DOCUMENT Ministerul Educației va realiza un nou clasament “oficial” al universităților românești, cu aceeași metodologie ca metarankingul universitar de anul acesta – proiect

3.970 de vizualizări
Foto: Nikolay Georgiev de la Pixabay
Ministerul Educației intenționează să realizeze un nou metaranking național al universităților, paralel cu cel realizat independent de un grup de experți și publicat recent de Universitatea Babeș-Bolyai. Un proiect de ordin de ministru discutat, joi, în Comisia de Dialog Social și consultat de Edupedu.ro stabilește metodologia pentru un astfel de clasament care să fie publicat în prima parte a anului 2023, metodologie similară cu cea folosită la precedentul exercițiu, soldat cu metarankingul publicat la începutul acestui an.
  • Ultima ediție a acestui clasament publicat de minister a avut, pe lângă obiectivele de ierarhizare a universităților, rolul de referință pentru alocarea unor fonduri destinate cercetării științifice în universități, suma alocată pentru acest an fiind de 100 de milioane de lei. Secretarul de stat Gigel Paraschiv a precizat pentru Edupedu.ro că metarankingul va fi folosit și anul viitor ca bază pentru alocarea de fonduri pentru cercetare în instituțiile de învățământ superior.

Metodologia propusă în proiectul de ordin urmărește aceleași principii cu cele de la metarankingul anterior, mai precis:

a. Clasamentul se bazează dominant pe criterii/indicatori academici relevanți. 

b. Toate clasamentele selectate au aceeași pondere în metarankingul național. 

c. Se vor selecta acele clasamente care oferă o evaluare globală a universităților, nu doar pe anumite domenii de specializare. 

d. Se vor evita clasamentele ce sunt restrictive pentru minimum 50% din universitățile românești. 

e. Metodologia este auditată extern și, unde este posibil, validitatea rezultatelor se verifică prin analize complementare și/sau raportarea la alte date disponibile. 

La fel, este folosită aceeași formulă de calcul ca la anteriorul clasament național publicat de minister:

Grupul de lucru însărcinat cu realizarea metarankingului trebuie să realizeze un raport până la data de 31 martie.

Metodologia precizează că, pe lângă acele clasamente utilizate deja, alese în baza consultării Consiliului Național al Rectorilor, pot fi introduse noi clasamente, care trebuie pilotate timp de cel puțin un an. Clasamentele internaționale menționate în actualul proiect de ordin sunt, însă, aceleași ca cele folosite la precedentul metaranking, anume:

1. Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare);

2. Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare);

3. Leiden Ranking/CWTS (cercetare);

4. Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare);

5. QS-Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare);

6. Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare);

7. Times Higher Education–World University Rankings/THE (educație și cercetare);

8. University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare);

9. World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare).

DOCUMENT Proiectul de ordin, în format .pdf:

Context:

La sfârșitul lunii noiembrie a.c., un grup de experți a dat publicității, sub umbrela Centrului Qualitas al Universității Babeș-Bolyai, cel mai recent clasament al Metarankingului universitar independent, realizat până anul trecut de Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români. Clasamentul este condus e UBB – Cluj, Universitatea din București și Universitatea Politehnica București,

Acest grup de experți a fost cel care a realizat metarankingul începând din 2016. De anul trecut, Ministerul Educației a decis să-și facă propriul clasament al universităților. Acesta a fost publicat în prima parte a anului, cu rezultate similare celor din metarankingul independent: pe primele locuri se situau aceleași UBB, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Metarankingul urma să fie folosit pentru alocarea de fonduri bugetare pentru finanțarea cercetării științifice în universități, cu un buget de 100 de milioane de lei pentru 2022.

Citește și:
ULTIMA ORĂ Cele mai bune universități din România: Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica București se mențin pe primele locuri în Metarankingul universitar 2022 / Primele universități de medicină își întăresc poziția, Universitatea de Vest din Timișoara și Al. I. Cuza din Iași coboară ușor
Cele mai bune universități din România – metaranking 2021, clasamentul Ministerului Educației: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica București – în top 3
Rankingurile luate în calcul ar trebui să aibă aceeași pondere pentru metarankingul național al universităților, care va conta pentru 40% din fondurile alocate de Ministerul Educației pentru cercetarea universitară – proiecte de metodologii / Daniel David, UBB: Demers promițător, dar trebuie corectat

2 comments
  1. Desi exista cel putin 9 topuri/ clasamente universitare internationale (in care apar cel mult 5 universitati romanesti), ubb si ministerul educatiei inventeaza topuri/ metaranking-uri “Cu specific romanesc” in care apar peste 30 universitati (din cele 93 existente)…
    In absenta transparentei criteriilor de evaluare si a ponderilor fiecaruia in media ponderata finala, nu se poate determina modul in care s-a ajuns in acest top romanesc ca atat de multe universitati sa fie incluse (31 din 93 existente) ….Mai ales comparativ cu multe alte topuri academice internationale – ale caror criterii si ponderi sunt bine cunoscute – in care din romania, de la infiintarea acestora, apar doar 1- 5 universitati, cam aceleasi in fiecare an … Cunoscand si faptul ca la topul firmelor din romania realizat de ccir toate firmele cotizante profitabile sunt premiate (in contrast cu premiile pentru calitate/ excelenta romanesc si european la care doar firmele care au satisfacut si alte 8 criterii, pe langa profit, pot fi premiate) precum si simulacrul de asigurare a calitatii educatiei in romania, ne putem intreba in mod legitim ce credibilitate au aceste topuri si premii care evalueaza (daca evalueaza!) unul sau cateva criterii usor de indeplinit, omitand intentionat toate criteriile utilizate in evaluarile internationale, unele mult mai greu de indeplinit???? Cui foloseste sa ne imbatam cu apa rece?

  2. O aberație! Să primești bani pt cercetare pe bază de clasamente făcute după interese!! De ce nu se folosesc indicatori specifici cercetării??? Am crezut că am scăpat de aberațiile lui Campeanu și ale lui David, dar… Vedeți ce cercetare a făcut Bode la UBB, Facultatea de istorie și filosofie, tema fiind pe energetică (domeniul ingineresc). Cam acesta este nivelul!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like