În Marea Britanie, experți în educație au analizat timp de cinci luni, anul acesta, problemele resimțite efectiv de părinți, profesori, directori de școli din învățământul primar în pandemia Covid-19. Și au constatat că, în această țară care, spre deosebire de România, a investit masiv în acțiuni remediale și a presat ca școlile să rămână deschise cât mai mult, în ultimul an, măsurile remediale sunt departe de a fi suficiente: sistemul de educație are nevoie ca autoritățile să investească pe termen mai lung, să asculte de nevoile școlilor și să ia măsuri mai ales pentru starea de bine a profesorilor și a elevilor, care au avut de suferit dincolo de pierderile de învățare.
Institutul pentru Educație al University College London a prezentat recent rezultatele unui proiect de cercetare derulat în perioada aprilie-august 2021, în rândul cadrelor didactice, personalului nedidactic și managementului școlar din școlile primare. Institutul a prezentat concluziile la sfârșitul săptămânii trecute.
- Experții în educație au încercat să elucideze în ce măsură miliardele de lire sterline rezervate de autoritățile de la Londra pentru recuperare post-Covid în școli – finanțări considerate mai degrabă modeste – au răspuns problemelor pe care școlile și părinții le consideră a fi de maximă importanță.
Analiza experților a ajuns la concluzia că accentul pe programe remediale nu reflectă în mod adecvat preocupările principale ale școlilor. Pe când fondurile alocate pentru 2021-22 au vizat în principal recuperarea materiei pierdute pe parcursul unui an, școlile primare iau în calcul o multitudine de probleme și nevoi ale copiilor, dar și câștiguri în procesul educațional, pe parcursul unei perioade mai lungi de timp. E nevoie, concluzionează institutul citat, de planificare pentru refacerea procesului de învățare pe termen mediu și lung.
Apoi, aceleași fonduri pentru programe remediale, concentrate mai ales pe rezultatele învățării, nu reflectă impactul major avut de pandemie la nivelul stării de bine și sănătății mintale a copiilor. Potrivit școlilor, pe lângă efectele legate de învățarea propriu-zisă, pandemia Covid-19 a scos la iveală cât de mare este fragmentarea și supraîncărcarea serviciilor de care au nevoie copiii vulnerabili, atât cei care trăiesc în sărăcie, cât și cei cu probleme de sănătate mintală.
În al treilea rând, autorii analizei critică abordarea autorităților de a pune presiune pe personalul școlar, în managementul educațional: această abordare, în care autoritățile nu au încredere în cunoștințele profesorilor și în judecata lor profesională, subminează reziliența sistemului de educație, care depinde de starea de bine și de sănătatea angajaților săi, afirmă sursa citată.
Institutul pentru Educație al UCL prezintă mai multe recomandări-cheie, pentru un sistem de educație mai rezistent în epoca post-Covid:
- Pentru a sprijini un sistem capabil să repare pagubele produse de pandemie, guvernul trebuie să investească pe termen mai lung, nu doar să acorde finanțare pentru intervenții remediale pe termen scurt, care nu reflectă prioritățile locale
- Autoritățile trebuie să asculte școlile și să respecte cunoștințele profesorilor cu privire la problemele întâlnite “în linia întâi” a educației în pandemie. În absența consultărilor, guvernanții riscă să ia decizii slabe și să investească pentru obiective nepotrivite
- Autoritățile trebuie să acorde sprijin centralizat în domeniul serviciilor sociale și sănătății mintale pentru familiile dezavantajate
- E nevoie de o reformă radicală a regimului inspecțiilor și testărilor, care să pună accentul pe ceea ce copiii pot învăța și realiza pe perioade mai lungi de timp.
Foto © Elnur – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă