DOCUMENT Promisiunile lui Klaus Iohannis privind Educația, pentru un nou mandat: Aplicarea proiectului ‘România educată’, început acum 5 ani

La 5 ani după inițierea proiectului „România educată”, care nu s-a concretizat în nimic altceva decât un raport scris, președintele Klaus Iohannis le cere alegătorilor un nou mandat, „pentru ca soluțiile identificate să fie puse în aplicare”. Candidatul PNL pentru al doilea mandat la Cotroceni, Klaus Iohannis, și-a publicat programul electoral, în care anunță „urgențele” viitoarei guvernări, în ceea ce privește educația: „accesul fiecărui copil la o educație de calitate”, „diminuarea decalajelor dintre urban și rural, integrarea copiilor aflați în situații de risc și reducerea abandonului școlar”.

„Aceste măsuri ar trebui să ducă la clasarea României în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA, până în 2030„, spune Klaus Iohannis. Alte obiective ale candidatului liberal la președinție sunt „reformarea școlilor cu rezultate slabe, astfel încât minim (sic!) 80% dintre copiii fiecărei generații ar trebui să obțină cel puțin media 5 la testarea de la finalul educației gimnaziale și cel puțin 75% dintre aceștia ar trebui să promoveze bacalaureatul până în 2030„.

De precizat că aceste ținte, care depășesc orizontul 2025 al celui de-al doilea mandat, se regăsesc în proiectul „România educată” lansat acum un an de președintele Klaus Iohannis.

Capitolul Educație ale programului electoral publicat acum de Iohannis se numește „România educată – proiectul unei noi generații„. Amintim că proiectul „România educată” a fost promis de Iohannis în urmă cu 5 ani, în campania electorală pentru primul mandat de președinte. Iohannis anunța în 2014, tot în campanie, că educația va fi o prioritate a mandatului său.

A reușit în decembrie 2018 să publice raportul „România educată”, care de atunci și până acum nu a produs niciun efect vizibil.

Programul de candidat al lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte – capitolul Educație:

„Statisticile legate de rezultatele sistemului educațional sunt îngrijorătoare. Rata de părăsire timpurie a școlii era de 16,4% în 2018, una dintre cele mai ridicate din Europa, în timp ce doar un sfert dintre tinerii între 30 și 34 de ani finalizaseră studii universitare. Situația este cu atât mai problematică în mediul rural, unde rata de promovare la examenul de bacalaureat este semnificativ mai scăzută față de mediul urban, deși tinerii din rural au deja o pondere mică în rândul celor înscriși.

Una dintre prioritățile mandatului meu a fost Proiectul ‘România Educată’, o viziune coerentă pe termen lung, pornind de la un set de valori solide care pot fi transpuse în strategii clare de atingere a obiectivelor asumate de către întreaga societate. În al doilea mandat de Președinte al României, voi continua acest proiect, pentru ca soluțiile identificate să fie puse în aplicare.

România normală înseamnă România educată, cu un sistem de învățământ echitabil și de calitate, centrat pe câteva principii:

• Accesul fiecărui copil la o educație de calitate, care să îi ofere premisele unei cariere de succes. Diminuarea decalajelor dintre urban și rural, integrarea copiilor aflați în situații de risc și reducerea abandonului școlar sunt urgențe ale viitoarei guvernări. Aceste măsuri ar trebui să ducă la clasarea României în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA, până în 2030;
• Toate spațiile educaționale trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi și profesori. Pentru aceasta, este necesară alocarea de fonduri pentru atingerea standardelor igienico-sanitare și de siguranță la incendiu. În același timp, este necesar ca toate școlile să beneficieze de pază permanentă și suficientă, fenomene precum bullyingul fiind descurajate. Supradimensionarea claselor trebuie să înceteze, asigurându-se astfel un nivel ridicat de bunăstare pentru toți participanții la actul educațional;
• Formarea de cetățeni activi, inclusiv prin educație civică, juridică și economică și prin activități educaționale aplicate, pentru că o Românie normală poate fi construită doar de cetățeni care își cunosc drepturile și utilizează toate pârghiile în relația cu statul;
• Extinderea accesului la educația timpurie, inclusiv în comunitățile dezavantajate, precum și construirea de creșe și grădinițe suficiente, cu spații sigure și dotări adecvate. Cel puțin o treime dintre copiii între 0 și 3 ani ar trebui incluși în educația ante-preșcolară și peste 95% dintre copiii între 3 și 5 ani ar trebui incluși în educația preșcolară până în 2030;
• Îmbunătățirea procesului de selecție și formare a cadrelor didactice, accesul la ultimele inovații din domeniul pedagogiei, astfel încât dascălii să fie pregătiți inclusiv pentru identificarea și prevenirea cazurilor de risc de abandon;
• Alocarea de resurse suficiente pentru educație, atât pentru școli, cât și pentru salariile cadrelor didactice, alături de o finanțare adecvată a programelor de consiliere și de sprijin dedicate elevilor din comunități dezavantajate;
• Reformarea școlilor cu rezultate slabe, astfel încât minim (sic!) 80% dintre copiii fiecărei generații ar trebui să obțină cel puțin media 5 la testarea de la finalul educației gimnaziale și cel puțin 75% dintre aceștia ar trebui să promoveze bacalaureatul până în 2030;
• Crearea unui management performant în educație, care să pună preț pe competență, nu pe apartenența politică. Derularea de programe de formare pentru managerii din educație;
• Dezvoltarea învățământului în regim dual, prin facilitarea cooperării dintre sectorul public și cel privat. Aplicarea testelor de aptitudini va deveni parte a procesului de admitere în educația profesională;
• Internaționalizarea sistemului de învățământ românesc prin creșterea numărului de parteneriate internaționale active, facilitarea mobilității elevilor și studenților, precum și atragerea de cercetători performanți. Cel puțin 20% dintre studenții la licență și masterat, dar și 90% dintre doctoranzi ar trebui să beneficieze de mobilități internaționale;
• Crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor sistemului de educație, centrat pe urmărirea inserției profesionale a absolvenților și pe utilizarea informațiilor din surse multiple, având ca scop creșterea calității și eficacității școlii românești;”

“Avem nevoie de o strategie coerentă și unitară (…) pentru a evita ca acei politicieni care fac schimbări doar de dragul schimbării să se mai joace cu destinul Educației și cu viitorul României”, spune Iohannis, care a acceptat-o pe Ecaterina Andronescu ministru al Educației.

Descarcă de aici, în format .PDF, programul electoral lansat de Klaus Iohannis, pentru al doilea mandat de președinte

Citește și:

• DOCUMENT Programul electoral pe Educație lansat de Dan Barna, pentru prezidențiale: Educația va primi 6% din PIB “până la finalul mandatului”, trebuie să ne plătim profesorii așa cum plătim medicii sau magistrații

• decembrie 2018: DOCUMENT Raportul România Educată a fost lansat public de președintele Klaus Iohannis: teze unice, BAC aplicat, salarizare diferențiată printre propuneri

• Consilierul prezidențial pe Educație: Președintele Iohannis va discuta cu partidele și guvernul pentru ca orice viitoare lege a Educației să aibă la bază rezultatele proiectului ‘România Educată’

• decembrie 2014 Klaus Iohannis: Educatia e cheia succesului, nu doar pentru un om, ci si pentru o natiune

• septembrie 2014: Klaus Iohannis si-a lansat proiectul prezidential „Romania lucrului bine facut”: Nu ne mai permitem sa pierdem timpul. Nu vreau sa ajungem in 2018 si romanii sa intrebe: ce ati facut pana acum, timp de 30 de ani, cu aceasta tara?