Drama unui profesor care a luat 10 la titularizare: Când se apropie sfârșitul anului școlar, iarăși începi să tremuri și te întrebi: la anul unde voi fi? Oana Zamfirescu, la al cincilea examen în județul fără niciun post titularizabil la Română: Copiii au impresia că îi părăsești fiindcă vrei tu

29.138 de vizualizări
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com
Oana Zamfirescu a luat nota 10 la examenul de titularizare, dar în județul Botoșani nu există niciun post titularizabil pentru disciplina Limba și literatura română. A dat titularizarea de cinci ori și este a două oară când este prima pe județ, după cum a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Aceasta a explicat cum este perceput examenul de titularizare de un profesor suplinitor și a vorbit despre dezamăgirea pe care o simte față de situația de a nu avea propriul post, deși este prima pe județ:

„Înveți mult, încerci să fii din ce în ce mai bun în fiecare an. Eu am dat a cincea oară acum. Este a doua oară când am prima notă pe județ. Înseamnă că ești dezamăgit, deși ai notă mare, tot nu ai speranță că vei găsi un loc care să fie al tău. E ciudat că ești definitiv pe un post pe care nu-l ai încă. În fiecare vară tremuri, căci te gândești că totul depinde de nota pe care o iei la examen. Uite așa te trezești în toamnă și o iei de la capăt. Urmărești cum trec lunile: în septembrie spui că ești ușurat, pentru că până în iunie știi unde ești și ai locul cât de cât bun, aproape de casă. Cu cât se apropie sfârșitul anului școlar iarăși începi să tremuri și te întrebi: la anul unde voi fi?”

În anul școlar 2020-2021, a predat la trei școli: Școala Gimnazială Nr. 10 din Botoșani, Liceul de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani și Liceul cu Program Sportiv din Botoșani. „La Liceul cu Program Sportiv am avut doar 3 ore, fiindcă din norma de la primele două școli îmi ieșeau 17 ore și aveam nevoie să îmi completez norma. În ședința publică am luat cele 3 ore care erau scoase de la acest liceu. Este dificil. Eu mă consider norocoasă, pentru că cele trei școli sunt apropiate una de cealaltă. Chiar dacă aveam orele legate, eu în pauza de 10 minute alergam și ajungeam la timp la oră.”

Este greu pentru profesorii care predau la mai multe școli care sunt la distanță, după cum a precizat Oana: „Dacă ești profesor în mai multe școli și sunt departe una de cealaltă, atunci este dificil cu programul. Uneori elevii au program de dimineață, alții au după-amiază, nu te poți deplasa în timp util. Este într-adevăr o problemă dacă școlile nu sunt apropiate.”

De fiecare dată, Oana Zamfirescu a primit posturi rezervate și a fost nevoită să o ia de la capăt: „Am nimerit doar rezervate. Mă tot înscriu în speranța că poate o să se scoată ceva și poate o să ajung și eu să devin titular. Anul acesta m-am înscris, pentru că eu aveam 17 ore care erau orele a două doamne director. Doamnele și-au terminat mandatul și anul acesta nu am mai putut să merg cu continuitate măcar cu 8 sau 9 ore. Și atunci am luat-o de la zero”.

În această situație, elevii sunt și ei afectați, deoarece trăiesc cu impresia că sunt părăsiți: „Te atașezi de copii și îi părăsești câteodată și după un an. E greu. Ei au impresia că îi lași, fiindcă vrei tu, nu fiindcă așa este situația. E greu, pentru că mereu colinzi prin tot felul de școli. Ești primit bine în colectiv, nu-i problemă, dar mereu simți că nu ești cu adevărat o parte din colectivul respectiv, cu toate că toți te primesc foarte frumos. Știi că timpul tău acolo este limitat și ajungi să te simți ca un om care a venit pentru un an sau doi și apoi va pleca”. Chiar dacă a fost integrată bine de ceilalți colegi de catedră, permanent a avut sentimentul că la un moment dat trebuie să plece.

Acest drum sinuos a început din 2016, când Oana a dat examenul de titularizare pentru prima dată la limba engleză, dar a fost repartizată departe de casă și a fost nevoită să renunțe. 

„Prima dată am dat am dat titularizarea în 2016 la limba engleză. Am dat-o mai mult de probă. Eu lucram într-un proiect cu finanțare europeană și știam că pe engleză ar fi mai ușor cu posturile. Am vrut să văd cum este. Am luat. Puteam să fiu titulară la Limba engleză, dar am refuzat postul, pentru că era departe de casă. În 2017 am dat prima oară la Limba română și de atunci tot dau la limba română. A fost a patra notă pe județ și am avut un pic noroc. Am luat un post frumos, zic eu, deși rezervat, în oraș, și de atunci tot așa: mai cu continuitate, mai cu examen în fiecare vară, să văd cu ce mai completez bucata de catedră de acolo.”

A reușit să construiască o relație deschisă cu elevii și se dedică activității didactice: 

„Am observat că mă simt foarte bine în clasă, alături de elevi. Am observat că dacă îmi pregătesc lecțiile cu grijă, cu o zi înainte, nu are ce să nu funcționeze. Am descoperit că elevii văd că încerci să-i ajuți, să-i înveți și colaborează, te primesc cu zâmbetul pe buze și acest lucru contează foarte mult. Am făcut o alegere bună când m-am înscris la examen și am hotărât să intru în învățământ. Îmi place ceea ce fac. Nemulțumirea este că nu am postul meu și cine știe când îl voi avea, căci nici anul acesta nu sunt posturi titularizabile.”

Chiar dacă a luat 10 la titularizare, în continuare are emoții, deoarece știe că nu sunt posturi titularizabile și este dezamăgitor pentru un profesor pregătit: „Am emoții. Mă gândesc că poate apare ceva, că poate reușesc să prind un post, am noroc și se eliberează ceva. Am emoții și pentru că înainte de examen m-am uitat pe lista cu posturi incomplete, cu viabilitate de 1 an sau rezervate, iar în orașul Botoșani nu era mare lucru. Erau foarte puține ore: 2, 3, 5 prin sate sau orășele. Te gândești dacă ajungi să îl iei, cum o să ajungi pentru 5 ore într-un loc, pentru 2 ore în alt loc, cum să-ți împarți timpul, cum să-i împarți ziua, să fugi dintr-un sat în altul. E frustrant că ai notă mare și te-ai aștepta să găsești un loc, dacă nu ca titular, măcar ca suplinitor.”

Oana Zamfirescu a creionat portretul moral al unui cadru didactic: „Să fie o persoană deschisă, să fie întâi om și după profesor. Câteodată nu doar cunoștințe transmiți, mai trebuie să mai transmiți și altceva. Să încerce să meargă înainte oricât de greu ar fi, dacă simte că vocația sa este să fie profesor. Trebuie să fie mereu pregătit. Trebuie să fie maleabil, să se poată plia pe diverse situații, foarte atent la ceea ce spune. Lucrăm cu oameni și trebuie să avem grijă la conduită. Trebuie să iubești copiii. Dacă nu simți o atracție spre a preda, spre a lucra cu elevii, acest lucru se simte și poate fi o frână în oră”.

Mesajul unui profesor de 10 pentru autorități: „Dacă s-ar putea să avem acces la o bază de date, materiale care ne-ar putea fi utile în timpul orelor. M-ar interesa materiale digitale pe clase, pe teme, aprobate de minister, căci pe asta se merge și nu sunt foarte multe. Să se investească mai mult în școli, să avem peste tot videoproiectoare, boxe. Sunt foarte multe clase care nu dispun de așa ceva și e greu să ții o oră când nu ai ceea ce trebuie. Să fie clasele dotate la nivelul anului 2021. (…) Nu cred că în anul în care suntem mai putem să stăm cu buretele și creta”.

Informații de background

Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.

Examenul scris de titularizare a avut loc pe data de 21 iulie, iar astăzi se vor afișa rezultatele după contestații. Potrivit primelor rezultate, rata notelor peste 7 obținute de candidații care au susținut proba scrisă este de 44,47%, în scădere, față de rezultatele consemnate de anul trecu: 58,66% în 2020.

Însă nu toți profesorii care iau note peste 7 la titularizare se și angajează, automat. De remarcat că tot mai mulți profesori acuză în fiecare an că există directori de școli care ascund ore și nu scot, astfel, posturi la concursul de titularizare, pentru ca prin diverse tertipuri juridice să le păstreze pentru persoane care le sunt apropiate.

După susținerea examenului scris de titularizare, profesorii trebuie sa participe la repartizarea pe posturile didactice de predare vacante, publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, repartizare care se realizează în ședințe publice, organizate de către inspectoratele școlare.

Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


  1. Pentru ca toate posturile de limba romana sunt ocupate, tu cu 10 la titularizare, vrei sa dai afara un titular sa ii iei tu locul???

    1. Din păcate nu ați înțeles. Nimeni nu a spus ca sa plece un titular ca sa vina altcineva pe post. Dar ar fi o copilărie sa credem ca la nivelul unui județ chiar nu exista nici un post titularizabil. Situația asta apare foarte frecvent deoarece de foarte multe ori directorii păstrează posturile pentru pile , cunoștințe si relații. Va rog sa ma credeți ca daca eu as fi director de școală as renunța imediat la serviciile vreunui “protejat” incompetent in favoarea unui profesor care a luat 10 la titularizare. Dar directorii profita de faptul ca lumea in general nu știe ca nedeclararea posturilor libere este chiar aproape un caz penal . . .

  2. O problemă a lipsei de locuri in învățământ este și vârsta de pensionare. Se merge pe 70 de ani. De unde atunci posturi în educație în următorii 10-15 ani? Până nu ieșim noi la pensie …
    Am fost și eu suplinitor vreo 6 ani și înțeleg frustrările celor care nu găsesc un post stabil in învățământ. Ideea desființării titularizării se poate aplica, dar e mai mare daraua decât ocaua. Schimbarea profesorilor an de an e cea mai proastă soluție din multe motive. Poate o titularizare pe termen limitat, de cel puțin 4 ani, dar și aici e un fel de a ne lega la cap chiar daca nu ne doare.
    Soluția este ieșirea la pensie la vârste rezonabile pentru eliberarea de posturi. Copiii vor în general profesori tineri, pe care îi înțeleg mai bine, de care sunt mai legați. Acum 50 de ani profesorii ieșeau la pensie la 56 de ani. Bărbații. Apoi au urcat vârsta la 62 de ani, iar Băsescu a stabilizat-o la 65. Pentru bărbați, femeile iesind în general cu 5 ani mai devreme. Acum se vorbește de 70 de ani. Deocamdată cine dorește, cine poate.
    Învățământul se face cu sufletul și creierul. Într-o oră un profesor trebuie sa ia mai multe decizii ,,manageriale” decât un director de întreprindere într-o zi. Consumul nervos și emoțional e imens uneori. 70 de ani vârstă de pensionare nu e indicată. Nu e de dorit! Vorbești unor copii cu 50-60 de ani mai tineri. Despre ce vorbim?

    1. Intr-adevar aici aveți mare dreptate. In învățământul preuniversitar , uzura e foarte mare si rapida in prezent. Comportamentul elevilor in prezent nu mai este același cu cel de acum 30 – 40 ani. Acest comportament suprasolicită psihic foarte mult cadrul didactic. Sunt perfect de acord cu dvs. Reducerea vârstei de pensionare in sistemul de învățământ preuniversitar ar rezolva o mare parte din probleme. Vârsta optima de pensionare ar fi 57 ani bărbații si 55 ani femeile.

      1. Sa dea afara un titular nu are cum. Dar tare mult m-aș bucura ca toți protejații si toți piloșii care nu sunt decât niste NULITATI INCOPETENTE sa fie trimiși la concurs. Ar fi in beneficiul elevilor daca toți directorii care țin posturile blocate pentru cine știe ce protejat prost ca noaptea, împreună cu acești protejați, ar da dovada macar o data in viață, ca au demnitate, onoare, caracter . . .

  3. Gigi Ciocan…sugestiv!
    Lasa lumea in pace!
    Eu stiu f multi copii care nu au venit la Bac la toate probele pentru ca nu s-au trezit la timp! E tot vina cadavrelor didactice,nu?

    1. @Nevermind
      a..nu, sub nici o forma. de ce dracu ar fi problema voastra ca pe aia i-a durut undeva sa isi puna ceasul sa sune pentru a ajunge la bac…?!?! acum om avea si pretentia sa faceti EDUCATIE cand voi va multumiti sa recitati aceleasi imbecilitati ca “saracii elevi” sa aiba ce memora si reproduce mai tarziu…
      nu..este evident ca saracii profesori n-au nici o vina… dar in cazul asta as propune sa vi se schimbe “titlul” in “oratori/reproducatori..s.a.m.d” ca de invatat nu invatati pe nimeni nimic si sa memoreze imbecil un copil o poate face si acasa, fara sa isi piarda timpul si banii pe drumuri/haine/mancare/etc etc…

      “https://www.mediafax.ro/social/companiile-au-nevoie-de-ingineri-si-constructori-dar-romanii-vor-sa-se-faca-bodyguarzi-iata-ce-arata-datele-20201018”..
      deci voi n-aveti nici o treaba ca din mainile voastre mult prea competente ies pandaci si culegatori de rosii in spania…

      1. Nu prea mă pricep să educ elevi pentru a deveni pândaci și culegători de căpșuni. Competențele și planurile astea mărețe de viitor de la părinți le au elevii, nu de la școală.

  4. Legile in invatamant sunt facute prost,de oameni fara viziune.In Bucuresti este o lipsa foarte mare de educatoare si invatatori. Apeleaza la cadre iesite la pensie ca suplinitori(oameni cu experienta de peste 30 de ani in invatamant),dar in fiecare an parintii si elevii stau cu emotii ca o domnita cu nota 5 sau 6 la acest examen poate veni si lua locul doamnei pensionare..”ca asa e.n tenis”. Toate acestea se intampla ca posturile sunt blocate de catre titulari “fantoma” care le tin ocupa.Noi dupa 3 ani nu stim cine este doamna titulara pe acest post…stam cu aceasta doamna pensionara,cu experienta,elevii s.au atasat de dumneaei si a promis ca daca ii este permis ii duce pana in clasa a 4.a. Se pune problema: daca ii este permis….

  5. Exista profesori care s-au titularizat in urma cu multi ani, in scoli situate la 75-80km de casa,sunt navetisti ,pleaca dimineata si ajung seara casa.Weekend ul este pentru pregatirea lectiilor.
    Nu au ajuns in orasele de domiciliu pentru ca nu s-au mai scos catedre la concurs,la disciplinele pe care le pledau , de peste 18 ani.
    S au titularizat cu note foarte mari pentru perioada respectiva si pt gradul de dificultate al subiectelor.
    Si nu se plang,muncesc.Este o chestiune de vocatie.Si acolo sunt copii,elevi care au nevoie de profesori de calitate.

    1. Este adevărat. Aceasta meserie e o chestiune de vocație. Sunt titular de când am terminat facultatea, adică de peste 20 ani. Intre timp, odată cu încălzirea globala, au apărut si in învățământ “fenomene noi”. Ma refer la faimoasele ” restrângeri totale” si “restrângeri parțiale” de catedra. Am trecut deja prin doua restrângeri totale de catedra. Fiind titular inca de la început, am schimbat doar trei scoli pana acum insa nu ma plâng. De fapt am avut de castigat. Experienta dobândită este enorma. Am predat si mai aproape si mai departe de casa. Stiu si ce înseamnă o naveta de 70 km si nu e chiar așa de îngrozitor cum pare la prima vedere. Chiar am fost ajutat de foarte multe persoane, inclusiv colegii profesori si chiar directorul scolii. Le sunt profund recunoscător. Singurul lucru care nu este ok este numărul îngrozitor de mare de aranjamente de culise pe care le fac unii directori. Chiar pot sa va spun ca un director de școală mi-a zis odată ca aceste aranjamente ilegale sunt chiar cazuri penale. Din acest motiv, respectivul director scotea întotdeauna la concurs posturile libere. Spunea ca dorește sa doarmă liniștit noaptea. Pentru acest lucru il admir si acum foarte mult.

  6. Am trecut prin aceasta poveste cu titularizarea 10 ani: media peste 8 dar nu erau posturi. Vara de vara examen(aveam si copil mic de crescut)!
    In acest timp suplinitori cu media sub 7 primeau continuitate(chiar si 3 ani) desi nu aveau dreptul cf. metodologiei.
    A venit “anul de gratie”! Aveam 8,75 media , indeplineam toate conditiile din lege dar postul era destinat unui suplinitor de genul mai sus mentionat.
    A urmat o perioada greu de suportat psihic si pe care nu o pot descrie aici ptr. ca nu vreau sa plictisesc, am luptat efectiv sa-mi obtin dreptul legal de una singura(cu “lovituri” de la directiunea scolii, catedra de specialitate a scolii, inspectorat scolar). Dar am reusit!
    Desi ani de zile scoala nu a scos posturi titularizabile, in decursul a doi ani au “aparut” trei( unul prin pensionarea unui coleg si alte doua posturi vacante cu viabilitate patru ani).
    Le doresc colegilor suplinitori multa bafta si sa nu isi piarda speranta!

  7. O verificare atentă a orelor de limba română la Laurian, Economic, Arte și se rezolvă catedra doamnei. Punem pariu?

  8. Domnișoara în cauză a primit post . Titularizabil. Se plânge că era departe de casă , așa , și ? Ar fi fost singurul profesor navetist din țară ? Încet , încet , vii mai aproape de oraș , există posibillitatea pretrasferului pentru titulari sau un alt concurs de titularizare pe posturi cu viabilitate mai mică de patru ani. Cunosc profesori care fac navetă de 20 de ani și bat 50 km dus , 50 întors. Și nu se plâng , ba unii chiar s-au mutat acolo , si-au cumpărat / construit casă , au gospodărie… Am impresia ( poate greșesc ) că domnișoara Oana vrea să aibă școala imediat peste gard ! Pentru asta a preferat să rămână suplinitoare și să susțină titularizarea an de an . A fost alegerea ei !

    1. Cunosc un caz aproape similar. Acum ani de zile, o colegă a avut posibilitatea să se titularizeze într-un sat. A refuzat postul pe motiv că acolo erau mulți rromi. După 14 ani de examene, tot nu s-a titularizat.

  9. Îmi pare efectiv rău ca multi colegi care au reușit sa obțină un post in urma titularizării au un comportament de proasta factura care contribuie si el la formarea unei păreri proaste in randul opiniei publice referitor la profesorii titularizați. Sincer nu ma așteptam ca atât de multi colegi titularizați sa dea dovada de o asemenea nepăsare fata de colegii netitularizați, fata de părinți , fata de opinia publica si uneori chiar fata de proprii lor elevi. Sunt titular chiar din momentul in care am terminat facultatea si va rog sa ma credeți ca niciodata , dar absolut niciodată , nu am fost nepăsător fata de colegii care iau note mari la titularizare dar nu obțin un post , fata de părinți , fata de elevi si fata de oameni in general. Niciodată, dar absolut niciodată, nici nu mi-a trecut prin cap gândul ca nimeni nu are ce să-mi facă deoarece sunt titular. Este adevărat ca fiind titular am fost liniștit pe perioada verii deoarece știam sigur ca la începutul toamnei ma voi reîntoarce la același loc de munca, dar pe lângă asta va rog sa ma credeți ca an de an, ora de ora, am fost mereu gata “sa mor pe baricade”. Întotdeauna m-am implicat maxim in munca cu toți elevii pe care i-am avut. Nu zic ca sunt cel mai bun profesor posibil dar pot spune cu toată sinceritatea ca permanent am “dat tot ce-a fost mai bun”. Iar faptul ca toți elevii ma asigura mereu ca la orele mele matematica începe in fine sa para ușoară, ma determina sa merg cu curaj mai departe.

  10. Asta fac marea majoritate a profesorilor in fiecare vara iar altii cred ca stam cu burta la soare. Ar trebui sa se prezinte o statistica de cate ori a luat titularizarea un profesor pana este angajat nedeterminat, cred ca media depaseste 3.

    Daca mai stie cineva un alt raspuns la intrebarea urmatoare
    La ce job dai interviu de angajare in fiecare an si nu sti daca prinzi postul din nou?

    1. sigur.. se spetesc de atata munca.. nu stiam de unde miroase a creier incins, dar aparent era de la atatea somitati pe metru patrat.

      1. Ați încercat vreodată sa va imaginați cum e sa predai la o clasa de elevi rromi ? Îmi pare rău sa o spun dar uneori e iadul pe pământ . . .

  11. Deci, fara sa fim rautaciosi, titularizarea = job permanent. Si daca se poate langa casa. Este ca si cum si eu vreau la Google un job safe si sa fie la mine in oras. Si sunt furios ca nu se poate si de ce altii pot. Doamna in cauza a primit o astfel de oferta dar nu langa casa si din diverse motive nu a acceptat. Atunci daca nu ar exista titularizarea, nici profesorii nu ar fi repartizati pentru perioade nedeterminate si ar exista o concurenta pentru ca toata lumea ar trebui angajata dupa rezultate, pregatire, CV si alte cele cum se face de catre orice angajat in privat. Daca insa doresti sa aduci acest subiect in discutie, sa vezi numai plangeri. Cunosc cel putin 3 profesori titularizati care sunt fericiti ca “sunt la stat”. Job sigur, bani asa si asa (aici nu vor exista nicioadata multumiri) dar deh.. “au reusit”. No.. incearca sa ii pu iin situatie concurentiala sa vezi ce rapid gasesc argumente sa nu o faca. Intre timp in privat tragi tare sa reusesti sa iti tii salariul pe urmtoarea luna.

    1. Sa fie concurenta cum spuneti voi dar pe salarii de medici nu de lucrator comercial. Dupa sa va ganditi si la elevi ce continuitate au ei daca schimba in fiecare an profesorii.

        1. În opinia mea de studentă, sunt de părere că ar trebui ca profesorii în vârstă să se reprofilezeze si să le lase loc profesorilor mai tineri, mai pregătiți. Din perspectiva mea de studentă vă pot spune că în general un profesor tânăr își predă mai bine materia, decât un profesor în vârstă. P.s, studiez marketingul, si nu sunt în domeniu în

          1. Sa ma reprofilez în postul de vânzătoare la kaufland sau ce? Ca sa las catedra unui tânăr absolvent care acum e în acel loc? Sa ma fac batantă sau nany ca să dau locul meu unui tânăr?
            Când m-am angajat știam ca voi ieși la pensie la 57 de ani. Ar fi trebuit peste vreo 5 ani sa eliberez locul. Acum sunt programata sa-l eliberez peste 11 ani. Iar cu guvernanți ăștia, pe care sunt sigura ca i-ati votat, am un orizont de 13-18 ani. Eu zic sa nu aștepți sa ma reprofilez. Mai bine va apucați tu și cei care gândesc asemenea tie, sa faceți lobby sa ne scoată mai repede la pensie (sa nu sari ptr ca ti-am indicat ce sa faci, sper ca nu ai uitat ca tu ai inceput).

            De reprofilare nu poate fi vorba.

            Mai aveți multe idei de acest gen? Ii sfătuiesc pe cei tineri, cât mai exista informații adevărate pe net sau în cărți (pana nu apare și la noi cancel culture) despre rezistenta franceza, rezistenta romaneasca din munți, pușcăriașii politici din timpul comunismului, Soljenitin etc.

            Dacă apar mesaje multiple, e ptr ca nu știu dacă s-a trimis și am insistat.

          2. De bună voie, așa, să plece dintr-un domeniu în care au experiență, sunt buni și să o ia de la capăt în alt domeniu? Cine îi angajează la 50 de ani?
            Nu e mai firesc ca tinerii să studieze piața muncii înainte de a face studii superioare? Ar vedea că nu prea sunt posturi și s-ar reprofilat.

      1. @Mircea, ce sa vezi, mare bo$$ (banuiesc profesor titular) .. salariul trebuie intai sa ti-l meriti. pana acum tot ce scoateti sunt 60% analfabeti+analfabeti functionali si restu dumnezeu cu mila…..
        pe asa roade ale “eforturilor voastre supraomenesti” vreti cresteri de salarii? eu propun mai repejor o concediere in masa.
        Pe ce vrei tu salariu de medic ?
        *Cele mai recente statistici ne spun că 42% dintre români sunt analfabeți funcționali. Dar ce înseamnă acest fapt?

        Scriu. Citesc. Semnează. Dar nu înţeleg ceea ce citesc. Nu corelează informaţii şi pică teste simple de logică.

        Li se spune “analfabeţi funcţional”. Estimările sunt alarmante. Atunci când vorbim despre un procent de 42% dintre români sunt analfabeți funcționali – lucrurile încep să nu mai sune bine. De ce? Pentru că aceștia sunt produsul unui sistem național de educație care nu este centrat pe nevoile cursanților / ale adultului în devenire. Cu alte cuvinte un sistem care nu este eficient și care nu este corelat cu viața reală. (https://successacademy.ro/42-dintre-romani-sunt-analfabeti-functionali/?gclid=CjwKCAjw0qOIBhBhEiwAyvVcf4J9zdZTD_5H0YUg0xoE15obK-lZ0kmw5ctVNgUU40TArTute_MPfhoCNFAQAvD_BwE)

        *Generația 2007-2019. Trei din cinci copii care au intrat în clasa I în 2007 nu au luat Bacalaureatul în 2019. Ei sunt elevii cu 17 miniștri în 12 ani de școală
        (https://www.edupedu.ro/generatia-2007-2019-trei-din-cinci-copii-care-au-intrat-in-clasa-i-acum-12-ani-nu-au-luat-bacalaureatul-in-2019-ei-sunt-elevii-cu-17-ministri-in-18-ani-de-scoala/)..

        1. Pe lângă astfel de statistici care arata cat de multi analfabeti funcționali avem sau cați copii dintr-o generație nu iau bac-ul, as fi extrem de curios sa vad cați copii care au vrut din tot sufletul lor sa i-a Bac – ul , nu au reușit să-l ia . . . Îmi pare rău ca poate voi supăra multi părinți, dar hai sa facem un sondaj printre analfabeții functionali si sa vedem cați din ei au vrut sa învețe si profesorii i-au împiedicat. Sa vedem cați din ei, in timpul orelor, se jucau si își băteau joc de profesori in loc sa fie atenți la explicații si sa întrebe unde nu au înțeles. Chiar as fi dispus sa lansez aceasta provocare statisticienilor si celor care cauta cauzele existentei acestui analfabetism funcțional. Sa se stabilească clar ce procent din numărul total de elevi își bat constant joc de profesori in timpul orelor. Sunteti in stare sa priviti realitatea in ochi? Eu sincer nu cred. Sau alta provocare. Sa se vadă cați copii care la școală își bat joc nonstop de profesori spun acasă părinților ca au fost cuminți? Este oare vreun elev care recunoaște acasă ca in loc sa asculte explicațiile profesorului și-a bătut toată ora joc de profesor?

          1. @George, pe langa statisticile care arata ca sunteti niste incompetenti lingai, care scoateti de pe bancile scolilor( adica rezultatul direct al “pretinsei voastre munci”) doar oameni asemeni voua si ati facut ( in trecutul recent) 2(DOUA) proteste si alea strict pentru bani, vrei sa ma pun sa alerg prin porumb dupa “dusmani imaginari” ? …
            NU, tovarase…. intai va faceti treaba pentru care sunteti platiti si pe care v-ati ales.o, altfel mars acasa…. si dupa ce injumatatiti(MINIM) procentul de analfabeti functionai, putem sa mai discutam si de ce restu sunt unde sunt…
            pana atunci, TOTI SUNT UNDE SUNT DIN CAUZA VOASTRA!! .

        2. @mc hammer
          Gica, ai reaparut? Tot suparat pe viata? Tot traiesti cu impresia ca tu platesti toate salariile din galaxie? Pe bune acum, de ce ti-au intrerupt tratamentul? Uite efectele. Latri la luna pe Edupedu.

      2. Eu sunt al 5-lea profesor pentru o clasa de elevi in 5 ani. In fiecare an cate unul. Eu nu am avut inainte ore la ei, dar ramanand fara cateva ore, am luat ore la ei ca titular. Un dezastru am gasit: unii nu stiu sa citeasca, altii nu stiu alfabetul sau socoti. Trageti concluzia

      3. Nu contează ca schimba profesorii. Materia e aceeași. Ce importanta are cine o preda anul acesta și cine anul viitor. Vroiați copii dezinvolti, dezinhibati, nu? Dezinvolt și dezinhibat inseamna sa nu aibă trac la persoane noi, inseamna sa poată colabora cu oricine, nu sa se atașeze de un singur profesor.

        1. Si daca copilul dvs a făcut anul trecut matematica cu un profesor care la titularizare a avut 8,75 dar care nu era titular pe post iar anul acesta va face matematica cu un profesor care la titularizare a avut 2,75 veți susține la fel de senin ca “nu conteaza chiar deloc” ? Va spun eu ca oricât de dezinvolt, dezinhibat si ușor adaptabil ar fi copilul dvs , atunci când veți constata ca profesorul va începe sa greșească la o problema, la alta sa se încurce, celalalta sa nu-i iasă, si pe ultima sa o uite, veți începe sa strigați in stânga si dreapta ca cineva trebuie sa găsească o soluție . . .

    2. Daca vrei concurenta mai mare trebuie sa maresti salariile, in rest sunt comentarii fara rost. Cum crezi ca atragi profesori buni pe burta goala si fara nici un fel de stabilitate, nu esti deloc realist. Poate ar trebui umblat si la examenul de titularizare sa fie mai putine puncte la metodica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raed Arafat: Marea parte a copiilor se infectau și înainte, dar cu forme foarte ușoare. Protecția copilului tot se face prin vaccinarea adultului sau prin vaccinarea copilului, dacă părinții sunt de acord

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că „Marea parte a copiilor se infectau și înainte, dar cu forme foarte ușoare”. Acesta a subliniat importanța vaccinării în…
Vezi articolul

Cinci eleve din București au creat cea mai bună aplicație IT din Europa, în competiția internațională de programare și antreprenoriat Technovation Girls. Cum funcționează Safe Walk, pentru prevenirea agresiunilor pe stradă

O echipă de eleve de liceu din România a câștigat competiția regională pe Europa a Technovation, după ce fetele au dezvoltat cea mai bună aplicație europeană din divizia seniori. Echipa…
Vezi articolul

Site-ul study-in-romania.ro, pentru studenții străini care vor să învețe în România, a rămas neschimbat din 2002, de când a fost inaugurat. Tot Ecaterina Andronescu era ministru

Scheletele Educației românești bântuie internetul. Dacă un student străin vrea să vadă ce-i propune România în materie de studii superioare, ajunge pe portalul study-in-romania.ro. Acesta este intact, exact ca în…
Vezi articolul