Doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii

522 de vizualizări
Raport Universitatea Oradea
Elevii de clasa a VIII-a din școlile publice din județul Bihor iau decizii privind viitorul lor școlar fără sprijin adecvat: doar o treime au discutat cu un consilier de carieră, arată cel mai recent studiu Monitorul Educațional al Rezultatelor Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor 2025, realizat de Universitatea din Oradea. În același timp, aproape jumătate dintre ei privesc viitorul cu îngrijorare, 18,9% nu au pe nimeni apropiat în care să aibă încredere, iar cel puțin 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii. Studiul a fost realizat de Universitatea din Oradea, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar și CJRAE Bihor, pe un eșantion reprezentativ de peste 2.300 de elevi. Coordonator a fost șeful școlii doctorale de sociologie, profesorul Adrian Hatos.
  • Cel puțin o zecime dintre elevi au fost victime ai minim unei forme de hărțuire în ultimul an
  • Doar o treime dintre elevi au discutat cu un consilier în carieră
  • 18,9% nu au pe nimeni de încredere la care să apeleze

Potrivit studiului, peste 56% dintre elevii din județ se hotărâseră deja, la momentul analizei, asupra școlii pe care urmau să o aleagă pentru clasa a IX-a. Cu toate acestea, doar o treime dintre aceștia au beneficiat de măcar o discuție cu un consilier școlar.

Totodată, 7,2% dintre respondenți au declarat că s-au gândit să renunțe la școală în ultimul an, iar cel puțin 10% au fost victime ale unor forme de hărțuire sau bullying.

Datele sugerează că, în lipsa sprijinului specializat, alegerile sunt influențate în principal de părinți, prieteni sau reputația școlii, iar criterii precum „siguranța în școală” sau „distanța față de casă” cântăresc aproape la fel de mult ca profilul specializării.

Această lipsă de sprijin profesional este dublată de un nivel al anxietății și fragilității emoționale în rândul elevilor. Conform raportului MERPAS 4, publicat de Universitatea din Oradea, aproape 50% dintre elevi privesc viitorul cu îngrijorare, iar 6% declară un nivel foarte scăzut de satisfacție cu viața. Mai mult, 18,9% afirmă că nu au pe nimeni apropiat în care să aibă încredere – nici familie, nici profesori, nici prieteni.

În plus, datele din studiu arată că mulți dintre elevi sunt implicați în parcursul lor școlar: media generală în clasa a VII-a a fost de 8,82, iar peste jumătate dintre respondenți au avut medii peste 9. În plus, 58% au ales filiera teoretică pentru liceu, iar peste 50% plănuiesc să urmeze studii universitare.

Totuși, aspirațiile vin într-un climat tensionat: 18,6% dintre elevi se gândesc că ar putea lucra în străinătate, iar în procesul decizional privind liceul, factorii determinanți nu sunt consilierea profesională, ci specializarea oferită de școală și percepția de siguranță.

Raportul MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor – a ajuns în 2025 la cea de-a patra ediție. Studiul este coordonat de echipa Școlii Doctorale de Sociologie din cadrul Universității din Oradea, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Bihor și al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Cercetarea s-a desfășurat între februarie și mai 2025 și a inclus 2.308 elevi de clasa a VIII-a, selectați prin eșantionare reprezentativă, acoperind toate tipurile de localități și școli.


3 comments
  1. Întrebați elevii dacă au mers la consilierul școlar,la biblioteca,dacă s au făcut experiențe la laboratorul de fizică și chimie au să spună aproape toți vă nu au existat aceste activități.Intrebati laboranții,bibliotecarii ,consilierii dacă s au întâlnit cu elevii și toți au să spună că în fiecare zi s au întâlnit cu zeci de elevi.

    1. Asa e!!!! poate nu chiar peste tot! dar in 99% din situatii, ,asa e! si vor aceleași salarii cu cei care muncesc!

  2. foarte rău că n au vorbit! de ce nu au mers la cabinetul scolii?!
    un lucru le care ar trebui sa l facă MEC ar fi sa se preocupe de dotarea cabinetelor școlare cu teste psihologice profesionale .
    școlile nu aloca bani pentru așa ceva și nu poți face minuni din nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Toate litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești ce vizează drepturile salariale ale bugetarilor și ale angajaților din Învățământ se suspendă, conform prevederilor OUG nr. 62 din 13 iunie 2024, semnalează într-un newsletter sindicatele FSLI ale profesorilor / Nicio reacție publică a acestora până acum

Toate litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar (în general) și ale personalul din învățământul preuniversitar (în special) se suspendă, potrivit…
Vezi articolul

Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu educația, Roxana Mînzatu: Comisia Europeană nu poate interveni în reformarea programei de română, dar facilitează de schimburi de bune practici / Erasmus+ este foarte popular și în România și dorința mea e ca fiecare copil să aibă parte de o mobilitate Erasmus măcar o dată

Comisia Europeană nu poate interveni în construirea curriculumului de limbă română și nici în disputa care scindează acum România, referitoare la reintroducerea în programa de clasa a IX-a a studiului…
Vezi articolul

Liderul sindical Simion Hăncescu: L-am atenționat pe premier că, dacă se aplică interdicția de cumul pensie-salariu și în Educație, vor rămâne aproximativ 6.000 de posturi neocupate, pentru că atâția profesori titulari pensionari sunt acum în sistem

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat pentru HotNews.ro că „vor rămâne aproximativ 6.000 de posturi neocupate”, dacă se aplică și în Educație interdicția de cumul pensie-salariu.…
Vezi articolul