarea, sigur rezultatele ar fi altele, a declarat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, la Euronews, referitor la rezultatele elevilor români de la testarea internațională PISA 2022. „Un lucru s-a început: curriculum nou pentru primar în 2013, curriculum nou pentru gimnaziu în 2017”, a continuat Cristescu. Edupedu.ro a scris că România se clasează pe penultimul loc în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative, iar la nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OCDE.
„Dacă profesorii sunt dedicați, cum eu cunosc mulți profesori dedicați, și elevii sunt cu mintea acolo, școala pe care o facem ar trebui să fie suficientă”, a spus secretarul de stat.
Bogdan Cristescu: Revenind la ceea ce mi-ați spus dvs., aș vrea să spun că școala nu costă părinții. Realitatea pe care o vedem cu toții arată că sunt foarte, foarte mulți părinți care investesc în lecții private sau în diverse culegeri, ajutoare, activități extracurriculare. Deci este și această realitate. Dacă mă întrebați pe mine, ca profesor de matematică, dacă poate rezultatele sunt pe măsura investițiilor, m-aș îndoi un pic.
Moderator: Adică e suficient ce face copilul la școală și nu mai trebuie să facă meditații?
Bogdan Cristescu: Am vorbit cu foarte mulți copii și cu foarte mulți părinți care îmi spun că copiii sunt obosiți la școală, după meditații pentru bacalaureat sau pentru facultate. La școală nu mai fac față, nu mai sunt atenți. Uneori nu mai sunt atenți la același lucru. Deci, din acest lucru, eu nu pot spune alb sau negru. Spun că trebuie găsit un echilibru, iar un copil are un anumit timp în care se poate concentra, un anumit timp în care poate învăța. Și dacă profesorii sunt dedicați, cum eu cunosc mulți profesori dedicați, și elevii sunt cu mintea acolo, școala pe care o facem ar trebui să fie suficientă.
Moderator: Și dacă profesorii nu sunt dedicați, dacă nu ar exista aceste meditații, credeți că rezultatele PISA ar fi altele?
Bogdan Cristescu: În opinia mea, nu aș face nicio legătură cu meditațiile, pentru că nu cred că există o asemenea cauzalitate. Ceea ce spun eu este următorul lucru: dacă am adapta predarea, sigur rezultatele ar fi altele. Un lucru s-a început: curriculum nou pentru primar în 2013, curriculum nou pentru gimnaziu în 2017.
Moderator: Când va fi gata, că e important?
Bogdan Cristescu: De asta vă spuneam: din 2013 este pentru primar, din 2017 este pentru gimnaziu. Această testare PISA era, din punctul meu de vedere, extrem de importantă pentru că ne arăta un ciclu complet de curriculum, plus clasa pregătitoare.
Moderator: Reforma curiculară pe care înțeleg că dvs. o pregătiți. Puteți să ne dați niște informații?
Bogdan Cristescu: Da, calendarul, care este public, arată planurile-cadru la finalul lunii februarie și imediat după aceea începutul programelor școlare, astfel încât pentru generația din 2025 să intrăm pe noi planuri-cadru și noi programe școlare. Da, de asta vă spun că, prin lege, sunt multe, multe lucruri care se fac. (…)
Despre reperele metodologice pentru elevii de liceu și manualele școlare
Cu 10 zile înainte să înceapă cursurile anului școlar 2023-2024, Ministerul Educației a publicat un set de „repere metodologice”. Adică ghiduri pe care profesorii de liceu să le folosească în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline.
Reperele metodologice pentru clasa a XI-a au venit după ce în ultimii doi ani școlari au fost publicate și repere pentru clasele a IX-a și a X-a. Acestea sunt necesare profesorilor pentru a le putea preda liceenilor, astfel încât disciplinele să fie corelate cu ceea ce au făcut în gimnaziu, unde au avut curriculum nou bazat pe crearea de competențe. Este vorba despre generația elevilor care au făcut clasa pregătitoare și pentru care după 9 ani de școală Ministerul Educației nu a fost în stare să facă planurile-cadru și programele școlare pentru ca aceștia să poată continua reforma curriculară, așa că politicienii au întrerupt-o. Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis.
- Justificarea oferită de oficialii din minister, în 2021, a fost că planurile-cadru pentru clasele IX-XII (lista cu disciplinele din orarul elevilor și numărul de ore pe săptămână pentru aceste materii) au primit prea multe propuneri de modificare.
Manualele de pe care învață elevii de liceu sunt aceleași din 2004, din urmă cu 18 ani, nefiind schimbate nici anul acesta, deși acești elevi care au acum 15-16-17 ani sunt născuți în anii 2006-2007-2008, iar ei au fost primele trei generații care au făcut clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial.
Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile-cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că „au fost primite prea multe propuneri de modificare” în sesiunea de dezbatere publică. Fuseseră lansate în consultare pe 5 ianuarie 2021, iar în februarie ministrul de atunci anunța că „poate ar fi cazul să ne oprim și să ne gândim un pic”, ca mai apoi tot Cîmpeanu să spună că vor fi gata pentru toamna lui 2022.
Recent, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024.
Noile programe școlare pentru elevii de liceu, care ar fi trebuit să fie în școli din anul 2021, nu vor intra în vigoare nici în următorii doi ani, ci din anul școlar 2025-2026. Până la finalul lunii februarie 2024 ar urma să fie gata planurile-cadru pentru liceu, pe baza cărora se elaborează, apoi, noile programe școlare, până elevii încep clasa a IX-a în 2025.