Directorul Bogdan Ștefan: Școlile din România au foarte puțină autonomie. Noi suntem puși zi de zi în situația de a colabora de multe ori cu colegi pe care noi nu-i selectăm

Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a adus în atenție faptul că școlile din România au foarte puțină autonomie. „Gândiți-vă, suntem manageri și noi suntem puși zi de zi în situația de a colabora de multe ori cu colegi pe care noi nu-i selectăm”, a precizat acesta vineri, 18 septembrie, la Prima News.

Directorul Liceului „Avram Iancu” din Brad a precizat că profesorii nu se simt auziți. „Suntem peste 200.000 de profesori, însă nu simțim că avem o voce, nu simțim că, și dacă avem o voce, ne este auzită”, a spus profesorul:

„Cred că cea mai mare nevoie a colegilor din cancelariile noastre e aceea de a fi auziți. Suntem o comunitate foarte mare, mă refer la ansamblul ecosistemului educațional din țara aceasta. Suntem peste 200.000 de profesori, însă nu simțim că avem o voce, nu simțim că, și dacă avem o voce, ne este auzită. De multe ori, ajungem la idei și la soluții efectiv de a ne mobiliza și ajunge în Capitală sau în alte orașe mari, pentru că de multe ori considerăm că doar așa vocea noastră ne este auzită.

Asta cred că e cea mai mare nevoie a sistemului nostru educațional, pe lângă aceea de a reuși să selectăm mai bine resursa umană. Și aici poate că e una dintre soluțiile pe care ar trebui să le adoptăm. În viitor cred că se va reflecta și asupra rezultatelor la testele PISA.”

Bogdan Ștefan a menționat că școlile au foarte puțină autonomie și a vorbit despre faptul că directorii nu au posibilitatea de a selecta profesorii. „Descentralizarea cred că e un subiect care ar trebui abordat cu foarte multă atenție către factorii decizionali, pentru că este nevoie”, a spus cadrul didactic:

„Școlile din România și profesorul din România au foarte puțină autonomie. Gândiți-vă, suntem manageri și noi suntem puși zi de zi în situația de a colabora de multe ori cu colegi pe care noi nu-i selectăm. De fapt, aproape de cele mai multe ori, colegii aceștia trec un examen național, care este foarte în regulă, și ajung într-o școală unde nu cunosc colectivul, nu cunosc managerul, nu cunosc elevii și poate de multe ori au surpriza că și-ar fi dorit altceva de la viață.

Dar contextul individual al comunității respective îl ține stabil sau captiv într-un sistem în care poate nu performează foarte mult, dar ar performa indiscutabil în alt sistem. Descentralizarea cred că e un subiect care ar trebui abordat cu foarte multă atenție către factorii decizionali, pentru că este nevoie.”

Recent, Rodica Leontieș, șefa Inspectoratului Școlar Județean Iași, a explicat ce efecte ar putea să apară în cazul angajării profesorilor direct de către școli. Aceasta a declarat, pentru Ziarul de Iași, că „s-ar putea ca în anumite localități să nu meargă absolvenți care să opteze pentru acele posturi și să avem un număr mai mare de profesori necalificați în acele zone”.

emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că titularizarea pe viață ar trebui să fie înlocuită cu un contract pe o perioadă de 4-5 ani, la care să existe o recertificare. „Titularizarea pe viață, din punctul meu de vedere, omoară orice concurență între profesori și ne mulțumim doar cu venitul la muncă”, a spus acesta.

Într-o altă ediție a emisiunii InfoEdu, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a menționat că „forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive”. Aceasta a precizat că „dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță”.

În ianuarie 2025, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării la acea vreme, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că angajarea profesorilor direct de către școli „pe hârtie, da, arată bine, dar tot noi știm cum funcționează lucrurile în anumite zone.” „Sună bine, da, să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele ș.a.m.d.”, a precizat acesta.

Despre Titularizare

Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.

Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea. 

Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România.

Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare). 41,9% dintre candidații care s-au prezentat și nu s-au retras din examenul de titularizare au obținut note peste 7 (sursa și detalii).

Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.

În luna septembrie 2024, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.

Profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:

„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).

Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.

Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.

Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Angajarea profesorilor direct de către școli? Rodica Leontieș, șefa ISJ Iași: Dacă școala își face selecție proprie, s-ar putea ca în anumite localități să nu meargă absolvenți care să opteze pentru acele posturi și să avem un număr mai mare de profesori necalificați în acele zone

Titularizarea pe viață să fie înlocuită cu un contract pe o perioadă de 4-5 ani, la care să existe o recertificare, spune directorul Viforel Dorobanțu

Forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive, spune Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță

Daniel David, despre angajarea profesorilor direct de către școli: Sună bine să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele