DOCUMENTE Sindicatele profesorilor cer președinților PNL, PSD și USR să susțină anularea creșterii normei didactice de predare din Legea Bolojan: Grav este că toate aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, aşa cum era firesc, un studiu de impact

4.071 de vizualizări
Marius Nistor, Simion Hăncescu și Anton Hadăr / Foto: Gov.ro
Sindicatele din Învățământ solicită președinților partidelor PNL, PSD și USR să susțină anularea măsurilor ce afectează Educația din Legea Bolojan, potrivit unor documente consultate de Edupedu.ro. Este vorba despre articolele ce vizează creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi în clasă și comasarea de școli. „Nu trebuie uitat că măsurile de „eficientizare” pe care Guvernul Bolojan le aplică în următoarea lună în sistemul educațional (…) pe termen mediu şi lung afectează direct calitatea educaţiei şi statutul profesional şi social al angajaților din învăţământ, dar şi viitorul beneficiarilor primari”, transmit reprezentanții profesorilor.

„În aceste condiții, pentru a se evita bulversarea fără precedent a sistemului educaţional, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Națională „Alma Mater” vă adresează rugămintea de a susţine abrogarea art. LIIl pct. 1 şi 2, precum şi a art. LVIII din Legea nr. 141/2025, prin cea de-a doua lege privind măsurile fiscal – bugetare pe care Guvernul Bolojan urmează să îşi angajeze răspunderea în Parlament”, se arată în documentele sindicatelor.

Conform sindicatelor, „dând dovadă de cinism şi iresponsabilitate, Guvernul Bolojan, provoacă în învăţământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învățământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună.”

„Grav este că toate aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, aşa cum era firesc, un studiu de impact”, informează reprezentații profesorilor.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Ce prevăd art. LIIl pct. 1 şi 2 și LVIII din Legea nr. 141/2025
  • Organizarea școlilor și a numărului de elevi într-o clasă

Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:

a) cu minimum 500 de elevi;
b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
d) cu minimum 200 de antepreşcolari;
e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.”

2. La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,Art. 23. – (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:

(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17;

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;

c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;

d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;

e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;

f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;

g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;

h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;

j) învăţământul special:

(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;

(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;

k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12. …………………………………………………………………………………..

(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). …………………………………………………………………………………..

(11) În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.”

  • Norma didactică a profesorilor din preuniversitar

Art. LVIII. – Prin derogare de la prevederile art. 207 alin. (4) lit. c)-h) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, începând cu anul școlar 2025-2026, până la începutul anului școlar 2029-2030, norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:

a) un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;

b) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;

c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;

d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;

e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;

f) pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică – 22 de ore pe săptămână.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

Documentul publicat în Monitorul Oficial poate fi consultat mai jos –  Legea 141/2025:

Documentele sindicatelor către șefii de partide pot fi consultate mai jos:

Citește și:
VIDEO A șaptea zi de proteste în fața Ministerului Educației și Cercetării, dar și la sediile partidelor PSD, PNL și USR, organizate de sindicate: Protestele continuă. Nu ne oprim!
Sindicatele profesorilor, către reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării: Acțiunile de protest vor continua până când masurile care vizează învățământul preuniversitar vor fi abrogate
Apel al sindicatelor din Învățământ la președintele Nicușor Dan să se implice în stoparea aplicării „măsurilor aberante” din legea 141/2025: Vor duce la o criză fără precedent în Educație


2 comments
  1. Noapte buna si vise pacute!

  2. Acum va fi momentul decisiv.

    Cel mai probabil va urma o amânare pt anul școlar următor dacă politicienii înțeleg mai bine decât David impactul dezastruos al măsurii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea din București și ASE – primele universități din România într-un nou clasament internațional, după impactul avut în societate conform obiectivelor ONU

Șapte universități românești, printre care Universitatea din București, Academia de Studii Economice București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, figurează în ediția din acest an a clasamentului global al universităților, după…
Vezi articolul