Dezbatere publică privind proiectul programei de clasa a IX-a de limba și literatura română, organizată joi, 11 decembrie, de Academia Română / Participă și Ioan-Aurel Pop, președintele instituției, care a apărat programa cu cronicari, intens contestată de peste 200 de cercetători ai Academiei, scriitori, regizori și profesori

75 de vizualizări
Academia Română / Foto: INQUAM Photos – Ilona Andrei
Joi, 11 decembrie, de la ora 11:00 are loc o dezbatere publică privind proiectul programei de Limbă și Literatură Română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie, anunță pe site Academia Română. La dezbatere sunt invitați profesorii de specialitate, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării. Dezbaterea este organizată de Secția de Filologie și Literatură din cadrul Academiei Române și va fi moderată de Mircea Martin, în vârstă de 85 de ani, membru în grupului de lucru care a elaborat programa intens criticată.
  • Amintim, printre critici se numără profesori universitari, unii de la Facultatea de Litere a Universității București, colegi cu coordonatoarea grupului de lucru, Oana Fotache dar și peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și alți profesori care au lansat un memoriu prin care cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”.
  • Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru. Dezbaterea are loc cu o zi înainte de termenul limită până la care mai pot fi aduse propuneri pentru modificarea programei de clasa a IX-a pentru limba și literatura română.

Joi, 11 decembrie, de la ora 11:00 are loc o dezbatere publică organizată de Secția de Filologie și Literatură din cadrul Academiei Române cu privire la proiectul programei de limba și literatura română de clasa a IX-a. La dezbaterea care va avea loc cu prezență fizică la Clubul Academicienilor, și online, sunt invitați „profesorii de specialitate, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și jurnaliști culturali”, potrivit invitației de presă.

Discuția va fi moderată de Mircea Martin, în vârstă de 85 de ani, membru în grupul de lucru care a elaborat programa intens criticată și care a fost numit în grup de ministrul Daniel David.

De precizat că, un consilier al ministrului Educației acuză că au fost forțați să tacă, prin semnarea unui act de non-disclosure, profesorii numiți de Daniel David în grupul de lucru pentru programa de Limba și literatura română. Szekely acuză presiuni asupra lui David să accepte programa „ruptă de nevoile reale ale elevului”.

Va participa și președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop care a apărat actuala formă a programei care propune texte ale cronicarilor de la 1600 și o abordare a limbii și literaturii române de tip „diacronic”, adică urmărind evoluția în timp și pornind pe un fir istoric.

Și istoria limbii române, de la alfabetul chirilic și subdialectele daco-românei, dar și etimologia cuvintelor sunt propuse la clasa a IX-a tot pe același principiu al evoluției.

Președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici cu programa. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, spune Ioan Aurel Pop. Detalii aici

Programa de limba și literatura română, intens criticată

Programa pusă în dezbatere publică vine să înlocuiască programa care este în vigoare din 2009 și ar urma să se aplice pentru elevii care sunt acum în clasa a VIII-a.

Programa propusă este intens criticată în spațiul public de la profesori universitari de specialitate, la profesori preuniversitari sau chiar și membri ai Academiei Române.

Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, au lansat un memoriu prin care cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”.

Profesorii care critică programa, în special profesori universitari, reclamă faptul că este învechită, predată în urmă cu 50 de ani, spune Liviu Papadima, sau că este prea specifică și grea pentru elevi de liceu în clasa a IX-a.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Și profesoara de didactica limbii și literaturii române Florentina Sâmihăian de la Facultatea de Litere a Universității din București atrage atenția că elevul real este absent din această programă. „Excluderea textelor nonliterare e cu adevărat riscantă, pentru că elevii rămân vulnerabili la manipulare și dezinformare„, spune ea.

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart: O programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal

Componența grupurilor de lucru pentru programele de clasa a IX-a

Potrivit documentului oficial, coordonarea științifică este asigurată de Oana Anca Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București. Responsabil din partea MEC este consilierul Daniel Georgescu, iar responsabil din partea Centrului Național de Curriculum și Evaluare (CNCE) este Constantin Ciprian Nistor.

Din echipa extinsă fac parte cadre universitare, cercetători ai Academiei Române și profesori din colegii naționale din București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Bistrița, Arad, Craiova și alte centre educaționale și inspector școlari.

  • GLC 1 – Limba și literatura română (învățământ liceal, toate filierele, TC și CS)
  1. Georgescu Daniel – Ministerul Educației și Cercetării – Responsabil MEC
  2. Nistor Constantin Ciprian – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Responsabil CNCE
  3. Dubălaru Oana Anca – Universitatea din București – Coordonator Științific
SGLC Trunchi Comun
  1. Georgescu Irina Roxana – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
  2. Ciobanu Roxana Ștefania – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
  3. Martin Mircea – Academia Română – Membru
  4. Zafiu Rodica – Academia Română – Membru
  5. Nicolae Alexandru Cosmin – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” – Membru
  6. Răduță Doina Magda – Universitatea din București – Membru
  7. Ilie Emanuela – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași – Membru
  8. Pamfil Alina – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
  9. Tămaian Gioconda Ioana – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
  10. Anisie Monica Cristina – Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București – Membru
  11. Bentz Teodora – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – Membru
  12. Chelariu Silvia Ofelia – Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Focșani – Membru
  13. Ciobotaru Anamaria – Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Constanța – Membru
  14. Corcheș Horia Ciprian – Colegiul Național „George Barițiu”, Cluj-Napoca – Membru
  15. Covaci Ariana Oana – Colegiul Național „C. D. Loga”, Caransebeș – Membru
  16. Doboș Mihaela – Colegiul Național „C. Negruzzi”, Iași – Membru
  17. Dudaș-Vasilfe Adriana – Colegiul Național „Traian Lalescu”, Reșița – Membru
  18. Gâlea Gabriela Anamaria – Colegiul Național „Titu Maiorescu”, Aiud – Membru
  19. Halaszi Monica – Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, Bistrița – Membru
  20. Marian-Ionescu Maria Cristina – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, Ploiești – Membru
  21. Maxim Andreia Nicoleta – Colegiul Național „Moise Nicoară”, Arad – Membru
  22. Morar Mihai Gheorghe – Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Ploiești – Membru
  23. Negrilă Mihaela Cornelia – Școala Gimnazială nr. 6 „Iacob Mureșianu”, Brașov – Membru
  24. Nistor Georgiana Andreea – Colegiul Național „Sfântul Sava”, București – Membru
  25. Orban Laura Henrieta – Colegiul Național de Informatică, Arad – Membru
  26. Petrache Anca Denisa – Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, București – Membru
  27. Popescu Ileana Ruxandra – Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, Curtea de Argeș – Membru
  28. Pricină Anca – Colegiul Național „Carol I”, Craiova – Membru
  29. Rațiu Bogdan Petru – Liceul UMFST „George Emil Palade”, Târgu Mureș – Membru
  30. Vintilă Isabel Giorgiana – Școala Gimnazială Nr. 3, Suceava – Membru.

Componența la disciplina din Curriculum de Specialitate (CS) „Discursuri multiple – Literatură și științe”:

  • Pamfil Alina – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
  • Tămaian Gioconda Ioana – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
  • Brăescu Raluca – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Alexandru Rosetti” – Membru
  • Georgescu Irina Roxana – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
  • Ciobanu Roxana Ștefania – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
  • Doboș Mihaela – Colegiul Național „C. Negruzzi”, Iași – Membru
  • Dudaș-Vasile Adriana – Colegiul Național „Traian Lalescu”, Reșița – Membru
  • Orban Laura Henrieta – Colegiul Național de Informatică, Arad – Membru
  • Popescu Ileana Ruxandra – Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, Curtea de Argeș – Membru
  • Pricină Anca – Colegiul Național „Carol I”, Craiova – Membru
  • Rațiu Bogdan Petru – Liceul UMFST „George Emil Palade”, Târgu Mureș – Membru
  • Avădani Ioana – Centrul pentru Jurnalism Independent – Membru
Ce spun o parte dintre autorii programei puse în dezbatere

Din grupul care a realizat programa au făcut parte 30 de membri, coordonați de Oana Fotache, decana Facultății de Litere de la Universitatea București.

Ea a spus că programa propune „să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentat ca o călătorie în timp”. Tot Oana Fotache a pasat responsabilitatea către profesori pentru ca elevii să învețe cu plăcere din această programă propusă. „Ne gândim la elevi, dar școala nu e doar despre plăcere. Orice conținut poate fi atractiv sau insipid, în funcție de profesor„, a spus Oana Fotache.

Daniel Georgescu, reprezentant al Ministerului Educației, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a a spus că „s-a avut în vedere ideea de responsabilitate, în special morală și o armonizare a perspectivelor, astfel încât să nu reprezinte punctul de vedere al unei singure persoane, nici al unui duo sau al unui „grupuleț” și să ajungem la cel mai bun produs curricular”.

Profesoara Oana Fotache Dubălaru a anunțat într-un interviu recent că organizarea cronologică a literaturii pentru clasa a IX-a nu a fost decisă în grupul de lucru de la Ministerul Educației și Cercetării, pe care l-a coordonat științific, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.

Elevii resping noua programă propusă

La aproape 2 săptămâni distanță de la publicare programei, Consiliul Național al Elevilor a reacționat pe conținuturile programei de clasa a IX-a la limba și literatura română: „Predoslovie adecă voroava cătră Ministerul Educației și Cercetării” – Cerem regândirea „din temelii” a proiectului de programă și actualizarea „profundă” a conținuturilor pentru a reflecta provocările lumii în care trăim azi: tehnologie, etică digitală, fake news.

Elevii au făcut aluzie la Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul”, text recomandat de profesorii care au scris programa la limba și literatura română pentru clasa a IX-a.

Elevi de la Colegiul Național Iași, despre programa de limba română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere – Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori. „Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim”, a spus o elevă. Detalii aici

Ministrul Educației Daniel David a spus că nu știe dacă un adolescent de clasa a IX-a este pregătit sau suficient „echipat” să studieze vechii cronicari, „dar mă gândesc că aceiași elevi au făcut la un moment dat latina, un an. Cronicarii sunt 3-4 ore„.

Citește și:
Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!
ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI
Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?
„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiectele legilor educației nu îi sprijină pe olimpicii internaționali care vor să meargă la facultate în România, atrag atenția reprezentanți ai inspectoratelor din Botoșani și Suceava: “Prin mâna mea au trecut 70 de olimpici internaționali. În țară au rămas doar doi”

Proiectele de legi ale educației ar trebui să ofere mai mult sprijin olimpicilor internaționali pentru a-i determina să continue studiile în țară, în loc să plece în străinătate, au atras…
Vezi articolul