Educația este domeniul unde românii doresc cel mai mult ca statul să crească nivelul cheltuielilor / Calitatea profesorilor și eforturile elevilor – percepute drept cei mai importanți factori pentru succesul școlar, într-un sistem “subdezvoltat cronic” – raport

1.096 de vizualizări
Foto: © Koba Samurkasov | Dreamstime.com
Cei mai mulți români percep că sistemul de educație îi favorizează pe elevii din mediile favorizate, iar problemele de echitate “combinate cu prezența unei legături intense între nivelul de educație și venit, cea mai ridicată din toate țările UE, explică în parte decalajul major și în creștere continuă dintre rural și urban”, afirmă un raport publicat săptămâna aceasta de fundația Friedrich Ebert Stiftung, bazat pe un sondaj realizat la finalul anului trecut în România. Calitatea profesorilor este văzută, alături de efortul elevilor, drept cel mai important factor ce influențează succesul elevilor, în timp ce percepțiile referitoare la meditații diferă cel mai mult între diversele categorii de respondenți. În ansamblu, educația, urmată îndeaproape de sănătate, este domeniul unde cei mai mulți dintre români doresc o creștere a cheltuielilor statului.

Raportul “Atitudini și valori de tip progresist în România”, arată că în educația, alături de alte elemente socio-demografice care influențează calitatea vieții unei persoane a evoluat în ultimii 30 de ani într-o manieră în care s-au aprofundat atât diferențele dintre urban și rural, cât și între județele puternic și cele slab dezvoltate.

  • Documentul se bazează pe date culese printr-un sondaj realizat de institutul CCSAS în octombrie-decembrie 2021, pe un eșantion de 3.666 de respondenți, descris drept reprezentativ pentru populația adultă din România. Sondajul a folosit trei subeșantioane reprezentative, cu un chestionar parțial distinct.

În introducere, care face referire la mai multe probleme sociale și economice care influențează atitudinile românilor, raportul abordează două teme care relevă adâncirea diferențelor între mediile favorizate și defavorizate, în ultimele decenii:

  • Abandonul școlar: “datele arată nu doar valori extrem de ridicate la nivel național, dar raportul dintre rata de abandon în urban și rata de abandon în rural este 5,5, cel mai mare între țările UE (unde media este 1,2).”
  • Dezvoltarea învățământului privat, “un alt factor care contribuie la creșterea decalajelor de acces la o educație de calitate în funcție de atributele socio-economice ale familiilor”, Potrivit documentului, sectorul privat a cuprins 3,1% dintre elevii din învățământul ante-preșcolar, 5,9% – preșcolar, 1,3% – învățământul primar și gimnazial, 2,2% – învățământul liceal, 2,5%, profesional, peste 20% – învățământul postlceal.
Sprijin pentru întărirea educației: consens național, dar nu și la nivel de conducere

“Atât sistemul de educație, cât și cel de sănătate au fost constant subfinanțate de stat, până la punctul în care se poate vorbi despre acestea ca fiind caracterizate de subdezvoltare cronică”, scrie raportul în deschiderea capitolului dedicat educației și sănătății.

Acesta arată că, deși societatea a ajuns la un consens privind importanța educației drept una dintre principalele soluții pentru multe probleme cu care se confruntă țara, consensul “nu se regăsește întotdeauna și în acțiunile principalilor actori din sistemul educațional, astfel încât o parte dintre problemele care afectează învățământul românesc se perpetuează și se agravează de la an la an. Printre cele mai importante astfel de probleme se numără inegalitatea de acces la educație în funcție de mediul rezidențial și de avere, subfinanțarea cronică a învățământului și cercetării, lipsa de predictibilitate în ceea ce privește funcționarea sistemului de învățământ și un deficit important de personal calificat.”

Ce cred românii despre sistemul de educație, potrivit datelor folosite în raport:

Trei din cinci respondenți (59%) consideră în mare sau foarte mare măsură că sistemul de educație îi avantajează pe copiii din familii înstărite. În același timp, doar jumătate (49,5%) cred că sistemul îi încurajează pe cei mai buni și cei mai talentați.

Sursa: Raport FES

Studiul notează că participanții au percepții diferite în funcție de propriile resurse:

  • “Rezultatele par să sugereze că cei cu resurse insuficiente (fără bacalaureat – 66%, din mediu rural – 65%, cu un venit insuficient pentru strictul necesar – 64%) percep într-o măsură mai mare un anumit nivel de inechitate în tratamentul elevilor.” 
  • “De partea cealaltă, respondenții cu studii superioare (45%), din urban (55%) și cu venituri care le asigură un trai confortabil (40%) percep în măsură mai mică astfel de situații.” 
  • “Merită remarcat și faptul că 67% dintre cei care au experiența migrației internaționale în gospodărie, direct sau indirect, consideră că sistemul de educație din România avantajează copiii familiilor înstărite.”

În privința sprijinului pentru elevii cu probleme de învățare sau pentru cei buni și talentați, respondenții din mediul urban și cei cu studii superioare consideră în mai mare măsură decât ceilalți că acesta nu e acordat într-o măsură suficientă.

Factorii care pot influența succesul elevilor la școală, în percepția românilor, conform sondajului citat:

Toți factorii sunt considerați importanți, dar pe primul loc sunt, la egalitate (83%), efortul elevilor și calitatea profesorilor. Interesul părinților urmează pe locul 3, cu 77%

  • Problemele ce țin de resurse – dotarea școlii, resursele financiare personale – sunt considerate a fi foarte importante de 73%, respectiv 61% dintre participanți.
  • Meditațiile sunt considerate foarte importante de 50% dintre participanți. 
Sursa: Raport FES
O ipoteză: importanța dată meditațiilor – o “rămășiță” a învățământului din comunism

La capitolul “meditații” intervin diferențe considerabile între diverse categorii: “doar 34% dintre cei cu studii superioare consideră că meditațiile sunt un factor important, comparativ cu 49% dintre cei cu liceu și 56% dintre cei fără diplomă de bacalaureat. (…) Doar 47% dintre cei mai tineri de 35 de ani consideră că meditațiile sunt importante, comparativ cu 52% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani și cu 57% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani. Astfel, importanța meditațiilor este mai redusă pentru cei care au trecut cel mai recent prin sistemul de educație (…)”.

Aceasta face ca raportul să propună “ca ipoteză că importanța acordată meditațiilor este o „rămășiță” a modului în care sistemul de educație funcționa în regimul comunist, cu o ofertă limitată de locuri la universitate și cu multiple etape de promovare de la un ciclu de învățământ la altul (treapta întâi, treapta a doua, bacalaureat, examen de admitere la facultate). Cei care au trecut prin sistemul de educație mai recent au alte experiențe și au mai multe oportunități de a-și construi cariera educațională (facultăți din afara țării sau de la universități private), astfel încât pentru această categorie meditațiile nu mai au importanța pe care au avut-o pentru părinții sau bunicii lor.”

Iar capitolul dedicat educației se încheie prin concluzia că participanții la sondaj percep educația, “în proporții foarte apropiate, și ca furnizor pentru piața muncii, și ca instrument de ascensiune socială, și ca instrument de formare a unor buni cetățeni”. Conform raportului, educația “ar trebui:

  • să îi pregătească pe elevi să își găsească o meserie (91% dintre respondenți consideră că acest lucru este foarte important)”
  • “să îi ajute să își împlinească potențialul (89%)”
  • “să îi pregătească și să devină buni cetățeni (87%)” 
  • “să îi ajute să aibă o viață mai bună decât părinții lor (84%)”.
Românii – sprijin covârșitor pentru mai mulți bani de la guvern pentru educație. Plus: impactul educației asupra sprijinului pentru cheltuieli sociale
Sursa: Raport FES

Educația este domeniul unde cei mai mulți dintre români doresc ca statul să crească nivelul cheltuielilor (93% dintre respondenți), urmată de sănătate (91,5%). Ambele domenii sunt la mare distanță de următoarele sectoare în care respondenții doresc să vadă mai mulți bani de la guvern: pensiile de vârstă (87,7%), reducerea sărăciei (77,5% doresc creșterea cheltuielilor), cultură și artă (72%).

  • “Sprijinul masiv pentru o finanțare crescută a bunurilor publice, precum educația și sănătatea, face necesară o dezbatere la nivel politic și societal despre prioritățile alocărilor bugetare ale României. Politicile publice trebuie să aibă în vedere atât performanța slabă și finanțarea redusă ale sistemului de sănătate și sistemului de educație, cât și așteptările populației, care converg în direcția unui consens privind nevoia de creștere a cheltuielilor guvernamentale pentru aceste două sectoare”, concluzionează raportul.
Sursa: Raport FES

În același timp, raportul notează faptul că sprijinul pentru unele politici sociale scade pe măsură ce respondenții au un nivel mai ridicat al educației. Astfel, dacă aproape două treimi dintre respondenții cu educație pre-liceală doresc o creștere a ajutoarelor de șomaj, doar 46,5% dintre cei cu studii universitare sprijină o astfel de creștere. Dacă 93,4% dintre respondenții cu educație pre-licieală vor o creștere a pensiilor de vârstă, doar 79,5% dintre cei cu educație universitară sprijină o asemenea măsură.

  • Pe de altă parte, dintre toți respondenții cu educație pre-liceală, doar 3,2% NU ar fi de acord ca statul să ofere un loc de muncă oricui dorește să muncească, pe când aproape de 10 ori mai mult (28,9%) împărtășesc această opinie în rândul celor cu studii universitare.

Foto: © Koba Samurkasov | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comentariu
  1. Investiții în infrastructura școlilor. Sunt școli care încă au toaleta în curte. Biblioteci pline de cărți, în clase table inteligente, videoproiectoare, aer condiționat în fiecare clasă, asigurarea transportului pentru copiii care stau departe de școală, ca să nu fie nevoiți să meargă pe jos kilometri întregi, mai ales iarna, iar dacă locuiesc în zone de munte, să meargă și prin pădure. Lăsați revendicările profesorilor, care nu predau cum trebuie la clasă, că și suma aia de 65 de lei e prea mult pentru unii dintre ei și ocupați-vă de copii, căci ei sunt viitorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

VIDEO Inspectorul școlar general din Botoșani susține că examenele de admitere la colegiile naționale „se dau și acum”, dând exemplu două licee: „Sunt cumva puțin la limita legii, dar se dau în condiții ok” / UPDATE: Șeful ISJ susține că se referea la admiterea în clasa a V-a

UPDATE: Inspectorul școlar general, Bogdan Suruciuc, a contactat redacția Edupedu.ro și a precizat că se referea, de fapt, la admiterea în clasa a V-a la cele două colegii. Știrea inițială:…
Vezi articolul

Triaj epidemiologic zilnic în toate școlile, la începutul orelor – Ministerul Educației cere inspectoratelor să monitorizeze îmbolnăvirile prin gripă

Ministerul Educației le cere inspectoratelor școlare să monitorizeze evoluția cazurilor de îmbolnăvire prin gripă și infecții respiratorii în școli și grădinițe. “Astfel, în toate școlile din țară, se va efectua…
Vezi articolul