Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

566 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de euro – avute la dispoziție prin PNRR? Un indicator poate fi dat de recentele runde de competiții de proiecte organizate în acest sens, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele înregistrate „au îndeplinit pragurile minime impuse”. Rezultatele pentru a doua rundă au fost prezentate cu câteva zile în urmă, după o primă rundă ale cărei rezultate au fost anunțate acum jumătate de an.  

Potrivit MCID, după o primă rundă de evaluare finalizată la mijlocul acestui an, în iunie a fost lansat apelul de proiecte pentru runda a 2-a. În cadrul acesteia au fost înscrise 200 de cereri de finanțare, iar 171 au fost selectate pentru evaluare științifică. Miercuri au fost publicate rezultatele preliminare ale evaluării, procedură care urmează să se încheie cu semnarea contractelor în decembrie. Fiecare proiect urmează să fie finanțat cu sume de până la 6 milioane de lei pentru o durată de maxim 30 de luni. 

Cum stau lucrurile pentru universități, pe baza datelor publicate săptămâna trecută? Potrivit evaluărilor Edupedu.ro:

Pentru domeniul Științe fizice și Inginerie, dintr-un total de 77 de proiecte înregistrate, 44 „au îndeplinit pragurile minime impuse pentru intrarea în panel”. Cele mai multe aparțin unor institute de cercetare, dar 19 au fost depuse de universități. Instituțiile de învățământ superior cu cele mai multe proiecte intrate pe lista preliminară nu sunt cele tehnice, ci Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai și ASE:

  • Universitatea din București – 5 proiecte
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca — 4 proiecte
  • ASE București – 3 proiecte
  • Politehnica din București – 2
  • Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca -2
  • Universitatea de Vest din Timișoara -1
  • Universitatea Politehnica Timișoara -1
  • UMFST George Emil Palade – 1

Pentru domeniul Științele Vieții au „trecut”, preliminar, mai puține proiecte. Din cele 52 înregistrate, 24 au îndeplinit „pragurile minime impuse pentru intrarea în panel”, dintre care doar câteva aparțin unor institute de cercetare, iar majoritatea – universităților, preponderent celor de medicină. Apar, pe listă, și universități generaliste precum Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București. Astfel:

  • UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca – 5 proiecte
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 3 proiecte
  • UMF Grigore T. Popa din Iași – 3 proiecte
  • Universitatea din București – 2 proiecte
  • UMFST George Emil Palade – 2 proiecte
  • UMF Craiova – 2 proiecte
  • Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1 proiect
  • UMF Victor Babeș din Timișoara – 1 proiect
  • UMF Carol Davila – 1 proiect
  • Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad – 1 proiect

Pentru domeniul Științe sociale și umaniste, din cele 42 de proiecte înregistrate, doar 15 au „îndeplinit pragurile minime impuse pentru intrarea în panel”, toate aparținând unor universități:

  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 4 proiecte
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 4 proiecte
  • ASE București – 3 proiecte
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 2 proiecte
  • Universitatea din București – 1 proiect
  • Universitatea Constantin Brâncuși – 1 proiect

Astfel, potrivit datelor publicate de Ministerul Cercetării, au fost înregistrate în cele 3 domenii 171 de proiecte, atât din partea universităților, cât și a institutelor de cercetare, iar dintre acestea, preliminar, au trecut de “pragul minim” impus doar 83 de proiecte, adică aproape jumătate din total (48%). Între universități, cele mai multe aparțin Babeș-Bolyai (11), UB (8), ASE (6), UMF Iuliu Hațieganu (5).

În prima rundă, ale cărei rezultate au fost anunțate în mai a.c. (aici – la rubrica Rezultate preliminare, I8), pentru domeniul Științe Fizice și Inginerie au fost înregistrate 99 de proiecte, dintre care jumătate (50) au îndeplinit pragurile minime. În domeniul Științele vieții, din 60 de proiecte înregistrate, doar 20 au îndeplinit pragurile minime. Iar în domeniul Științe sociale și umaniste, din 42 de proiecte înregistrate, doar 12 au îndeplinit pragurile minime. Astfel, din 201 proiecte înregistrate atunci, doar 82 au îndeplinit pragurile minime, adică 40,7%.

Photo © Kreangkrai IndarodomDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Idei crete finantate cu carute se bani!
    Ce ar putea sa faca, de una singura, o mare „vedeta” transferata din liga a II-a spaniola in universitatile satesti din Romania?

    Mult mai util ar fi fost bugetul de 178 MEuro sa fie folosit pentru actualizarea echipamentelor din laboratoarele frecventate de studenti, care in mare parte folosesc o infrastructura de 40-50 de ani.

    1. Stăpânii au dat ordin, iar colonia execută. Verdictul e clar: România n-are voie la educație și trebuie să rămână subdezvoltată. Mie îmi este cât se poate de clar că aici nu e vorba doar de prostia conducătorilor, ci altceva.

      Colonia-vasal știm care e. Întrebarea e: cine e Suveranul?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Raportul PISA 2022 dedicat „strategiilor de învățare”: Folosirea matematicii în viața reală, evaluarea informațiilor online și atitudinea proactivă la clasă sunt probleme acute pentru elevii români, care semnalează și o lipsă de sprijin din partea profesorilor în formarea competențelor pentru viitor

Doar unul din cinci elevi români în vârstă de 15 ani spune că poate interpreta soluții matematice în contextul unor situații din viața reală și doar doi din cinci spun…
Vezi articolul

Profesoară de Limba franceză, despre cum a putut lua 10 la BAC George Simion la limba în care s-a poticnit constant aseară, la o televiziune din Franța: Aș fi dat un 6, cu multă îngăduință / Noi suntem de vină, profesorii. Noi creăm aceste iluzii false, noi am cedat în fața presiunilor

Care este explicația pentru prestația „mediocră” în limba franceză la emisiunea de aseară a postului CNews de televiziune a candidatului George Simion, în condițiile în care diploma de Bacalaureat pe…
Vezi articolul

INTERVIU Ce faci când o țară întreagă pune frână predării online? Realizezi că sunt alte rute internaționale permise de tehnologie, pentru că restricțiile mai degrabă dăunează și sunt dorite de jumătatea dintre profesori care sunt sub medie – autoarea americană Barbara Oakley

Tehnologia actuală permite tinerilor de oriunde să urmeze cursuri internaționale și să se ducă după cei mai buni profesori, condiții în care respingerea noilor modele de predare, testate în pandemie,…
Vezi articolul

Premiile “Henri Coadă” pentru elevi și studenți câștigători în competiții tehnico-științifice internaționale – Au fost oferite mai puține decât pragul stabilit prin hotărâre de guvern / Țările care alocă 2-3% pentru cercetare, lăudate de premierul Ciucă, al cărui guvern țintește 1% în 2024

Elevii și studenții care au obținut locul I, II și II în competiții tehnico-științifice internaționale au primit, marți, premiile acordate de guvern printr-un program introdus în decembrie, având drept scop…
Vezi articolul