Doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii

523 de vizualizări
Raport Universitatea Oradea
Elevii de clasa a VIII-a din școlile publice din județul Bihor iau decizii privind viitorul lor școlar fără sprijin adecvat: doar o treime au discutat cu un consilier de carieră, arată cel mai recent studiu Monitorul Educațional al Rezultatelor Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor 2025, realizat de Universitatea din Oradea. În același timp, aproape jumătate dintre ei privesc viitorul cu îngrijorare, 18,9% nu au pe nimeni apropiat în care să aibă încredere, iar cel puțin 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii. Studiul a fost realizat de Universitatea din Oradea, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar și CJRAE Bihor, pe un eșantion reprezentativ de peste 2.300 de elevi. Coordonator a fost șeful școlii doctorale de sociologie, profesorul Adrian Hatos.
  • Cel puțin o zecime dintre elevi au fost victime ai minim unei forme de hărțuire în ultimul an
  • Doar o treime dintre elevi au discutat cu un consilier în carieră
  • 18,9% nu au pe nimeni de încredere la care să apeleze

Potrivit studiului, peste 56% dintre elevii din județ se hotărâseră deja, la momentul analizei, asupra școlii pe care urmau să o aleagă pentru clasa a IX-a. Cu toate acestea, doar o treime dintre aceștia au beneficiat de măcar o discuție cu un consilier școlar.

Totodată, 7,2% dintre respondenți au declarat că s-au gândit să renunțe la școală în ultimul an, iar cel puțin 10% au fost victime ale unor forme de hărțuire sau bullying.

Datele sugerează că, în lipsa sprijinului specializat, alegerile sunt influențate în principal de părinți, prieteni sau reputația școlii, iar criterii precum „siguranța în școală” sau „distanța față de casă” cântăresc aproape la fel de mult ca profilul specializării.

Această lipsă de sprijin profesional este dublată de un nivel al anxietății și fragilității emoționale în rândul elevilor. Conform raportului MERPAS 4, publicat de Universitatea din Oradea, aproape 50% dintre elevi privesc viitorul cu îngrijorare, iar 6% declară un nivel foarte scăzut de satisfacție cu viața. Mai mult, 18,9% afirmă că nu au pe nimeni apropiat în care să aibă încredere – nici familie, nici profesori, nici prieteni.

În plus, datele din studiu arată că mulți dintre elevi sunt implicați în parcursul lor școlar: media generală în clasa a VII-a a fost de 8,82, iar peste jumătate dintre respondenți au avut medii peste 9. În plus, 58% au ales filiera teoretică pentru liceu, iar peste 50% plănuiesc să urmeze studii universitare.

Totuși, aspirațiile vin într-un climat tensionat: 18,6% dintre elevi se gândesc că ar putea lucra în străinătate, iar în procesul decizional privind liceul, factorii determinanți nu sunt consilierea profesională, ci specializarea oferită de școală și percepția de siguranță.

Raportul MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor – a ajuns în 2025 la cea de-a patra ediție. Studiul este coordonat de echipa Școlii Doctorale de Sociologie din cadrul Universității din Oradea, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Bihor și al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Cercetarea s-a desfășurat între februarie și mai 2025 și a inclus 2.308 elevi de clasa a VIII-a, selectați prin eșantionare reprezentativă, acoperind toate tipurile de localități și școli.


3 comments
  1. Întrebați elevii dacă au mers la consilierul școlar,la biblioteca,dacă s au făcut experiențe la laboratorul de fizică și chimie au să spună aproape toți vă nu au existat aceste activități.Intrebati laboranții,bibliotecarii ,consilierii dacă s au întâlnit cu elevii și toți au să spună că în fiecare zi s au întâlnit cu zeci de elevi.

    1. Asa e!!!! poate nu chiar peste tot! dar in 99% din situatii, ,asa e! si vor aceleași salarii cu cei care muncesc!

  2. foarte rău că n au vorbit! de ce nu au mers la cabinetul scolii?!
    un lucru le care ar trebui sa l facă MEC ar fi sa se preocupe de dotarea cabinetelor școlare cu teste psihologice profesionale .
    școlile nu aloca bani pentru așa ceva și nu poți face minuni din nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Titularizarea 2025

OFICIAL Guvernul a deblocat angajările doar pentru creșele construite cu bani din PNRR și de la buget, în 2025, prin ordonanță de urgență pentru că „angajările din educație sunt restricționate” pentru personalul didactic prin ordonanța trenuleț

Guvernul a deblocat angajările în educație doar pentru creșele construite cu bani din PNRR și din programul național de construcții, în 2025, potrivit ordonanței de urgență (OUG) tip „trenuleț” nr.…
Vezi articolul

Buget de 900 de mii de lei pentru cărți și reviste de știință și tehnică / Cererile la competiția 2025 pentru subvenționarea literaturii de specialitate se depun online între 8 și 29 august, anunță ANC

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) a lansat, vineri, competiția 2025 pentru Subvenționarea Literaturii Tehnico-Științifice, cu un buget de 900.000 lei pentru sprijinirea publicării de cărți și reviste științifice în România,…
Vezi articolul

DOCUMENTE Corpul național de profesori mentori și cel de formatori, constituite oficial. Pentru programele PROF III și PROF IV, activitatea de formator realizată nu este plătită, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial / Ce implică activitatea de mentorat pentru anul școlar 2022-2023

Corpul național de profesori mentori din învățământul preuniversitar a fost constituit printr-un ordin publicat vineri, 11 noiembrie, în Monitorul Oficial. Profesorii mentori sunt cei care se ocupă cu organizarea și…
Vezi articolul