Dacă am adapta predarea, sigur rezultatele ar fi altele, a declarat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, la Euronews, referitor la rezultatele elevilor români de la testarea internațională PISA 2022. „Un lucru s-a început: curriculum nou pentru primar în 2013, curriculum nou pentru gimnaziu în 2017”, a continuat Cristescu. Edupedu.ro a scris că România se clasează pe penultimul loc în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative, iar la nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OCDE.
„Dacă profesorii sunt dedicați, cum eu cunosc mulți profesori dedicați, și elevii sunt cu mintea acolo, școala pe care o facem ar trebui să fie suficientă”, a spus secretarul de stat.
Bogdan Cristescu: Revenind la ceea ce mi-ați spus dvs., aș vrea să spun că școala nu costă părinții. Realitatea pe care o vedem cu toții arată că sunt foarte, foarte mulți părinți care investesc în lecții private sau în diverse culegeri, ajutoare, activități extracurriculare. Deci este și această realitate. Dacă mă întrebați pe mine, ca profesor de matematică, dacă poate rezultatele sunt pe măsura investițiilor, m-aș îndoi un pic.
Moderator: Adică e suficient ce face copilul la școală și nu mai trebuie să facă meditații?
Bogdan Cristescu: Am vorbit cu foarte mulți copii și cu foarte mulți părinți care îmi spun că copiii sunt obosiți la școală, după meditații pentru bacalaureat sau pentru facultate. La școală nu mai fac față, nu mai sunt atenți. Uneori nu mai sunt atenți la același lucru. Deci, din acest lucru, eu nu pot spune alb sau negru. Spun că trebuie găsit un echilibru, iar un copil are un anumit timp în care se poate concentra, un anumit timp în care poate învăța. Și dacă profesorii sunt dedicați, cum eu cunosc mulți profesori dedicați, și elevii sunt cu mintea acolo, școala pe care o facem ar trebui să fie suficientă.
Moderator: Și dacă profesorii nu sunt dedicați, dacă nu ar exista aceste meditații, credeți că rezultatele PISA ar fi altele?
Bogdan Cristescu: În opinia mea, nu aș face nicio legătură cu meditațiile, pentru că nu cred că există o asemenea cauzalitate. Ceea ce spun eu este următorul lucru: dacă am adapta predarea, sigur rezultatele ar fi altele. Un lucru s-a început: curriculum nou pentru primar în 2013, curriculum nou pentru gimnaziu în 2017.
Moderator: Când va fi gata, că e important?
Bogdan Cristescu: De asta vă spuneam: din 2013 este pentru primar, din 2017 este pentru gimnaziu. Această testare PISA era, din punctul meu de vedere, extrem de importantă pentru că ne arăta un ciclu complet de curriculum, plus clasa pregătitoare.
Moderator: Reforma curiculară pe care înțeleg că dvs. o pregătiți. Puteți să ne dați niște informații?
Bogdan Cristescu: Da, calendarul, care este public, arată planurile-cadru la finalul lunii februarie și imediat după aceea începutul programelor școlare, astfel încât pentru generația din 2025 să intrăm pe noi planuri-cadru și noi programe școlare. Da, de asta vă spun că, prin lege, sunt multe, multe lucruri care se fac. (…)
Despre reperele metodologice pentru elevii de liceu și manualele școlare
Cu 10 zile înainte să înceapă cursurile anului școlar 2023-2024, Ministerul Educației a publicat un set de „repere metodologice”. Adică ghiduri pe care profesorii de liceu să le folosească în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline.
Reperele metodologice pentru clasa a XI-a au venit după ce în ultimii doi ani școlari au fost publicate și repere pentru clasele a IX-a și a X-a. Acestea sunt necesare profesorilor pentru a le putea preda liceenilor, astfel încât disciplinele să fie corelate cu ceea ce au făcut în gimnaziu, unde au avut curriculum nou bazat pe crearea de competențe. Este vorba despre generația elevilor care au făcut clasa pregătitoare și pentru care după 9 ani de școală Ministerul Educației nu a fost în stare să facă planurile-cadru și programele școlare pentru ca aceștia să poată continua reforma curriculară, așa că politicienii au întrerupt-o. Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis.
- Justificarea oferită de oficialii din minister, în 2021, a fost că planurile-cadru pentru clasele IX-XII (lista cu disciplinele din orarul elevilor și numărul de ore pe săptămână pentru aceste materii) au primit prea multe propuneri de modificare.
Manualele de pe care învață elevii de liceu sunt aceleași din 2004, din urmă cu 18 ani, nefiind schimbate nici anul acesta, deși acești elevi care au acum 15-16-17 ani sunt născuți în anii 2006-2007-2008, iar ei au fost primele trei generații care au făcut clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial.
Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile-cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că „au fost primite prea multe propuneri de modificare” în sesiunea de dezbatere publică. Fuseseră lansate în consultare pe 5 ianuarie 2021, iar în februarie ministrul de atunci anunța că „poate ar fi cazul să ne oprim și să ne gândim un pic”, ca mai apoi tot Cîmpeanu să spună că vor fi gata pentru toamna lui 2022.
Recent, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024.
Noile programe școlare pentru elevii de liceu, care ar fi trebuit să fie în școli din anul 2021, nu vor intra în vigoare nici în următorii doi ani, ci din anul școlar 2025-2026. Până la finalul lunii februarie 2024 ar urma să fie gata planurile-cadru pentru liceu, pe baza cărora se elaborează, apoi, noile programe școlare, până elevii încep clasa a IX-a în 2025.
Citește și:
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezavantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care acreditează școlile, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
UTIL Surse curriculare pentru profesorii de Limba română de gimnaziu și liceu, publicate de Inspectoratul Școlar Brașov
Mihai Peticilă
C.I.
Redacția
Alexa Stănescu
5 comments
De buna seama, domnul secretar de stat trăiește într-o lume paralelă. Sunt rezultate extrem de slabe la PISA, sunt extrem de mari diferențele între ”avantajați” (adică acei elevi cărora părinții le pot plăti meditații) și cei ”dezavantajați” (aici termenul cred că e extrem de complex, dar influențat la bază tot de bunăstarea economică a familiei, implicit e faptul că nu își pot permite meditații, poate nu își pot permite nici măcar prezența constantă la școală), iar domnul secretar de stat ne vorbește de o ”adaptare” a predării, adaptare la ce? La curricula antică și stufoasă? La incapacitatea sistemului de organizare sau reacție? La lipsa crasă de investiții sau respect pentru educație? De la nivelul secretarului de stat e posibil ca situația să se vadă altfel, mai diluat, sau prin norișori pufoși ca la Disney.
Domnul secretar de stat vorbește de oboseală – e epuizarea elevilor, dar nu din pricina meditațiilor, ci fiindcă sunt copleșiți de o programă extrem de încărcată, cu ținte pentru olimpici și care îndeamnă tot sistemul să ignore ”alfabetizarea”, adica predarea noțiunilor de bază în așa fel încât și cel mai slab elev să le asimileze. E epuizarea elevilor sătui de a merge la școală pentru a li se dovedi că nu pot, că sunt fie prea leneși, fie prea limitați intelectual pentru a face față, într-un sistem dezumanizat și narcisist.
Trebuie schimbare de paradigmă în sistemul de învățământ de stat, trebuie schimbată atitudinea față de eșec, asimilat faptul că eșecul nu e doar al celorlalți, ci trebuie asimilat și conștientizat, pentru a putea reacționa împotriva lui. Este eșecul întregului sistem educațional care se bâlbâie de 30 de ani bulversând an după an profesori, elevi și părinți.
Ne menținem deja de mai mult de 10 ani în starea noastră de analfabetism funcțional, matematica rămâne o știință abstractă pe care majoritatea elevilor o consideră prea aridă pentru abordare, iar științele … ce să mai vorbim? Domnul secretar de stat trăiește într-o altă lume, fiindcă în majoritatea școlilor românești ”științele”, prin definiție experimentale, sunt studiate doar teoretic.
Concluzia? Nu am învățat nici acum nimic, din moment ce în fața unui eșec evolutiv de proporții epice ne considerăm ”rezilienți”, și tot ce putem face este să ne adaptăm.
Abramburica, iar bate câmpii!
Cum să fie predate chimia, fizică și biologia de un singur profesor? Adică elevii nu le pricep când sunt predate separat, ca materii de sine stătătoare dar le pricep când sunt predate toate la grămadă. Asta are idee de câte cunoștințe au elevii de gimnaziu? Nu știe, de unde. La facultate profesorii predau după foi, dau examene în sesiuni și gata.
Te doare capul de ce proști ne-au condus și ne conduc.
Eu cred că ar trebui ca profesorii să-și facă treaba la catedră, elevii să învețe, nu să se prefacă și cel mai important, notele să fie date pe merit. Și nu în ultimul rând să se schimbe programa.
n ar trebui adaptata întâi programa?! și vorbim apoi de predare ..
sunt atâtea prostii in programa și când vine inspectoratul, întreabă de ce nu e o concordanță între predare și programa …adicătelea, faci ce te taie capu când tu ai programa din 2000? e drept, veche doar de 23 de ani …
Cred ca d-l secretar de stat se iluzioneaza crezand ca doar schimbarea / adaptarea (sic!) modului de predare ar putea duce la imbunatatire situatiei in chestiune. Obstacolul principal este dezinteresul unei mari parti din elevi fata de scoala si obligatia DE A INVATA ! Acest comportament a existat intotdeauna, ca un dat natural, la un oarecare procent de elevi. Stiu asta din propria experienta avuta in scoala de toate nivelele pe care am urmat-o. Intotdeauna am avut colegi care considerau un act de bravura sa fuga de invatatura, sa insele la extemporale si la teze si sa se laude ca … nu aun invatat nimica pentru cutare sau cutare materie. Un singur lucru era altfel decat astazi: toti colegii mei, buni sau rai, constiintciosi sau obraznici, erau trimis la scoala si atent supravegheati de insisi parintii lro, cu sfatul parintesc impus (prin bataie, adeseori) de a invata, fiindca “cine are carte, are parte). E drept, profesorii din vrema mea erau bine pregatiti (nu toti la fel, desigur) si se bucurau de un prestigiu real in comunitate si in scoala (am absolvit liceul in 1969, la Sibiu). Asadar parintii erau intr-atat de constienti ca odraslele lor trebuie sa invete “ca sa devinsa oameni”, incat recurgeau la tot felul de mijloace de constrangere; in aceste conditii procentul de nereusita in scoala era mic, nu cum e astazi. Or, combaterea acestui factor ‘social” nu se poate realiza cu succes prin simpla schimbare a modului de predare. Problema este complexa, dificila si necesita o tratare corespunzatoare complexitatii. In primul rand, o pregatire inalta a profesorilor se cere realizata cu prioritate, asa incat acolo unde suplinitorii “de stransura” au produs un rau atat de profund. Dar sunt si alte conditii de indeplinit.
Adaptati voi salarizarea și mai vedem.
o gramada de sarcini se baga pe gât profesorilor 😤 SI mai aveți glas să dati sfaturi.
cat ia pe luna șoferul lu matale ? SI cat ia un debutant ?