Directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, Daniela Orășanu spune că în România „încă ne întrebăm care e rolul școlii și al educației”. Invitată la InfoEdu la TVR Info, în data de 4 ianuarie, directoarea Daniela Orășanu a făcut declarația în contextul discuției privind analfabetismul funcțional din România.
- Amintim, ministrul Educației Daniel David a spus în noiembrie 2025 că „n-ai pe cine să pui responsabilitatea analfabetismului funcțional decât pe cadrele didactice”.
Daniela Orășanu, directoare la Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani a fost întrebată de jurnalista Diana Dumitrașcu dacă școala este sută la sută responsabilă de educația unui copil.
„Cu siguranță nu și e dureros că într-adevăr, și în 2026 avem această discuție despre analfabetism funcțional și punem la zid elevul și nu ne uităm și la adulți”, a spus directoarea Colegiului.
Daniela Orășanu mai spune că „analfabetismul e un rezultat comun al politicilor duse în ultimii ani, al deciziilor care s-au luat” și că „parțial, evident, că este și rolul profesorilor”.
Ea subliniază însă că în România rolul educației și al școlii nu este bine definit, așa cum se întâmplă în alte țări și a dat câteva exemple:
„Am definit cumva ce este educația? Care e rolul educației în România? În Suedia, rolul educației să formeze un cetățean. Rolul educației în Statele Unite este să fie un om funcțional, un adult funcțional în timp.
Pe diferite meridiane, rolul educației e definit diferit. În România încă ne întrebăm care e rolul educației, care rolul școlii, cât de importantă este școala astăzi în formarea unui copil. Vedem atât de mulți adulți care nu mai prețuiesc școala. Și atunci nu putem vorbi despre să punem la zid doar copilul care într-adevăr are probleme de adaptare la societatea asta de astăzi”, spune directoarea Orășanu.
Redăm răspunsul integral al directoarei Daniela Orășanu
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR Info: Școala este 100% responsabilă de educația unui copil din momentul în care acesta a intrat pe poarta școlii?
Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani: Cu siguranță nu și e dureros că într-adevăr, și în 2026 avem această discuție despre analfabetism funcțional și punem la zid elevul și nu ne uităm și la adulți, pentru că vorbim de cei 42% de analfabetism funcțional, uitându-ne doar la elevi și uitând de adulți.
Pentru că elevii, până la urmă, copiii noștri care se află în școală, ei sunt efectul de la capătul lanțului întreg de acțiuni care se întâmplă și ei fac ceea ce văd în societate, ceea ce văd în familie. Cu toții trebuie să ne facem treaba. Și cumva e adevărat analfabetismul este și un rezultat al unui sistem dezarticulat, nefuncțional din ultimii ani. Dar ultimii ani trebuie definiți cumva, dacă nu cumva îi punem la socoteală și pe cei 50 de ani, că tot îi scoatem, îi ridicăm în slăvi pe cei 50 de ani de comunism.
«Ce școală minunată am făcut atunci», eu nefiind exact aceeași părere. Pentru că a fost cumva la fel de irelevant, așa cum uneori se întâmplă și astăzi. Pentru că un sistem de educație trebuie să-și păstreze contextul social în care el lucrează.
Conținuturile pe care noi le dăm la clasă elevilor noștri trebuie să fie aliniate cu ceea ce se întâmplă în societate, de ceea ce are nevoie copilul astăzi, în 2026, nu putem vorbi despre aceleași competențe pe care le-am avut eu, același conținut pe care le-am avut eu acum 40 de ani în liceu. Apoi, familia este extrem de importantă și părerea mea, impresia mea, opinia mea este că țesătura asta socială, familia, nu mai este sub nicio formă cea de care are nevoie un tânăr. Astăzi este într-o mare suferință familia în România, astăzi nu mai știm să fim părinți, nu mai știm să fim frate-soră, nu mai știm să fim vecini, nu mai știm să fim pur și simplu cetățeni.
Copiii sunt așa cum este strada, ne uităm pe stradă și cum suntem noi toți acolo, pe stradă. Nu sunt nici mai buni, nu sunt nici mai răi.
Analfabetismul e un rezultat comun al politicilor duse în ultimii ani, al deciziilor care s-au luat. Da, parțial evident că și al profesorilor. (n. red rezultat). Dar care e și rolul școlii? Că școala nu este o fabrică, nu e o mașinărie unde îmi las copilul acolo și îl scot după 6 ore gata educat. Am definit cumva ce este educația? Care e rolul educației în România? În Suedia, rolul educației să formeze un cetățean. Rolul educației în Statele Unite este să fie un om funcțional, un adult funcțional în timp.
Pe diferite meridiane, rolul educației e definit diferit. În România încă ne întrebăm care e rolul educației, care rolul școlii, cât de importantă este școala astăzi în formarea unui copil. Vedem atât de mulți adulți care nu mai prețuiesc școala. Și atunci nu putem vorbi despre să punem la zid doar copilul care într-adevăr are probleme de adaptare la societatea asta de astăzi. Dar ce conținuturi oferim noi în școală? Ce model le oferim noi pe stradă, cum avem grijă să le oferim tot suportul acela emoțional, de iubire, de sprijin, de motivați acasă, în familie. Care politici corecte, potrivite pentru copii le luăm?
E un cumul de factori și cred că e timpul în ceasul al 25-lea, că nu mai este al 24-lea, să ne punem cu toții la o masă, absolut toți cei enumerați, toți cei care contează în viața unui tânăr și să stabilim o dată pentru totdeauna care e proiectul de țară, care e rolul educației în România, care rolul școlii. Mai e nevoie de școală în România până la urmă?”
Informații de context
Principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este lipsa de pregătire a cadrelor didactice, a declarat ministrul Educației și Cercetării Daniel David, în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România.
Întrebat cât la sută din responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional o atribuie lipsei de pregătire a profesorilor, ministrul a răspuns:
„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii.”
Daniel David a subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice:
„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”
Ministrul a recunoscut că există și alte cauze ale abandonului școlar, precum lipsa de sprijin economic, responsabilitatea familiei și a autorităților locale, însă a insistat că, în cazul elevilor care frecventează școala, responsabilitatea pentru formarea lor revine în primul rând profesorilor.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.
Printre măsurile considerate relevante de Comisia Europeană, dar ignorate până acum de autoritățile române, se numără:
- sprijin personalizat în timpul orelor pentru elevii cu dificultăți de învățare,
- asistență pedagogică suplimentară de către profesori specializați,
- monitorizare continuă a progresului elevilor,
- formare profesională orientată pe intervenții remediale pentru cadrele didactice.
Combaterea analfabetismului funcțional este inclusă în premieră în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării: „Precaritatea educației, abandonul școlar” și situația din cercetare – declarate „riscuri și vulnerabilități”.
Documentul menționează problemele acute din educație, de la abandonul școlar la numărul scăzut de absolvenți de universitate, la capitolul „Riscuri și vulnerabilități”.
Proiectul menționează, totodată, că România va implementa politici de educație media, pentru a dezvolta competențele media ca modalități de protejare împotriva dezinformării și pentru implicarea cetățenilor în „realizarea securității naționale”.
Citește și:
Lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în rândul elevilor, susține ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice
Analiză a Comisiei Europene: România opune minimă rezistență în fața analfabetismului funcțional, în perioada 2020-2025, comparativ cu alte țări europene, deși are printre cele mai slabe rezultate la PISA / TVA pe carte crește, măsurile educaționale sunt vagi, deși țara e în top la rezultate slabe în rândul copiilor fără cărți
Combaterea analfabetismului funcțional este inclusă în premieră în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării / „Precaritatea educației, abandonul școlar” și situația din cercetare – declarate „riscuri și vulnerabilități”
Diana Ghimiși
Redacția
Ana Moise
