Mai multe documente au fost publicate de cele trei federații sindicale din Educație, odată cu anunțul că nu vor participa la consultările organizate joi de Ministerul Muncii pe tema noii legi a salarizării. Acestea a fost oferite presei și arată în detaliu ce modificări au propus Guvernului încă din luna iunie. Printre acestea se numără schimbarea articolului privind plata cu ora, o grilă salarială diferită pentru profesori, majorarea coeficientului pentru profesorul debutant, indemnizație de 10% pentru dirigenție și introducerea unui spor de suprasolicitare neuropsihică.
FSLI, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater” au transmis Ministerului Muncii, pe 3 iunie 2026, o propunere comună care cuprinde modificarea calculului pentru plata cu ora, o grilă proprie de coeficienți și argumentele matematice pe baza cărora au fost stabilite valorile.
Sindicatele au anunțat joi, 23 iulie, că nu participă la discuțiile de la Ministerul Muncii, susținând că punctul lor de vedere fusese deja transmis și că întâlnirea ar reprezenta o formă de „negociere falsă”. „Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare”, se arată în comunicatul acestora.
Documentul din 3 iunie este semnat de președintele FSLI, Simion Hăncescu, președintele Federației „Spiru Haret”, Marius Ovidiu Nistor, și președintele Federației „Alma Mater”, Anton Hadăr. Acesta cuprinde propuneri asupra textului general al legii, modificări pentru reglementările specifice personalului didactic și o grilă alternativă de coeficienți pentru funcțiile din învățământ.
Sindicatele cer ca plata cu ora să fie calculată prin raportare la norma didactică de predare
Una dintre propunerile formulate de cele trei federații vizează articolul 9 din capitolul referitor la reglementările specifice personalului didactic.
Sindicatele cer ca legea salarizării să precizeze explicit că plata cu ora sau plata prin cumul se calculează prin raportare la norma didactică de predare-învățare-evaluare prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Textul propus de federații este următorul: „Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, inclusiv cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar, poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr. 198/2023. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă prevăzută la art. 207 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.”
Federațiile propun ca baza de calcul să fie norma didactică de predare propriu-zisă, nu timpul total de lucru corespunzător unui post cu normă întreagă. Edupedu.ro a scris că plata cu ora pare că ar reveni la calculul de dinainte de legea Bolojan.
Potrivit aceluiași amendament, modalitatea concretă de aplicare ar urma să fie stabilită printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, elaborat cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar: „Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării elaborat cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.”
Documentul sindicatelor nu conține, la acest punct, o motivare separată sau o simulare a sumelor care ar rezulta din formula propusă. Acesta stabilește însă expres că împărțirea salariului pentru determinarea tarifului la plata cu ora trebuie raportată la norma didactică prevăzută de lege.
Grila propusă de sindicate: coeficient de 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare
Cele trei federații au transmis Ministerului Muncii și o grilă proprie de salarizare pentru funcțiile din învățământul preuniversitar, universitar și pentru personalul didactic auxiliar.
Pentru profesorul debutant cu studii superioare de lungă durată și cu o vechime de până la un an, sindicatele propun coeficientul de salarizare 2,12. Aceeași poziție din grilă îi include pe educatorii-puericultori și profesorii-antrenori debutanți cu studii superioare de lungă durată.
Pentru profesorii cu definitivat și studii superioare de lungă durată, coeficienții propuși sunt:
- 2,21 pentru o vechime între 1 și 5 ani;
- 2,25 pentru 5-10 ani;
- 2,30 pentru 10-15 ani;
- 2,34 pentru 15-20 de ani;
- 2,38 pentru 20-25 de ani;
- 2,43 pentru o vechime de peste 25 de ani.
În cazul profesorilor cu gradul didactic II, coeficienții pornesc de la 2,47 pentru o vechime de 1-5 ani și ajung la 2,69 pentru o vechime de peste 25 de ani.
Pentru profesorii cu gradul didactic I, sindicatele propun un coeficient de 2,73 pentru o vechime de 1-5 ani, care crește treptat până la 2,95 pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime.
Grila cuprinde separat și funcțiile ocupate de personal cu studii superioare de scurtă durată, studii de nivel liceal sau fără pregătire de specialitate.
De exemplu, pentru un profesor debutant cu studii superioare de scurtă durată este propus coeficientul 1,94, iar pentru un învățător, o educatoare sau un educator-puericultor debutant cu studii de nivel liceal, coeficientul este 1,77.
Cel mai redus coeficient din grila personalului didactic de predare este 1,57 și este propus pentru profesorul, învățătorul, educatoarea, educatorul-puericultor sau maistrul-instructor debutant, cu studii de nivel liceal, dar fără pregătire de specialitate.
În învățământul universitar, coeficienții propuși pornesc de la 2,14 pentru asistentul stagiar și de la 2,20 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani.
Pentru lectorul universitar sau șeful de lucrări, coeficienții sunt cuprinși între 2,34 și 2,95, în funcție de vechime. Pentru conferențiarii universitari, valorile propuse sunt între 2,49 și 3,53, iar pentru profesorii universitari între 3,10 și 4,05.
Federațiile solicită, în adresa transmisă Ministerului Muncii, „majorarea coeficienților conform anexei”, enumerarea tuturor funcțiilor didactice auxiliare și corelarea coeficienților funcțiilor de conducere cu cei ai funcțiilor de execuție. Sindicatele susțin că în proiect existau situații în care anumite funcții de execuție aveau coeficienți mai mari decât funcțiile de conducere.
Sindicatele spun că grila pornește de la negocierile din 2024 cu Ministerul Muncii și Banca Mondială
În documentul de fundamentare care însoțește grila, federațiile afirmă că valorile propuse nu au fost stabilite de la zero, ci au la bază coeficienții negociați anterior cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale.
„Prezenta propunere are la bază aspectele negociate și convenite cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale ca urmare a discuțiilor anterioare pe marginea proiectului salarizării unitare care au avut loc în anul 2024”, se arată în document.
Sindicatele explicau în documentele depuse la minister faptul că grila negociată anterior utiliza coeficienți cuprinși între 1 și 12, în timp ce noul proiect de lege folosește o scară între 1 și 8. Pentru a adapta vechii coeficienți la noul interval, federațiile susțin că au aplicat uniform o formulă matematică de contracție.
Formula prezentată în document este: CN = CI – (CI – 1) × 36,36%
În această formulă, CN reprezintă coeficientul nou propus, iar CI reprezintă coeficientul inițial despre care sindicatele spun că fusese negociat și asumat anterior de Ministerul Muncii și Banca Mondială.
Procentul de 36,36% este folosit pentru transformarea intervalului de coeficienți 1-12 într-un interval 1-8, fără modificarea coeficientului minim 1.
Sindicatele oferă drept exemplu coeficientul propus pentru președintele României. Coeficientul inițial de 12 este transformat, prin aplicarea formulei, în coeficientul 8:
„CN = 12 – (12-1) × 36,36% = 12-11 × 36,36% = 12-4 = 8.”
Potrivit explicației din document, contracția este raportată la valoarea fixă 1, nu la zero, pentru ca limita minimă a grilei să rămână neschimbată.
Federațiile susțin, prin urmare, că au redus proporțional coeficienții negociați anterior, astfel încât să îi adapteze noii scări stabilite pentru proiectul legii salarizării, fără să schimbe raporturile dintre funcții. Documentele publicate nu conțin însă grila integrală negociată în anul 2024 și nici un proces-verbal semnat de Ministerul Muncii sau de reprezentanții Băncii Mondiale care să permită verificarea independentă a coeficienților inițiali invocați de sindicate.
Sindicatele propun pătrarea indemnizației de 10% pentru dirigenție și a sporului de suprasolicitare neuropsihică
Federațiile sindicale propun introducerea unei indemnizații lunare de 10% din salariul de bază pentru profesorii diriginți, învățători, educatoare, institutori și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar. Totodată, acestea cer acordarea unui spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% pentru personalul didactic de predare, precum și pentru anumite funcții de conducere, îndrumare și control. În ambele cazuri, sindicatele solicită ca aceste drepturi să nu fie incluse în plafonul general al sporurilor prevăzut de lege.
Premii de performanță de până la 25% din salariu și menținerea gradațiilor de merit
Un alt amendament propune modificarea premiului de performanță propus de Guvern, care să aibă o valoare cuprinsă între 10% și 25% din salariul de bază, acordat pentru o perioadă de unu sau doi ani unui număr de până la 30% dintre angajații unei unități de învățământ. Sindicatele cereau ca premiul să nu intre în plafonul sporurilor și ca profesorii care beneficiază deja de gradație de merit să continue să o primească până la expirarea perioadei de cinci ani pentru care aceasta a fost acordată. Aceste modificări se regăsesc parțial în varianta finală a proiectului de lege.
Sporuri mai mari pentru învățământul special, localitățile izolate și practica pedagogică
Documentul mai prevede un spor de până la 20% pentru personalul didactic care lucrează în localități izolate, un spor de 15% pentru personalul din învățământul special și special integrat și majorarea sporurilor pentru predarea simultană, între 7% și 20%, în funcție de numărul claselor. În plus, cadrele didactice care coordonează practica pedagogică a viitorilor profesori ar urma să beneficieze de un spor cuprins între 10% și 25% din salariul de bază, calculat în funcție de timpul efectiv lucrat și de numărul studenților sau elevilor practicanți. Acestea sunt în forma finală a documentului de la Ministerul Muncii, însă nu în acest cuantum.
Doctoratul, tichetele de masă și tutorii de an din universități
În propunerile transmise Ministerului Muncii, federațiile solicită și menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor, în cuantum de 25% din valoarea de referință, acordată personalului care își desfășoară activitatea în domeniul în care a obținut titlul. De asemenea, ele cer eliminarea plafonării indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță în funcție de salariul net și introducerea unui spor de până la 20% din valoarea de referință pentru cadrele didactice universitare care îndeplinesc rolul de tutore de an.
Aici puteți vedea grilele propuse de Guvern:
GRILE Coeficienți de salarizare pentru învățământul superior – proiect / Creșteri față de proiectul inițial
Grilele de salarizare pentru personalul didactic auxiliar / Cresc coeficienții pentru toți bibliotecarii, indiferent de studii, dar și pentru contabilii și secretarii șefi
GRILE Coeficienți de salarizare pentru învățământul superior – proiect / Creșteri față de proiectul inițial
GRILE Coeficienții de salarizare pentru directorii de școli și inspectori cresc față de cei propuși inițial
Grile salarizare pentru profesorii din învățământul preuniversitar pentru fiecare funcție și grad – proiect Legea salarizării / Creșteri ale coeficienților pentru cadrele didactice
GRILE Coeficienții de salarizare pentru cercetători rămân neschimbați în proiectul Legii salarizării
