Lusiana Drăgușin, directoarea Școlii Gimnaziale Făgețelu (județul Olt), a adus în atenție problemele învățământului simultan din România. Aceasta a semnalat, într-un interviu pentru adevarul.ro, că nu există o metodologie care să reglementeze predarea învățământului simultan. „A, că formațiunile, că organizarea, da, dar procesul instructiv-educativ să fie pus la punct din punctul acesta de vedere – nu”, a spus profesoara.
Potrivit sursei citate, directoarea face naveta zilnic peste 130 de kilometri dus-întors pentru a ajunge la cei 80 de copii din Făgețelu. Referitor la învățământul simultan, profesoara a menționat că sistemul le fură elevilor patru ani din cei opt de școală. „Dacă acei copii au o jumătate de oră alocată lor, ce să faci, cum să faci? Dacă eu i-am furat jumătate din timp, cum vreau să ia 10?”, se întreabă Lusiana Drăgușin.
„Nu există în România metodologie, normative, pedagogie, ce vreți dumneavoastră, care să reglementeze predarea învățământului simultan. A, că formațiunile, că organizarea, da, dar procesul instructiv-educativ să fie pus la punct din punctul acesta de vedere – nu. (…) Dincolo de rezultate, trebuie măcar atât, să avem omenia să recunoaștem că sistemul le fură patru ani din cei opt de școală. Dacă acei copii au o jumătate de oră alocată lor, ce să faci, cum să faci? Dacă eu i-am furat jumătate din timp, cum vreau să ia 10? Am avut și copii cu 9,60, cu 9,80, în primii mei ani acolo, am avut și astfel de rezultate. Dar dezavantajul funcției de director este că nu mai poți să te împarți.”
Conform publicației, din 2017, Lusiana Drăgușin este directoarea Școlii Gimnaziale Făgețelu (județul Olt). Profesoara a declarat că niciun copil nu a rămas cu 8 clase: „Toți copiii mei sunt la liceu, la profesională, mulți dintre ei poate și facultate.”
Aceasta a povestit că a avut o elevă care voia să se angajeze la o firmă cu utilaje agricole și „a terminat fetița Academia, e la SRI în București, și-mi mulțumește astăzi”:
„Nu a rămas nimeni cu opt clase. Toți copiii mei sunt la liceu, la profesională, mulți dintre ei poate și facultate. Cum să rămână cu opt clase? Am fetiță din primul meu an, fetiță care a plâns și a zis că vrea să se angajeze la ranch, la o firmă cu utilaje agricole. A terminat fetița Academia, e la SRI în București, și-mi mulțumește astăzi. Sunt și astfel de copii, mai pleacă. Merg, plâng pe la părinți, îi conving, le spun că vor avea cazare gratis, mai dau puțin la mâncare din bursă. Și-i conving. Unii părinți spun că n-au bani de liceu, dar dacă-i convingi… Am trimis elevi și la Vitomirești, și la Scornicești, și la Vedea, la Pitești”,
Informații de context
Începând cu anul școlar 2025-2026, elevii de clasa a VIII-a învață în regim simultan, potrivit noii metodologii pentru învățământul simultan. Singurele ore pe care le fac separat sunt orele de Limba și literatura română, Limba și literatura maternă și Matematică, adică orele la care aceștia susțin Evaluarea Națională.
Anul trecut, Edupedu.ro a semnalat datele inexacte transmise de Ministerul Educației și Cercetării referitor la numărul elevilor din România care învață în regim simultan. În decurs de trei luni, același oficial din minister a transmis că 95.000, 102.000, respectiv 97.000 de elevi învață în clase simultane, fără să precizeze metoda de calcul folosită, data de referință sau caracterul provizoriu al datelor.
Învățământul simultan este forma de organizare în care un singur profesor predă, în aceeași sală și în același interval orar, mai multor clase diferite – de regulă în mediul rural, unde numărul elevilor este prea mic pentru a forma clase separate pe nivel. De exemplu, elevii de clasa a III-a și a IV-a sau de a V-a și a VI-a învață împreună, iar cadrul didactic împarte timpul și conținutul între grupuri. Sistemul este folosit ca soluție administrativă pentru menținerea școlilor mici, dar este frecvent asociat cu dificultăți în asigurarea calității predării și cu riscuri mai mari de abandon școlar.
Contrar premierului Ilie Bolojan, fostul ministru Daniel David, aflat în funcție la momentul adoptării Legii 141/2025, s-a poziționat în favoarea învățământului simultan: acesta „există în Franța, în Irlanda și verificați – procentul este mai mare decât la noi”. „Ce ne lipsește, și aici sunt de acord, este trainingul profesorilor pentru a preda bine în învățământul simultan”, a mai adăugat acesta.
În octombrie 2025, Edupedu.ro a semnalat improvizațiile rezultate din Legea Bolojan, inclusiv metodologia pentru învățământ simultan, pe care Ministerul condus de Daniel David le prezenta drept „abordare strategică sistemică susținută și pragmatică” pentru combaterea analfabetismului funcțional.
Un raport publicat de Institutul de Științe ale Educației (IȘE) în anul 2024 arată că învățământul simultan este una dintre cauzele de chiul la examenul de la finalul clasei a VIII-a.
La începutul anului 2021, ministrul de atunci al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.
”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Tot Cîmpeanu, pe 5 august 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.
„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.
Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.
- profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
- nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu;
- nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu;
- există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
- timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.
