De ce e primit Papa cu atâta căldură în România, țară majoritar ortodoxă? Explicațiile ambasadorului României la Vatican: O vocație inclusivă, latinitatea României, plus sprijinul dat de Biserica Catolică pentru comunitățile de români din Italia, Franța, Spania

Vizita Papei Francisc în România are o însemnătate istorică aparte. “Vizitele papale nu sunt, în general, frecvente în nicio țară și cu atât mai puțin în țările în care Biserica Catolică nu este majoritară”, a declarat Bogdan Tătaru-Cazaban, fost Ambasador al României la Vatican, pentru Edupedu.ro. Într-un interviu acordat Edupedu.ro în care a vorbit pe larg despre motivele pentru care Papa este primit cu atâta căldură în România, dar și despre primirea rece din Bulgaria, Tătaru-Cazaban a explicat că “pentru credincioșii catolici este ca și cum centrul însuși al Bisericii, Roma, se deplasează spre ei, oriunde s-ar afla pe glob. În cazul unei vizite într-o țară majoritar ortodoxă, relația cu Biserica Ortodoxă este întotdeauna în prim-plan ca prioritate”.

Fost Ambasador al României la Vatican și membru al Institutului de Istoria Religiilor al Academiei Române, Bogdan Tătaru-Cazaban a declarat pentru Edupedu.ro că românii au, “în genere, și o vocație inclusivă, un fel de receptivitate culturală”. “La toate acestea se adaugă schimbarea de perspectivă pe care a adus-o diaspora ortodoxă românească din Europa, întrucât comunitățile noastre religioase au beneficiat de un consistent sprijin din partea Bisericii Catolice din Italia, Franța, Spania, dar și din alte țări”, a explicat istoricul religiilor.

Bogdan Tătaru-Cazaban, fost Ambasador al României la Vatican – interviul integral acordat Edupedu.ro

EduPedu.ro: Ce reprezintă această a doua vizită a unui Papă în România și de ce are loc tocmai acum, după 20 de ani de la prima vizită?

Bogdan Tătaru-Cazaban: Trebuie spus de la bun început că vizitele papale nu sunt, în general, frecvente în nicio țară și cu atât mai puțin în țările în care Biserica Catolică nu este majoritară. Papa este episcopul Romei, dar și liderul spiritual, cum se spune astăzi, a peste un miliard de credincioși. Prin urmare, responsabilitatea sa este una globală și alegerea vizitelor pe care le efectuează – în număr inevitabil limitat – depinde de context, de priorități, de aniversări istorice, de o serie de condiții care se cer întrunite. De aceea, o călătorie pontificală este un eveniment. Pentru credincioșii catolici este ca și cum centrul însuși al Bisericii, Roma, se deplasează spre ei, oriunde s-ar afla pe glob. În cazul unei vizite într-o țară majoritar ortodoxă, relația cu Biserica Ortodoxă este întotdeauna în prim-plan ca prioritate, nu doar din curtoazie, ci mai ales pentru că de peste 50 de ani, după Conciliul Vatican II, Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe au intrat în perioada istorică a dialogului și a colaborării, care a întors pagina a peste 900 de ani de polemică și excludere reciprocă. Pe acest fundal, s-a petrecut vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea și are loc în aceste zile vizita Papei Francisc.

Mai multe semnificații sunt asociate în această a doua vizită:

  • aniversarea a 20 de ani de la vizita inaugurală, așadar, un gest de continuitate;
  • împlinirea a 30 de ani anul acesta de la căderea comunismului;
  • nu în ultimul rând, contextul în care România, a cărei vocație europeană a fost susținută de Sfântul Scaun în anii 90, a preluat pentru prima dată președinția Consiliului UE.
VIDEO Sosirea Papei Francisc în România:

EduPedu.ro: Papa Francisc a avut parte de o primire rece în Bulgaria. De ce s-au comportat astfel oficialii Bisericii Ortodoxe de acolo?

Bogdan Tătaru-Cazaban: E important să știm că, din păcate, ultimul deceniu nu a fost o perioadă de mari progrese ale dialogului profund, teologic, dintre Bisericile Ortodoxe și Biserica Catolică. Dimpotrivă, au fost destule dificultăți și poticniri, dar ele nu au blocat, totuși, întrevederile și colaborarea. Iată de ce vizitele sunt importante: pentru că ele pot, prin efectele prezenței, să deblocheze întrucâtva neînțelegerile și totodată să afirme ceea ce creștinii au în comun. În lumea ortodoxă, relația cu Biserica Catolică a avut și are în continuare o culoare locală. Există linii comune de abordare, dar și diferențe care țin de memoria istorică, de situațiile concrete, de prioritățile fiecărei Biserici. Biserica Ortodoxă Bulgară s-a afirmat, în acest context, prin reticență în planul dialogului, printr-o atitudine excesiv de prudentă, în opinia mea.

EduPedu.ro: De ce, prin contrast, Papa este primit cu atâta bucurie în România?

Bogdan Tătaru-Cazaban: În România, avem pe de o parte dimensiunea latină, istorică și culturală, chiar spațiul ortodox românesc a fost numit inspirat „un Bizanț latin”, iar pe de alta, o Biserică Catolică mai numeroasă decât în Bulgaria și o Biserica Greco-Catolică parte integrantă a afirmării conștiinței românești în epoca modernă. Cred că avem, în genere, și o vocație inclusivă, un fel de receptivitate culturală. La toate acestea se adaugă schimbarea de perspectivă pe care a adus-o diaspora ortodoxă românească din Europa, întrucât comunitățile noastre religioase au beneficiat de un consistent sprijin din partea Bisericii Catolice din Italia, Franța, Spania, dar și din alte țări.

EduPedu.ro: Ce legătură are Biserica Ortodoxă Română cu Biserica Catolică?

Bogdan Tătaru-Cazaban: Biserica Ortodoxă Română a fost, așa cum evocam, protagonista unei deschideri istorice fără precedent în 1999 prin invitarea Papei Ioan Paul al II-lea; ea participă la dialogul teologic dintre Bisericile Ortodoxe și Biserica Catolică și are în diaspora, mai ales după 2007, o excepțională colaborare locală, comunitățile ortodoxe românești beneficiind, sub diverse forme, de ospitalitatea celor catolice. Acest din urmă fenomen este cu adevărat o punte de legătură și de fraternitate, care dă consistență întâlnirilor la nivel înalt.

EduPedu.ro: Ce ne puteți spune despre influența istorică pe care au avut-o papii de-a lungul timpului? În ce fel au modelat cultura europeană de astăzi?

Bogdan Tătaru-Cazaban: Papalitatea este o instituție care s-a dezvoltat și s-a schimbat de-a lungul secolelor, pornind de la poziția privilegiată a Romei, capitală imperială și totodată loc al martiriului Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De cele mai multe ori, Papii, episcopi ai Romei, au inițiat și susținut splendidele edificii ale credinței pe care le admirăm și astăzi la Roma și nu numai. Sunt cunoscute diferitele ipostaze-tip ale Papalității, care însă nu epuizează complexitatea realității istorice: papalitatea medievală, aflată în conflict cu puterea seculară; cea renascentistă, susținătoare a artelor, dar departe de modelul virtuților creștine; cea din timpul Contra-Reformei, polemică, dar și generatoare a unei noi sensibilități religioase europene; papalitatea din zorii modernității, care a fost în permanentă tensiune cu o lume în schimbare; și în cele din urmă, papalitatea secolului al XX-lea, mai ales a celei de-a doua părți a acestui secol, o papalitate reformatoare, dialogală, mediatoare, un factor de reconciliere și pace globală. Ceea ce s-a petrecut o dată cu Papa Ioan al XXIII-lea, de o enormă carismă umană și profetică și totodată inițiatorul Conciliului Vatican II, a fost o schimbare de profunzime a fizionomiei papalității și a relației sale cu societatea. Papa Francisc este continuatorul acestei linii.

EduPedu.ro: Ce reprezintă Vaticanul de astăzi, ca putere culturală și ca stat?

Bogdan Tătaru-Cazaban: Sfântul Scaun ca subiect de drept internațional are o poziție cu totul aparte în plan diplomatic. Conducerea Bisericii Catolice beneficiază astfel de o vizibilitate internațională și o interacțiune de anvergură globală. Foarte semnificativă este activitatea sa în favoarea libertății religioase, a demnității persoanei, a intervențiilor umanitare, a protecției mediului și a creștinilor, indiferent de confesiune, știut fiind că, statistic, creștinii suferă actualmente cea mai extinsă persecuție în diferite părți ale lumii. Vocea Papei și diplomația vaticană au, fără îndoială, o pondere importantă și funcționează de multe ori ca o instanță critică la adresa derapajelor etice sau a conflictelor. Culturalmente, Vaticanul este un simbol al patrimoniului artistic pe care creștinătatea occidentală l-a generat și l-a cultivat și pe care îl oferă astăzi umanității nu doar muzeal, ci și ca sursă de inspirație și de creativitate.

EduPedu.ro: Vizita lui Ioan Paul al II-lea a avut o însemnătate istorică atunci, era prima dată când un Papă era primit oficial în felul acesta într-o țară unde cultul Ortodox este majoritar. Ne puteți povesti care a fost contextul de atunci și de ce a venit tocmai la noi?

Bogdan Tătaru-Cazaban: Într-adevăr, vizita Papei Ioan Paul al II-lea a avut o dimensiune istorică absolută, fiind prima după Marea Schismă din 1054. Înainte de această vizită de la București, Papii se întâlniseră cu Patriarhii ecumenici, dar nu fuseseră invitați pe un teritoriu majoritar ortodox. Aceasta a fost marea deschidere și șansă fructificată de Biserica Ortodoxă Română, care a avut consecințe pozitive asupra imaginii și poziției României pe plan internațional. Este suficient să revedem imaginile filmate atunci și mai ales instantaneele fotografice pentru a realiza imediat intensitatea acelor momente, căldura umană, atmosfera de participare cu adevărat extraordinară. A fost, dacă putem spune așa, un timp al fraternității și al speranței. Credincioșii, de ambele confesiuni, strigau: „Unitate! Unitate!”, ceea ce era cu totul neobișnuit în timpul unor astfel de vizite. Această anvelopă de emoție pozitivă care a însoțit cele trei zile ale călătoriei pontificale a dat un impuls major relațiilor dintre cele două Biserici; cu alte cuvinte, le-a încurajat să se prețuiască și să colaboreze. Să nu uităm că vizita avea loc în pragul trecerii în al treilea mileniu de la nașterea lui Hristos, Papa Ioan Paul al II-lea dorind să dinamizeze apropierea dintre creștini și, mai ales, dintre cei doi „plămâni ai creștinătății”, cum îi plăcea să spună. Primul pas în această încercare de reapropiere l-a făcut pe teritoriul unei Ortodoxii de limbă neolatină, care istoric și cultural era legată afectiv de Roma.

Foto: INQUAM Photos / George Calin

 

Bogdan Tătaru-Cazaban (născut în 1977, în Vrancea) a studiat la Liceul Pedagogic “Spiru Haret” Focșani și este un istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, care a deținut funcția de consilier de stat pe probleme de cultură și culte la Departamentul pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă al Administrației Prezidențiale (2006-2010). La 28 iulie 2010 a fost acreditat ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun. În prezent este membru al Institutului de istorie a religiilor al Academiei Române. 

Citește și:

Ce cadouri i-a dat președintele Iohannis Papei Francisc: Obiecte decorative din toate regiunile țării, miere, mingea lui Hagi și vâsla lui Patzaichin

VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA

31 MAI – 2 IUNIE 2019

 

  1. Vineri, 31 mai 2019

    Roma – Bucureşti

    • 08:10 – Plecarea cu avionul de pe Aeroportul din Roma/Fiumicino spre Bucureşti

    • 11:30 – Sosirea pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni din Bucureşti

    • Primirea oficială pe aeroport

    • 12.05 – Ceremonia de bun venit la intrarea în complexul Palatului Prezidenţial Cotroceni

    • 12.20 – Vizita de curtoazie la preşedintele României în Palatul Prezidenţial Cotroceni

    • 12.50 – Întâlnirea cu primul ministru în Palatul Prezidenţial Cotroceni

    • 13:00 – Întâlnirea cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic în Palatul Cotroceni

    • Discursul Sfântului Părinte

    • 15:45 – Întâlnirea privată cu patriarhul în Palatul Patriarhiei

    • 16.15 – Întâlnirea cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române în Palatul Patriarhiei

    • Discursul Sfântului Părinte

    • 17.00 – Rugăciunea “Tatăl nostru” în noua catedrală ortodoxă. Salutul Sfântului Părinte

    • 18.10 – Sfânta Liturghie în catedrala catolică “Sfântul Iosif”. Omilia Sfântului Părinte

  2. Sâmbătă, 1 iunie 2019

    Bucureşti – Bacău – Şumuleu Ciuc – Iaşi – Bucureşti

    • 09:30 – Plecarea cu avionul la Bacău

    • 10:10 – Sosirea pe aeroportul din Bacău şi transferul cu elicopterul la stadionul din Miercurea-Ciuc

    • 11.30 – Sfânta Liturghie la sanctuarul din Şumuleu Ciuc. Omilia Sfântului Părinte

    • 16.10 – Transferul Sfântului Părinte cu elicopterul pe aeroportul din Iaşi

    • 17:25 – Vizita la catedrala “Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi

    • 17.45 – Întâlnirea mariană cu tinerii şi cu familiile pe platforma din faţa Palatului Culturii din Iaşi

    • Discursul Sfântului Părinte

    • 19:00 – Plecarea cu avionul spre Bucureşti

    • 20:00 – Sosirea pe Aeroportul Henri Coandă-Otopeni la Bucureşti

  3. Duminică, 2 iunie 2019

    Bucureşti – Sibiu – Blaj – Sibiu – Roma

    • 09:00 – Plecarea cu avionul la Sibiu

    • 09:40 – Sosirea pe Aeroportul din Sibiu şi transferul cu elicopterul la Blaj

    • 11.00 – Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj

    • Omilia Sfântului Părinte

    • Regina Coeli

    • 13:25 – Prânzul cu suita papală

    • 15.45 – Întâlnirea cu comunitatea rromă din Blaj. Salutul Sfântului Părinte

    • Transferul cu maşina închisă la Stadionul Municipal

    • 16.35 – Transferul Sfântului Părinte cu elicopterul pe aeroportul din Sibiu

    • Sosirea pe aeroportul din Sibiu

    • 17.20 – Ceremonia de rămas bun

    • 17:30 – Plecarea cu avionul papal la Roma/Ciampino

    • 18:45 – Sosirea la Aeroportul Roma/Ciampino

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate
Gabriel Ispas / Foto: Facebook Gabriel Ispas

Mutarea obținerii autorizației ISU de la director la primar, pentru acreditarea școlilor de stat este neconstituțională – Gabriel Ispas, fost secretar de stat în Ministerul Educației

Mutarea responsabilității obținerii autorizației ISU de la directorul de școală, la primar, pentru autorizarea și acreditarea școlilor de stat este neconstituțională, a declarat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în…
Vezi articolul