Educația – pe același loc cu pensiile și situația internațională, în rândul problemelor care îi preocupă cel mai mult pe români – Eurobarometru

380 de vizualizări
Sursa: Eurobarometru
Sistemul de educație este declarat drept una dintre cele mai importante probleme ale țării de către 11% dintre români – procent similar cu cei care se declară preocupați îndeosebi de situația pensiilor și de situația internațională, potrivit celui mai nou Eurobarometru. Procentul românilor preocupați de sistemul de educație este mai mare decât media europeană – la fel și ponderea românilor care ar dori ca Uniunea Europeană să ia mai multe măsuri în domeniu.

Astfel, în sondajul publicat de Comisia Europeană, la întrebarea: „Care credeți că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă țara dumneavoastră în acest moment?”, 11% dintre români au menționat sistemul de educație – peste media europeană de 9%. Tot 11% dintre ei au menționat, la aceeași întrebare, pensiile și situația internațională. 

  • Mai mulți români se declară, astfel, preocupați de educație decât de criminalitate (10%), șomaj (7%), fiscalitate (7%), mediu/schimbări climatice (5%), imigrație (5%) sau situația locuințelor (4%). 
  • Principalele preocupări ale românilor sunt legate de creșterea prețurilor (menționată de 43% dintre participanții la Eurobarometru, peste media europeană de 38%), situația economică în general (27% – mult peste media europeană de 18%.) 

Față de acum cinci ani, procentul românilor care consideră educația drept o problemă majoră este în foarte ușoară scădere. Eurobarometrul realizat în contextul alegerilor europene din 2019 indica faptul că 13% dintre români apreciau că sistemul de educație este una dintre cele mai importante probleme ale țării (12% media europeană).

Potrivit Eurobarometrului pentru primăvara lui 2024, 18% dintre români spun că, în domeniul educației și formării, UE ar trebui să ia mai multe măsuri pe termen mediu (5 ani). Procentul este superior mediei europene (17%). Procente mai mici de români au declarat același lucru pentru teme care țin direct de competența structurilor comunitare, spre deosebire de educație, care ține în principal de competența autorităților naționale: democrație (14%), tehnologii digitale (11%), mediu (13%).

  • La nivel general, domeniile unde românii și-ar dori mai multe măsuri europene sunt securitatea și apărarea (32%), locurile de muncă (31%) sănătatea (28%).

Iar 22% dintre români (peste media europeană de 20%) spun că îmbunătățirea calității și accesului la educație, ca acțiune la nivel UE, ar avea cel mai puternic impact pozitiv asupra vieții lor, pe termen scurt.

Eurobarometrul actual s-a bazat, în cazul României, pe 1.038 de interviuri realizate în perioada 2-22 aprilie 2024 (total european – 26.423 de interviuri).

Sinteză Eurobarometru – primăvara 2024:


1 comment
  1. As zice ca romanii par un pic cam „biased” cu preocuparea exagerata pentru „”immigration”. Specialiștii (romani si europeni) spun ca, de fapt, problema noastră ar fi Emigrarea (out-migration). E un pic de rasism aici? Un pic mai mult? Ma simt jenata cu aceste atitudini .. „biasate” 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Toate școlile din Târgu Mureș vor fi verificate, la cererea prefectului Ovidiu Butuc, după ce o bucată din tavanul unei săli de clasă a căzut peste doi elevi, în timpul cursurilor / A fost deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă

Unitățile de învățământ din Târgu Mureş vor fi verificate, din punct de vedere al siguranței construcției, după ce prefectul judeţului Mureş, Ovidiu Butuc, a semnat, luni, un ordin în acest…
Vezi articolul

Profesoara și lingvista Gabriela Pană Dindelegan: Programele școlare au redus continuu studiul latinei, după cum au eliminat și gramatica din liceu. Modelul altor țări neromanice, ca Anglia sau Germania, care păstrează latina în programa obligatorie, ar trebui să dea de gândit Ministerului Educației

Studiul limbii latine și al gramaticii în școlile din România a suferit o reducere semnificativă în ultimii ani, ceea ce afectează formarea lingvistică și intelectuală a elevilor, avertizează lingvista Gabriela…
Vezi articolul