Unele dintre țările membre OCDE care au înregistrat printre cele mai mari scoruri în cadrul PISA 2018, inclusiv Estonia, Finlanda sau Coreea de Sud, figurează cu un număr superior de ore de științe, pe alocuri mai mare chiar și față de cel al orelor dedicate limbii și matematicii, potrivit ultimelor date agregate în cel mai recent raport OCDE “Education at a Glance” 2023, raport în care România a fost inclusă pentru prima dată. În aceste țări, elevii de gimnaziu studiază științele naturii într-o măsură mult mai mare decât media OCDE sau decât cei din România, de exemplu.
Întrebată dacă noile planuri-cadru de liceu vor conține mai multe ore de științe, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro, la lansarea raportului Education al a Glance al OCDE, că în noile planuri-cadru „avem nevoie de un număr clar și în concordanță cu ce ne-am propus să testăm”. A lăsat de înțeles astfel că învățarea va fi direcționată de evaluare. Aceasta a arătat că dacă la Bacalaureat vor fi testate competențe din arii complementare profilului, atunci trebuie să existe mai multe ore din această arie pentru profilele care acum nu au atât de multe ore.
Deca a mai spus că va conta foarte mult ce fel de profil al absolventului va fi stabilit și că „dacă ne dorim un profil al absolventului adecvat pentru ceea ce urmează, e clar că trebuie să avem o înțelegere mai bună, o alfabetizare științifică mai bună.”
La revizuirea planurilor-cadru actuale pentru învățământul primar și pentru cel gimnazial, ministrul a spus că „ar fi de dorit să găsim niște formule în care să creștem apetitul pentru știință și curiozitatea copiilor, pentru că știm că din modul în care se predau științele și știm asta din proiectele pilot, de exemplu, proiectul care vizează predarea fizicii în mod experimental ajută enorm modul în care înțelegem pedagogia științelor și o aplicăm, pentru alegerile pe care elevii le fac mai târziu”. Deca a făcut astfel referire la programul „Fizica altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, care a început din 2011 și a schimbat modul de lucru al profesorilor la clasă pentru circa 2.700 din cei 4.000 de profesori de fizică din România. Trecerea la metoda învățării fizicii prin investigație are impact măsurabil asupra rezultatelor elevilor, conform rezultatelor programului.
Ministrul Educației a mai vorbit și despre formarea profesorilor – aceasta susține că „există fonduri” pentru ca aceste formări să se întâmple în câteva luni, în intervalul propus de la aprobarea programelor școlare pe noul curriculum de liceu și până la intrarea lor în vigoare. Edupedu.ro a scris pe 17 august 2023 că peste 52 de mii de profesori de liceu ar urma să fie formați să predea după viitorul curriculum în doar 9 luni, conform planului Ministerului Educației. Asta deși în ultimii 4 ani abia au fost formați 47 de mii de profesori de gimnaziu și primar, tot prin fonduri europene, cum intenționează Ministerul Educației să facă și acum.
Ligia Deca este convinsă că se va întâmpla această formare în masă a cadrelor didactice: „Vorbim de un an la dispoziție și vorbim și despre fonduri disponibile și în Programul Operațional Educație și Ocupare și în Planul Național de Redresare și Reziliență, deci practic există și fondurile pentru a face aceste formări. Există și modificarea sistemului de formare continuă în așa fel încât o treime să fie decisă formarea în funcție de prioritățile pe care statul le are, iar abilitarea curriculară este clar una dintre aceste priorități”. Declarațiile integrale ale Ligiei Deca, mai jos în articol.
În sistemul românesc, potrivit datelor agregate de OCDE, științele naturii se studiază, la nivel de gimnaziu, în proporții egale cu citirea/scrierea/literatura, respectiv matematica: 14% din totalul orelor obligatorii. Procentul îl depășește pe cel înregistrat în medie la nivel OCDE – 12% pentru științele naturii (mai mic decât citire/scriere – 15%, respectiv matematică – 13%).
În schimb, unele țări membre OCDE, care se află în topul țărilor după rezultatele înregistrate în valul de evaluare PISA 2018, ce evaluează competențele elevilor de clasa a IX-a la Citire, Matematică și Științe, se remarcă printr-un procent considerabil mai mare al orelor dedicate științelor naturale, în gimnaziu.
Astfel:
Estonia, aflată pe primul loc în Europa în clasamentul PISA 2018 la toate cele trei capitole, înregistrează, potrivit datelor OCDE, cel mai mare procent al orelor de științe naturale – 21% din total, comparativ cu 13% pentru citire/scriere și 14% pentru matematică.
O altă țară europeană aflată în topul PISA 2018 (locul 3), Finlanda – unde cel mai ridicat scor la evaluarea internațională a fost la capitolul Științe (punctaj 522) – raportează 16% dintre ore dedicate științelor. Nivelul este superior procentelor alocate orelor de citire/scriere (12%) sau matematică (13%)
Coreea de Sud, aflată de asemenea în top 5 global la PISA 2018, figurează în raportul OCDE “Education at a Glance” cu 20% dintre orele de gimnaziu dedicate științelor, comparativ cu 13% pentru citire/scriere și 11% pentru matematică.
Celelalte două țări aflate în top 5 PISA 2018, Canada și Irlanda, figurează cu un număr flexibil de ore de științe (sau la toate materiile, în cazul Canadei) în raportul “Education at a Glance”.
Alte țări europene aflate în topul valului de analiză de acum cinci ani, Polonia sau Suedia, de exemplu, aflate în urma celor menționate mai sus, figurează cu mai puține ore dedicate științelor decât în cazul citirii/scrierii sau matematicii:
Polonia: 11% pentru științe naturale (18% pentru citire/scriere, 14% pentru matematică)
Suedia: 10% pentru științe naturale (11% pentru citire/scriere, 15% pentru matematică)
Și Polonia, și Suedia au înregistrat punctaje ridicate la Științe în cadrul PISA 2018, însă inferioare celor de la Citire și Matematică.
Pentru ciclul primar, raportul OCDE arată că România alocă 5% din numărul de ore dintr-un an școlar pentru științele naturii, în schimb 28% sunt alocate cititului, scrisului și literaturii, alte 18% matematicii. Remarcabil este și faptul că Religia ocupă tot 5% din numărul total de ore, la fel ca științele naturii la ciclul primar.
Amintim că, de la următorul val PISA, prevăzut să aibă loc 2025, Știința atrage interes aparte, întrucât o nouă competență-cheie va fi evaluată la acest capitol: capacitatea de a cerceta și folosi informații științifice atunci când acționează sau iau decizii – mai multe despre inițiativa OCDE a relatat Edupedu.ro la începutul lunii septembrie.
Declarațiile integrale pe subiect ale Ligiei Deca, pentru Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Din raportul lansat, Education at a Glance, se poate observa că țările care merg bine în PISA, care au rezultate bune pentru elevii de 15 ani, au mult mai multe ore de știință. De exemplu, Estonia are 21, Coreea are 20 de ore de științe dintr-o sută, față de România 14%. Portugalia, la fel – are mai multe ore de științe, 19% din numărul total de ore. În condițiile în care ați anunțat că urmează revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și primar, pentru că probabil vor trebui corelate cu planurile-cadru noi de la liceu, ar putea fi luată în calcul creșterea orelor de științe tocmai pentru ca învățarea științelor să aibă loc într-un mod mai relaxat, poate intruducerea științelor mai devreme, de la o vârstă mai mică, dacă asta contribuie la înțelegerea mai bună a conceptelor, poate și la un nivel de literație mai bun?
Ligia Deca: ”Cu siguranță, aici, dacă ne dorim un profil al absolventului adecvat pentru ceea ce urmează, e clar că trebuie să avem o înțelegere mai bună, o alfabetizare științifică mai bună. Pentru că și asta testăm prin PISA. În ceea ce privește orele de științe – matematică, științe și altele asociate pe conceptul mai larg STEAM – avem nevoie de un număr clar și în concordanță cu ce ne-am propus să testăm. Adică, dacă am introdus o probă complementară de matematică și științe la Bacalaureat, este clar că trebuie să asigurăm un număr de ore de matematică și științe și pentru profilurile care până acum însemnau că, mă rog, nu prea aveam suficiente ore de matematică și de științe.
Cred că trebuie să avem o privire mai amplă, pentru că avem un program național de promovare a științei, avem nevoie de profesori de științe în școli și atunci, în procesul de reformă curriculară pentru liceu, ne vom uita cu atenție la ce fac alte țări de succes din punct de vedere socio-economic să vedem care ar fi un echilibru corect între orele de matematică și științe și alte ore. Și da, atunci când ne vom uita din nou peste planurile-cadru de gimnaziu, primar și educație timpurie, ar fi de dorit să găsim niște formule în care să creștem apetitul pentru știință și curiozitatea copiilor, pentru că știm că din modul în care se predau științele și știm asta din proiectele pilot, de exemplu, proiectul care vizează predarea fizicii în mod experimental ajută enorm modul în care înțelegem pedagogia științelor și o aplicăm, pentru alegerile pe care elevii le fac mai târziu.
Edupedu.ro: De ce la noi se pune carul înaintea bolilor în în privința facerii acestor programe școlare? De pildă, de liceu, întâi facem planuri-cadru, care înseamnă numărul de ore și apoi gândim programa. Programa poate fi făcută, apoi stabilit numărul de ore necesare predării ei integrale sau a unei părți. De ce nu demarați și realizarea programelor pentru discipline, ca să ajungă la timp, pentru că oricum procesul ăsta va dura, profesorii trebuie și ei formați, mai e timp pentru toate acestea?
Ligia Deca: Procesul este accelerat. Adică planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie, urmând ca până în luna septembrie a anului viitor să avem și programele gata. Ceea ce noi ne dorim este ca anul care urmează și rămâne până când ele intră în vigoare să fie dedicat realizării de manuale și formării cadrelor didactice. Adică să nu mai începem cu niște programe abia adoptate, fără manuale și fără să existe o formare corespunzătoare.
Edupedu.ro: Doar că proiectul CRED a format 47.000 de oameni în 5 ani…
Ligia Deca: Nu pentru liceu. A format pentru celelalte programe care fuseseră aplicate…
Edupedu.ro: Da, a format profesori pentru învățământul primar și gimnaziu. De-asta vă întreb capacitatea de formare va fi atât de mare astfel încât să se formeze pentru abilitare curriculară atât de mulți profesori de liceu în doar câteva luni?
Ligia Deca: Vorbim de un an la dispoziție și vorbim și despre fonduri disponibile și în Programul Operațional Educație și Ocupare și în Planul Național de Redresare și Reziliență, deci practic există și fondurile pentru a face aceste formări. Există și modificarea sistemului de formare continuă în așa fel încât o treime să fie decisă formarea în funcție de prioritățile pe care statul le are, iar abilitarea curriculară este clar una dintre aceste priorități.”
Alexa Stănescu
R.P.
Mihai Peticilă
Redacția
14 comments
Intr-o tara fara industrie ce faci cu stiintele?
Studiezi descarcarea conservelor din camion pe planul inclinat? si ridicarea acestora la inaltimea raftului?
Studiezi forta de frecare a maturii cu asfaltul?
Intr-o tara cu IT mult devenita chiar hub de IT regional evident ca trebuie sa ne focalizam pe ce se cere pe piata munci adica pe software. Si chiar pe domeniul economico-financiar.
Oricum trebuie focalizare pe ce cere piata muncii, iar in acest moment se cere IT.
cand s-o cere altceva mai vedem, modificam planurile de invatamant ca nu-s batute-n cuie 1000 de ani cum cred unii.
Tu ai impresia că toți copiii sunt capabili să devină IT-ști?! Și poate că nu-i pasionează pe toți.
Iar dacă ai fi ceva mai în contact cu realitatea, aflai deja că românii sunt deja pe o piață suprasaturată, nu prea mai sunt la fel de atractivi pentru că au crescut salariile, iar cei care caută ieftin și repede se duc iar spre India și est, în general.
Dar nu, tu vezi doar ce vrei să vezi. ACUM se cere (din ce în ce mai puțin, sau pe venituri mai neatractive ca înainte) IT, dar MÂINE? Că școala nu te pregătește de pe o zi pe alta.
Așa că dacă nu știi despre ce vorbești, abține-te.
Si maine tot IT-isti se cauta. Stim, de ce s-o negam.
Si peste 2 ani si peste 7 ani.
Daca se vor cauta chimisti peste 10 ani schimbam planurile cadru peste 9 ani, nu e batut in cuie cred.
Nu e chiar deloc suprasaturata piata de IT cum spui domnule. Probabil ca doar imprastii informatii false. Se cauta la greu, mai informeaza-te, uite-te cate joburi sunt pe IT, mii de joburi, si salarii mari. Uite-te cate joburi sunt pe stiinte in contrast, exact doar cateva in toata tara.
Crezi ca nu putem aduce un nepalez sau chinez cu liceu/ facultate de chimie la un job de laborator? aducem exact cat ne trebuie si foarte ieftin, nu mai cheltuim noi cu formarea lor inutila aici.
IT-ul are o dinamica nemaivazuta in alte domenii. Se cauta tineri si cu 12 clase mate-info ii baga asistent programator, cei la 50 ani deja ies la pensie sau ajung in zone de IT cu alta abordare.
Romanii exceleaza in IT, de ce sa pierdem oportunitatea?
Oameni ca tine ne trag in jos.
Oameni ca tine ne fac sa devenim capsunari cu diplome.
In ce domenii sa pregatesti oameni daca acele domenii nu se cauta?
Tinerii vor sa invete acum niste studii cu care sa poata lucra imediat. Nu sa moara de foame apoi si sa trebuiasca recalificare. Tinerii se angajeaza deja chiar din timpul ultimului an de studii. Iar acel ultim an de studii nu este in secolul urmator ci peste doar 300 de zile.
Ce oportunitati de angajare ai cu stiintele in romania fix nimic. Doar sa dai meditatii la negru poate alora care vor sa se faca medici pentru Franta.
Dar vezi oportunitatile cu IT economic inginerie.
IT-istii muncesc in Romania si aduc aici plusvaloare, cresc economia tarii.
Chiar daca ei nu dau ala 10% ei dau mai mult la sanatate si asigurari si cu banii cheltuiti aici pe bunuri servicii hrana cresc economia si asigura functionarea tarii.
Investind in IT investesti in tara noastra nu in altele.
Medici nu sunt ca statul si-a batut joc de ei cu posturile blocate si subiectele la rezidentiat zeci de ani. Si au ales sa plece dincolo. Si multi nu vor sa intre coloratii peste ei in camera de garda si sa-i loveasca cum s-a mai intamplat.
Hai sa fim realisti si orientati spre eficienta nu spre derizoriu.
dana/diana, tot buimacă ești.
Suntem în era AI, noi avem ITști care NU sunt angajați și care NU vor fi angajați în ciuda experienței și abilităților, pentru că suntem din ce în ce mai scumpi în comparație cu cei flămânzi din țările estice, care se vând pe mai puțin decât noi.
Mai intră și tu pe forumuri unde oamenii din IT vorbesc despre piața muncii în domeniu, și mai vezi cum stă treaba în realitate. Dacă e vreun domeniu care să se schimbe mai repede decât IT-ul, arată-mi-l.
Și nu mi-ai răspuns la două întrebări simple:
1. ce faci cu copiii care NU au predispoziție pentru a studia și lucra în IT?
2. dacă prin absurd TOȚI copiii ar studia și lucra în IT, cam care crezi tu că ar fi nivelul salariilor? Dintr-o întreagă generație, nu poți alege decât IT-ști. Câte locuri de muncă apar ANUAL în domeniu?
Și pentru celelalte munci, pe cine aduci? Cine să fie în servicii, cine să meargă să învețe să facă instalații electrice, cine desfundă țevile, cine construiește locuințe, de unde vin doctorii când cei în vârstă pleacă, de unde apar avocații, de unde aduci polițiști, de unde găsești arhitecți…
Tu o ții pe a ta – IT, IT. Înțelege că e o aberație. E loc pentru toți și toate sub soare, nu te mai crampona de unica ta idee. Dacă e bună pentru tine și ai tăi, sănătate. Să nu te miri dacă nu-ți mai deschide copilul ușa pentru că l-ai obligat să devină un IT-st nepriceput și necăutat când el ar fi putut deveni un muzician excepțional.
Bate campii ca de obicei doamna Deca.
Nu da de mancare testele PISA.
Intr-o tara care exporta muncitori in agricultura altora tocmai interes ptr stiinte ar mai trebui.
Noi trebuie sa vedem cum ne crestem nivleul de trai si bogatia nu sa ne uitam dupa grafice si scoruri inutile. Parca aia din SUA ar fi doxa la testari.
Exact!
Oare cum să faci “fizica altfel” …fără bază materială???Știe doamna cum arată o școală fără laboratoare???
Foarte simplu, angajezi profesori fara studii de fizica sau dai orele celui de mate si de muzica. Ii va trimite pe copii acasa si totul e rezolvat. E altfel decat inainte.
Este evident ca nu mai sunt cadre la fizica si o si aratam elevilor asta trimitandu-le necalificati si pensionari la 70 de ani. Asta denota ca domeniul nu mai e de viitor in Romania si va perpetua criza de cadre copiii evitand sa mai studieze asa ceva stiind ca ceva nu e in regula cu profesorii de fizica de fug din invatamant.
Experta in limbaj de lemn nu spune nimic concret. Doar vom face si vom drege, vom gasi formule, privire ampla, ne vom uita cu atentie blah blah blah blah blah blah rumegus blah blah.
Impresionant!
Se vede ca nu are habar de ce se intampla in scoala,iar cei care au habar tac sa nu supere!!
Schimbati programele simplificatile,adaptatile sa fie practice si atractive si veti vedea rezultatele!!!!
Așa cum ai simplificat și adaptat tu ortografia limbii române? N-ai prea dat pe la școală dar ai idei pentru alții. Aș zice să-i lași pe cei care se pricep să își spună părerea.
nuuuu se poateeeee… pana ieri sustinea scoaterea Fizicii … azi a mai citit un pic… maine iar se razgandeste…
da,da…țineți i fara sport și fără relaționare și vom avea zero dezvoltare personala și adulți cu inteligența emoțională minuscula…