Din 200 de studenți pe care i-am avut anul acesta, doar cinci sau șase au făcut în liceu un curs despre Holocaust, afirmă Liviu Rotman, profesor la SNSPA: Există o reacție negativă din partea părinților, care fie au convingeri antisemite, fie nu văd importanța subiectului

Liviu Rotman, politolog și profesor universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a atras atenția că istoria Holocaustului se predă în puține școli. Într-un interviu pentru RFI România, acesta a afirmat că subiectul este evitat sau chiar predat incorect în unele cazuri; în plus, parte din profesori și părinți fie au convingeri antisemite, fie nu văd relevanța studierii istoriei Holocaustului.

• Începând din martie 2023, elevii de clasa a XI-a studiază o oră pe săptămână disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul”. În iulie 2025, un raport al Institutului „Elie Wiesel” a arătat că introducerea acestei discipline a alimentat discursul antisemit din mediul online din România, mai ales în context electoral și în dezbaterile privind planurile-cadru pentru liceu.
• Vezi aici strategii folosite pentru a le explica elevilor despre antisemitsm, inclusiv în contextul discuțiilor referitoare la situația din Orientul Mijlociu.

„Numărul școlilor în care se predă istoria Holocaustului e din ce în ce mai mic: eu urmăresc această problemă de multă vreme, chiar dinaintea introducerii ca materie obligatorie. Au existat inițiative din partea unor directori de școli sau inspectori școlari, dar ele au rămas extrem de reduse”, a precizat Liviu Rotman.

El a mai afirmat că, discutând cu studenții săi a constant, de-a lungul timpului, că foarte puțini au făcute ore despre Holocaust în timpul liceului.

„Eu fac o statistică neștiințifică: în fiecare an eu țin un curs de Holocaust la SNSPA, cu anul III de facultate. Deci, în general, studenții care au terminat liceul cu trei ani înainte. Anul acesta am avut 200 de studenți, dintre aceștia doar cinci sau șase făcuseră în liceu curs despre Holocaust. Aici mă refer și la elevi din licee mari din București și ale orașe importante din România, care nu au făcut, iar o elevă care a făcut mi-a mărturisit ‘știți, nouă la acest curs ni s-a spus cu totul altceva”.

Marginalizarea acestui subiect a apărut într-o societate marcată de negaționism, antisemitism, dar și de minimizare a importanței sale, a explicat profesorul: „Cele două merg mână în mână. Profesorii sunt și negaționiști antisemiți. Sigur că da. Plus că există o reacție și din partea comitetelor de părinți, o anumită societate civilă de care trebuie să ținem seama. Unii din antisemitism, unii nu văd importanța. Nu e mai bine să facă ceva legat de calculator, de Inteligență Artificială sau eu știu mai ce. E un curs neplăcut, ca să spun așa. Nu era mai frumos să vorbească despre arta florentină? Da”.