Doar 25% dintre tinerii din România merg la teatru. Festivalurile și experiențele gastronomice înlocuiesc cultura tradițională – Barometrul de Consum Cultural 2023

510 vizualizări
Barometrul de Consum Cultural 2023 publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) arată că, deși există o creștere a frecvenței vizitelor la obiective culturale, 67% dintre români au vizitat cel puțin o dată pe an monumente istorice și situri arheologice, tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani par să favorizeze alte tipuri de activități, în special festivalurile de muzică și evenimentele interactive.

Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj național, operat de Institutul România pentru Evaluare și Strategie pe un eșantion reprezentativ al populației, 18 ani și peste, având un nivel de încredere de aproape 100%. Este unul dintre puținele care clasifică în mod detaliat grupurile de consum cultural din țară, iar analizele se axează pe vizitele în muzee, cinematografe și festivaluri, dar și pe lecturarea cărților și consumului de muzică, conform comunicatului.

Ce îi atrage pe tineri acum?

În timp ce acum câțiva ani, cultura tradițională – cum ar fi teatrele, muzeele sau expozițiile – era un punct central al activităților de timp liber, în prezent, tinerii de la noi din țară sunt din ce în ce mai atrași de festivaluri. 50% dintre tinerii din România au participat la astfel de festivaluri în 2023, în timp ce festivalurile gastronomice sau alte activități de acest tip atrag din aceleași grupuri de vârstă, potrivit sursei citate.

Schimbările din stilul de viață al tinerilor au fost influențate de o serie de factori. Tineretul de astăzi este mult conectat la platformele online, iar consumul de cultură s-a împărțit în streamingul de filme, muzică online, și evenimentele digitale. Acestea au devenit forme de cultură care le permit accesul rapid și ușor la un conținut vast și diversificat, fără a depinde de locații fizice sau de structuri tradiționale, cum ar fi teatrele sau sălile de cinema.

Pe de altă parte, schimbările economice și stilurile de viață mai mobile i-au determinat pe tineri să fie mai interesați de experiențe, cum sunt festivalurile de muzică sau gastronomia, care le oferă nu doar divertisment, ci și o oportunitate de a socializa și a experimenta.

Interesul pentru teatru scade

Conform sursei, deși participarea la evenimente culturale publice a crescut (în special vizitele la muzee și situri istorice – 67%), evenimentele tradiționale, precum teatrul sau muzica cultă, rămân mai puțin atractive pentru tinerii din ziua de azi. Doar 25% dintre tineri au mers la un spectacol de teatru în 2023, în timp ce un număr similar a participat la spectacole de muzică clasică sau cultă.

În ciuda faptului că frecvența vizitelor la obiective culturale publice este în creștere, există în continuare un segment semnificativ al populației care nu este în contact cu produsele culturale. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) nu au participat la niciun eveniment cultural major în ultimul an.

Studiul se bazează pe un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), cu un eșantion reprezentativ de aproximativ 1035 de persoane, având o marjă de eroare de 95%.

Citește și:
Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023 / De ce nu citesc românii
Profilul consumatorilor de manele: Cei mai mulți sunt din mediul rural, au între 36 și 50 de ani, cel mult 8 clase terminate și un venit sub 2.500 de lei – Barometrul Consumului Cultural 2023
Competențele de matematică dobândite în școală, apreciate ca fiind bune de mai puțin de jumătate dintre tinerii români / Sistemul de educație, văzut ca rigid și ineficient – Barometrul tinerilor 2024


1 comment
  1. că și ai ce sa vezi la teatru în zilele noastre. am fost recent la Pregătire pentru o lume mai buna, mi s-a părut o porcărie, am plecat înainte să se încheie. Cam toate piesele de teatru la care am fost in ultima vreme erau doldora de scene sexuale, băgate ca sa fie. înțeleg că sexul vinde, dar or mai vinde și alte lucruri. dar dacă ăștia sunt „artiștii” de azi, complet fără imaginație, cu ăștia defilăm.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Concursul de directori la București

Aproape 190 de inspectori școlari și angajați ai inspectoratelor primesc sporuri de 50% din salariu, pentru că figurează în proiecte PNRR, în timp ce personalul din școli nu este plătit pentru managementul de proiect

Inspectori școlari și angajați ai inspectoratelor primesc salarii cu până la 50% mai mari, pentru că sunt implicați gestionarea investițiilor și/sau reformelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență…
Vezi articolul

Școala trebuie să fie împănată cu elemente digitale, cu ecrane, cu senzori, cu echipamente conectate care să o facă atractivă. Prin școala inteligentă îi putem face pe elevii noștri mult mai atenți și mai interesați de conținutul pe care urmează să-l oferim acolo – Mihnea Rădulescu, director într-o companie de telecomunicații

Copiii noștri trăiesc într-un mediu digital. (…) Prin școala digitală sau școala inteligentă îi putem face pe elevii noștri mult mai atenți și mult mai interesați de conținutul pe care…
Vezi articolul

Un profesor lucrează cu zeci de copii, există clase cu copii cu dizabilități sau proveniți din categorii defavorizate, spune Maria Chelariu, directoarea Școlii Profesionale din Fântânele: Acest lucru presupune mai multă muncă, dar și ajutor de specialitate. Psihologul școlar are un rol esențial

Maria Chelariu, directoarea Școlii Profesionale din Fântânele, a vorbit pentru Ziarul de Iași despre munca unui cadru didactic și a spus că „există clase cu copii cu dizabilități sau proveniți…
Vezi articolul