Elevii cer ministrului Monica Anisie să retragă ordinul prin care impune obligativitatea cursurilor online. Ce propun în schimb

41.865 de vizualizări
FOTO: CNE
Consiliul Național al Elevilor propun ministrului Educației, Monica Anisie, să retragă ordinul de ministru prin care a fost impusă obligativitatea cursurilor online și cer “scuze publice” pentru elevii, profesorii și părinții “dezavantajați, care nu au resursele necesare pentru desfășurarea actului didactic”. Într-un document de poziție transmis EduPedu.ro, organizația elevilor “condamnă, cu fermitate, modul în care ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a gestionat sistemul educațional pe perioada suspendării cursurilor din cauza pandemiei provocate de coronavirus”. CNE înaintează și două propuneri de acțiune, după două scenarii.

Cele două scenarii:

  • Dacă școala e reluată în format fizic la sfârșitul lui mai începutul lui iunie
  • Dacă școala e reluată în septembrie

În acest din urmă caz, organizația elevilor susține că autoritățile ar trebui să procure echipamentele necesare pentru a-i ajuta pentru elevii și profesorii dezavantajați, dar și să ofere pregătire pentru cadrele didactice.

Ce propune Consiliul Național al Elevilor – comunicatul integral:

“În urma constatării răspândirii virusului cunoscut sub denumirea COVID-19 pe teritoriul României, dar și a recomandării primite de Guvernul României din partea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, s-a decis suspendarea cursurilor din învățământul preuniversitar începând cu data de 11 martie 2020, până la data de 22 martie 2020, cu posibilitate de prelungire, pentru a monitoriza evoluția pandemiei de coronavirus în țară fără a pune în pericol starea de sănătate a elevilor. Pe 15 martie 2020, a fost anunțată prelungirea suspendării cursurilor până, cel puțin, la 21 aprilie 2020. Ulterior, a fost instituită starea de urgență, iar prelungirea ei a avut ca efecte continuarea educației în mediul online până la finalizarea sa, adică după 16 mai 2020.

În cele 44 de zile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor prin intermediul instrumentelor digitale, accentul căzând asupra consolidării materiei deja predate, nu asupra predării de noi cunoștințe elevilor. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Achiziția ar fi urmat să se realizeze în baza unei centralizări realizate de Ministerul Educației și Cercetării prin intermediul inspectoratelor școlare județene.

Cu toate acestea, răspunsul MEC la solicitările elevilor, părinților și profesorilor a constat într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al Ministerului, la data de 22 martie, prin care se anunța continuarea Programului „Euro 200” pentru acordarea unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare, program al cărui calendar nu se conforma realității generate de pandemia de coronavirus. Programul „Euro 2020” prevede că pot cere bonuri de achiziție doar elevii care provin din familii în care venitul brut lunar pe membru de familie este de maximum 250 de lei, iar achiziționarea este programată pentru perioada 27 iulie – 12 octombrie 2020, elevii neputându-se folosi de resursele digitale prevăzute pentru a participa în această perioadă la cursuri, când au cu adevărat nevoie. Nici măcar la rectificarea bugetară, Ministerul Educației și Cercetării nu a solicitat fonduri pentru asigurarea acestor resurse.

În data de 7 aprilie, la aproximativ o lună după suspendarea cursurilor, ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a adus în atenția publică măsurile luate pentru perioada următoare. S-a decis, astfel:

⦁ stabilirea datei de reluare a cursurilor în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus, precum și de măsurile comunicate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență;
⦁ modificarea programei pentru examenele naționale, astfel încât aceasta să nu cuprindă materia aferentă semestrului al II-lea din acest an școlar;
⦁ anularea simulărilor examenelor naționale, a evaluărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, dar și a olimpiadelor și concursurilor naționale;
⦁ posibilitatea de susținere a examenelor naționale în cursul lunii iulie, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus;
⦁ anularea sesiunii speciale de Bacalaureat pentru olimpici;
⦁ încheierea situației școlare a elevilor cu minimum 2 note, alături de nota din teză, dacă este cazul;
⦁ elaborarea subiectelor pentru teze doar din materia studiată până la data de 11 martie 2020;
⦁ decalarea calendarelor pentru înscrierea în clasa pregătitoare, înscrierea la grădiniță, a calendarului privind mobilitatea cadrelor didactice.

În continuare nu se răspundea cu soluții concrete privind problema elevilor și a profesorilor care nu au posibilitatea financiară de a participa, respectiv de a susține cursuri online. Pentru unii elevi, nici programul „Teleșcoala”, desfășurat în parteneriat cu Televiziunea Română, cu ajutorul cadrelor didactice voluntare din țară, nu este accesibil. De asemenea, el nu poate fi considerat drept un substitut al orelor de curs propriu-zise. Rămânea, de asemenea, lipsa de pregătire a cadrelor didactice pentru a utiliza resursele de predare digitale. În scopul rezolvării acestei probleme, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat realizarea unui ghid.

În locul acestui ghid, MEC a aprobat Ordinul de ministru nr. 4135/ 21.04.2020, care menționează obligația elevilor de a participa la cursurile online, fără a lua în calcul circumstanțele nefavorabile în care se află unii dintre aceștia, și oferă posibilitatea comiterii unor abuzuri precum folosirea absenței ca mijloc de coerciție.

Așadar, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, condamnă, cu fermitate, modul în care ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a gestionat sistemul educațional pe perioada suspendării cursurilor din cauza pandemiei provocate de coronavirus. Solicităm, în consecință, asumarea publică a vinei pentru încălcarea următoarelor principii din Legea Educației Naționale 1/2011 și remedierea situației semnalate:

principiului echității – Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 stipulează, după cum am menționat anterior, la articolul 12, alineatul (2): „Elevul are obligația de a participa la activitățile de învățare on-line stabilite de unitatea de învățământ.”

Conform Raportului OECD efectuat în urma testărilor PISA din 2018:

1. Locul de învățare e doar punctul de pornire, dar nu e suficient pentru școala online. E nevoie și de calculatoare, pe care elevii să le folosească acasă. În multe țări europene, peste 95% dintre elevi spun că au un calculator acasă, la care pot lucra. Dar în Indonezia, doar 34% au calculator. În SUA, toți elevii din medii avantajate economic și social au calculator acasă, dar în școlile din medii dezavantajate doar trei din patru elevi au calculator. La acest capitol, România se află sub media OECD – dacă aproape toți elevii din școli situate în medii avantajate au acces la calculator pentru a învăța acasă, în mediile dezavantajate procentul scade la circa 75%.

2. În evaluările PISA, puțin peste două treimi dintre elevii de 15 ani participanți erau înscriși în școli unde directorul aprecia că aparatura din dotare are o putere de calcul suficient de mare. În Japonia, mai puțin de jumătate credeau acest lucru, iar în Kosovo – doar unul din cinci. La acest capitol, România este mult sub media OECD. În mediile avantajate, circa 65% dintre elevi erau înscriși în școli care susțineau că au aparatură suficient de puternică, pe când în mediile dezavantajate procentul scădea la 45% (cu precizarea că, în cazul României, raportul nu recunoaște acuratețea statistică a acestor rezultate).

3. La capitolul software disponibil în școli, România se află spre coada clasamentului OECD: circa 65% dintre elevii din medii avantajate învățau în școli unde directorii apreciau că este suficient software disponibil, versus 35% în cazul mediilor dezavantajate.

4. Conform Policy Brief-ului realizat de Asociația Human Catalyst (https://bit.ly/policyb-humancatalyst) supralicitarea învățării în mediul online și prezentarea acesteia ca soluție cvasiexclusivă de recuperare materiei școlare nu va face decât să adâncească decalajele, lovind, mai ales, în aproape jumătate de milion de elevi vulnerabili, care învață în școli defavorizate identificate.

În OMEC nr. 4135/2020, responsabilitatea de a asigura acces la educație este pasată de la părinți, la inspectoratele școlare județene, la autoritățile publice locale, elevul fiind victima în acest proces.

principiului transparenței decizionale și cel al fundamentării deciziilor pe dialog și consultare – Importanța OMEC 4135/2020 pentru sistemul de învățământ preuniversitar nu este neglijabilă, fapt care impunea o dezbatere prealabilă cu toți actorii implicați în sistemul educațional înainte de elaborarea acestui ordin de ministru. Această dezbatere, dar și consultarea publică, esențială înainte de elaborarea oricărei politici educaționale, au lipsit cu desăvârșire.

principiului calității în procesul de învățare – În cea mai recentă videoconferință realizată de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu  reprezentanții elevilor, părinților, profesorilor și studenților, doamna ministru al Educației și Cercetării a anunțat elaborarea unui ghid care să sprijine profesorii și elevii în procesul de predare-aprofundare-învățare-evaluare, însă realizarea ghidului a fost amânată.

De asemenea, educația incluzivă de calitate nu apare în agenda Ministerului Educației și Cercetării, iar problema elevilor cu CES, a elevilor înscriși în școlile speciale, nu a fost adresată până acum de factorii decizionali.

Multiple resurse au fost direcționate către crearea unui set de platforme, de la Google Classroom la Zoom, de la Teleșcoala la Educred, însă firul roșu în școala online este în continuare de negăsit de mulți dintre elevi: elevi care sunt acum încurajați să adopte metode de studiu individual, deși sistemul educațional, în care consilierii școlari (1 la 800 de elevi) nu încurajează elevii să își identifice strategii personalizate de învățare, impunându-le mai degrabă memorarea unor informații decât înțelegerea și utilizarea aplicată a acestora.

principiului răspunderii publice – Până în prezent, declarațiile ministrului Educației și Cercetării au fost contradictorii („Nu este necesar să suspendăm cursurile.”, declarație urmată de suspendarea cursurilor), iar Ministerul Educației și Cercetării nu are un plan concret de măsuri pentru perioada următoare, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus.

MEC a promis public un set de măsuri pentru fiecare scenariu al evoluției situației, care ar fi trebuit adus în atenția întregii comunități școlare, în urma consultării partenerilor educaționali al Ministerului Educației și Cercetării. Scenariile la care ministrul Educației susține că s-a lucrat în această perioadă nu au fost publicate nici până în prezent. Elevii se află într-o stare de confuzie cu privire la viitorul lor din perspectivă educațională și suferă ca urmare a haosului din sistem. În consecință, Consiliul Național al Elevilor propune o serie de măsuri având ca orizont de timp perioada mai 2020 – toamna anului 2020, în funcție de cele două scenarii care au fost identificate de către reprezentanții elevilor din România.

Scenarii propuse:

La baza măsurilor propuse se află două scenarii distincte, având drept reper perioada aproximativă de începere a cursurilor în format fizic. În ambele cazuri, sunt necesare anumite măsuri specifice cu caracter urgent, fără de care depășirea impedimentelor educaționale din această perioadă este irealizabilă:

⦁ abrogarea OMEC 4135/2020 și emiterea unui Ordin de ministru cu prevederi clare, coerente, racordate la realitatea prezentă, după consultarea partenerilor educaționali;
⦁ asumarea publică de către MEC a unui set de măsuri corespunzător scenariilor identificate și comunicarea transparentă a acestora;
⦁ realizarea unei informări corespunzătoare a comunității școlare și a societății civile cu privire la discuțiile purtate pe tema educației în forurile europene;
⦁ identificarea rapidă a surselor de finanțare ce pot fi exploatate pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor și profesorilor (câteva sugestii cuprinse în Policy Brieful redactat de Consiliul Național al Elevilor pe subiectul digitalizării educației: http://bit.ly/propuneri-digitalizare);
⦁ elaborarea unei analize în baza datelor obținute din partea inspectoratelor școlare județene cu privire la numărul elevilor și profesorilor ce nu dispun de device-uri electronice conectate la Internet, utilizabile în procesul de predare-învățare;
⦁ asumarea unor scuze publice de către ministrul Educației și Cercetării față de elevii și profesorii dezavantajați, care nu au resursele necesare pentru desfășurarea actului didactic, dar și față de părinții care nu le pot asigura copiilor device-uri cu conexiune la Internet, din lipsă de fonduri.

Scenariu I – Reluarea cursurilor în format fizic va avea loc la finalul lunii mai sau la începutul lunii iunie.

Descrierea scenariului:

  • În cadrul acestui scenariu, pe baza recomandărilor epidemiologice, elevii au nevoie de garantarea măsurilor de siguranță pentru a se putea întoarce la școală (Guvernul trebuie să achiziționeze măști, substanțe dezinfectante, mănuși și să doteze unitățile de învățământ preuniversitar până la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie). Fiecare unitate de învățământ preuniversitar trebuie să aibă asigurate aceste dotări cu cel puțin o săptămână înainte de începerea cursurilor.
  • Tezele vor fi susținute în luna iunie, elevii fiind testați din materia parcursă până în 11 martie. Mediile vor fi încheiate cu minimum două note, iar profesorul va pune accent pe dezvoltarea unor strategii de învățare particularizate pe nevoile fiecărui elev.
  • Examenele naționale și examenele de admitere vor fi susținute în condiții normale, calendarul fiind adaptat contextului actual, în luna iulie 2020. De asemenea, se impune achiziționarea de urgență a echipamentelor pentru elevi și profesori (dispozitive, abonamente de acces la Internet) pentru a se garanta accesul la educație online pentru toți elevii din România (până când școlile vor fi redeschise).
  • Mai mult decât atât, în cadrul acestui scenariu trebuie valorificată recuperarea la clasă a materiei pierdute. Odată cu abrogarea Ordinului de ministru, orele online nu mai sunt obligatorii, ele putând fi folosite drept mijloace de fixare a cunoștințelor. Până în momentul în care elevii vor avea, cu toții, acces la educație online, recuperarea materiei se realizează într-un mod profund inechitabil.
  • Deciziile din domeniul educației trebuie să aibă în vedere siguranța elevilor, așadar recomandăm ca măsurile de distanțare socială să se păstreze preventiv și să se considere revenirea selectivă pe băncile școlilor. În acest sens, trebuie menținută colaborarea între MEC și Ministerul Sănătății. Comunicarea dintre ministere trebuie să fie bine coordonată, iar măsurile luate să fie transparente.
  • Consiliul Național al Elevilor susține realizarea unor strategii de recuperare pentru elevii cu nevoi speciale racordate la nevoile acestora; consilierea are un rol esențial în garantarea bunăstării și a sănătății mintale a elevului pe tot parcursul procesului educațional.

Scenariu II – Reluarea cursurilor în format fizic în luna septembrie 2020.

Descriere:

  • În cadrul acestui scenariu, vom lua ca punct de reper întoarcerea elevilor la școală în luna septembrie 2020. Este esențial ca decidenții să ia în calcul acest scenariu, pentru a asigura pregătirea sistemului educațional, indiferent de piedicile care pot apărea pe parcurs.
  • Se impune, așadar, nu doar achiziționarea de urgență a echipamentelor necesare pentru elevi și profesori, astfel încât toți actorii implicați să aibă acces la educație, ci și formarea cadrelor didactice, în lunile mai – iunie, prin metode online și, eventual, offline, prin intermediul Caselor Corpului Didactic și valorificând, totodată, învățarea de la egal la egal. Cadrele didactice trebuie formate cât mai repede, având în vedere faptul că mulți profesori nu pot preda online, întrucât nu au beneficiat de sprijin în acest sens până acum.
  • După ce fiecare elev și fiecare profesor va avea acces la resursele digitale, MEC trebuie să implementeze un mecanism tip catalog online, astfel încât metodele de evaluare să fie unitare, iar profesorii nu trebuie să folosească notarea ca mijloc de coerciție, așa cum este stipulat și în Statutul Elevului.
  • Examenele naționale trebuie susținute offline, când contextul epidemiologic va permite, respectându-se normele de distanțare socială și cele igienico-sanitare. Printr-un acord cu universitățile la nivel național și internațional, MEC trebuie să garanteze faptul că niciun elev nu va fi prejudiciat.
  • Recuperarea se va realiza, astfel, în regim mixt, atât online, cât și offline, parcursul educațional fiind flexibilizat. Recuperarea online a materiei pierdute este condiționată de formarea prealabilă a cadrelor didactice. Profesorii, fiind formați, vor putea recupera materia pierdută cu elevii inclusiv la începutul anului școlar următor, valorificând mijloacele digitale.
  • Este important ca în următoarea perioadă Ministerul Educației și Cercetării să urmeze  recomandările de la nivel internațional, să centralizeze bunele practici din teritoriu, să ceară feedback structurat de la beneficiarii direcți ai educației și, în baza acelor recomandări și sugestii, să conceapă un ghid care să conțină principiile și liniile directoare pentru întregul proces de predare-învățare-evaluare online.
  • Pentru a garanta fezabilitatea acestui demers, se impune realizarea unei consultări ample cu toți actorii implicați – elevi, părinți, cadre didactice – pentru ca mai apoi Legea Educației Naționale să fie completată cu articole privind modul în care se realizează predarea și evaluarea online. În momentul de față, procesul educațional în mediul online nu poartă garanția principiului calității, motiv pentru care este necesară o colaborare între MEC și ARACIP pentru elaborarea, în următoarele săptămâni, a unui set de indicatori privind asigurarea și evaluarea calității actului educațional desfășurat în mediul online. Acest set de reglementări trebuie să fie publicat până la finalul lunii iunie 2020.

„Consiliul Național al Elevilor, reprezentanții elevilor, care, în momentul de față, sunt victimele unui management defectuos al sistemului educațional, propune Ministerului Educației și Cercetării o serie de măsuri urgente, în vederea clarificării situației actuale din învățământ. Comunicarea trunchiată, superficială, lipsa de transparență (chiar faptul că acest Ordin de ministru, care impactează elevii, părinții, profesorii, nu a fost supus unei consultări publice) denotă o lipsă totală de profesionalism. Se impune retragerea de urgență a acestui Ordin de ministru lipsit de fundament și explicații. Avem nevoie de explicații; se poate începe chiar cu prezentarea acelor scenarii pe care Ministerul Educației și Cercetării le-a tot amintit, fără a le aduce în atenția celor care formează sistemul. Se impune identificarea de urgență a surselor de finanțare pentru ca fiecare elev să aibă acces la resursele digitale și, mai mult decât oricând altcândva, elevii au nevoie de scuze publice din partea ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, care a demonstrat, în ultimele zile, că Ministerul ia decizii doar pentru anumiți elevi. Pentru acei elevi care își permit. Nu mai putem să trecem cu vederea peste acest lucru.”, declară Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

  1. Haideti va rog sa gandim pozitiv si mai ales constructiv. Este usor sa critici , dar dificil sa faci un efort de inteligenta si sa vii cu o solutie mai buna.
    Referitor la meciul dintre profesori si elevi, ambele tabere au varfurile dar si uscaturile lor. Este mai simplu sa stai acasa si sa nu faci nimic decat sa te zbati sa iti ridici nivelul cultural, profesional, vocational, sa vii cu solutii salvatoare in vreme de criza. Adevarul este ca oricand vor exista oameni care din motive religioase, sociale sau economice, nu vor dori sa interactioneze cu dispozitivele electronice de comunicare moderne, pentru acestia scoala clasica, offline va ramane singura alternativa si suntem obligati sa le respectam acest drept!
    Solutia pe care o propun pentru perioada imediat urmatoare este una menita sa impace si capra si varza si mai ales sa respecte masurile de distantare fizica(nu sunt de acord cu expresia ‘distantare sociala’), anume cei care au posibilitatea de a urma cursuri si testari online, sa o faca de acasa, restul sa vina la scoala la ore. Cursurile si testarile sa se desfasoare cu respectarea programei si a prezentei atat online cat si offline. Testarile nationale sa nu se mai faca la aceeasi ora si data ca pana acum, tot pentru a pastra distanta fizica si a evita aglomerarile. Candidatii sa fie programati in grupuri astfel incat sa nu fie mai mult de 15 intr-o sala cu supraveghere video si subiect individual generat aleator de aplicatia software(adica sa nu mai fie subiect unic pe tara).
    Pe termen mediu urgenta este realizarea unui soft educativ, interactiv, simplu, atragator, pe fiecare materie si grupa de varsta( puteti sa va inspirati de pe platformele de e-learning si testare online ale agentilor de asigurari sau a softului de invatare si examinare de la scolile de soferi) , pentru ca degeaba avem noi supercalculatoare alienware, VR, AR, imprimante si scanere 3d, daca nu avem un soft decent care sa le dea valoare. Exemplul l-am dat ca sa observati ca in domeniul privat s-au facut pasi uriasi in acest domeniu, doar invatamntul de stat a ramas in epoca inchizitiei cu Torquemada drept ministru.
    De asemenea trebuie refacuta programa scolara, asa cum au iterat si antevorbitorii mei, in sensul reducerii numarului de ore teoretice la maxim 3 sau 4 ore pe zi, restul de 1 – 2 ore sa fie alocat exclusiv aplicatiilor practice, in functie de profil, vocatie sau aptitudinile elevului. La invatamantul primar, gimnazial si liceal sa fie alocat numar egal de ore la fiecare materie in parte, diferenta facandu-se numai la orele destinate aplicatiilor practice, examenele nationale de asemenea sa se dea la toate materiile, la un nivel de dificultate acceptabil.
    Transportul elevilor si studentilor sa fie asigurat gratuit de stat prin introducerea unei taxe de 5 -10% in combustibil, suma ce va ajunge direct la consiliile judetene, exclusiv pentru finantarea acestei activitati.
    Pentru combaterea violentei(Bulling) dar si pentru cointeresarea cadrelor didactice in unitatile de invatamant sa fie introduse dispozitive de supraveghere audio – video in toate spatiile disponibile. De asemenea sa fie supravegheate traseele spre si de la scoala de catre autoritatile abilitate.
    Pentru verificarea autenticitatii persoanelor care acceseaza aplicatiile de e-learning, cataloagelor, platformelor de testare- examinare, dar si pentru relatia cu institutiile statului si nu numai, guvernul romaniei, prin ADR sa creeze o aplicatie simpla si gratuita pentru semnatura digitala adresabila persoanelor fizice, asa cum au persoanele juridice in relatia cu ANAF sau cu bancile.
    Astept cu nerabdare comentariile si injuraturile de rigoare…

  2. Dragi tovarasi, va relatez experienta mea ca profesor de liceu la fizica. Dintr-o clasa de 22 de elevi la un colegiu national, doar 5 au participat pana acum la cursurile online, la disciplina fizica. Desi au primit pe e-mail si o parte chiar pe Facebook intructiuni cu platforma pe care o folosim, majoritatea au ales sa stea si in “carantina informationala”. Tin sa mentionez ca pe unii ii vad ca stau pe Facebook tot timpul, dar cand vine vorba de ore online zic pas, nu participa la ore. Cam asta e nivelul liceenilor de azi, politicienii de maine – efort minim, pretentii infinite.

  3. ELEVII CARE AU POSIBILITATEA SA STUDIEZE ȘI SĂ COLABOREZE CU PROFESORII LOR , SĂ O FACĂ.TIMPUL TRECE ȘI EXAMENELE SE APROPIE.
    NU PUTEM AMÂNA TERMINAREA MATERIEI DIN ACEST AN LA TOAMNĂ, PENTRU CĂ SE PREVEDE UN AL DOILEA VAL DE PANDEMIE ȘI S-AR PUTEA SĂ AVEM PROBLEME ȘI ATUNCI.
    MULTI ELEVI CARE AU TOT CE LE TREBUIE SĂ INVEȚE , SE AGITĂ PENTRU ALȚII, ÎN SPERANȚA CĂ VOR SCĂPA ȘI EI DE ÎNVĂȚAT.

  4. Sa ii dati la meditatii nu va obliga nimeni mai ales ca ii dati la meditatii “cu clasa” adica cat 6minim odata. Mai bine ati vedea ce fac in timpul liber. Si cat is de preocupati la ore sa inteleaga … exista si meditatii la scoala. Cati participa? Numai aia care nu au parintii bani sa dea ptr particular. Asa ca lasati lamentarile si improscarea cu noroi ca nu se fac ore on line

  5. Dar cand elevii sunt rugati sa faca teste si li se pune la dispozitie teoria exemple si teste si nu fac nimic nu puneti problema. Majoritatea elevilor nu vor sa faca nimic. Lectiile sunt dorinta parintilor nu a elevilor. Nu va mai lamentati atat dragi parinti. Mai bine vedeti cat au incercat sa deschida auxiliarele pe care le -au cat au incercat sa refaca ce au invatat. Cat au citit o carte. Fiti seriosi ca profesorii nu vor sa faca. Uitati-va intai in curtea voastra si faceti curat acolo si apoi vorbiti.

  6. Ministerul trebuia sa se asigure ca toti copiii au PC, internet, imprimanta/scanner si dupa sa ii oblige la cursuri on-line. Ce se intampla ce cei ce nu au?

  7. în legătură cu articolul ”Elevii cer retragerea ordinului privind obligativitatea cursurilor online/ Cele două scenarii propuse de Consiliul Național al Elevilor pentru anul școlar 2019-2020” vă rog insistent să adăugați acest comentariu (eventual să le trimiteți responsabililor din minister această părere):
    1) nu este nici moral, nici legal să se atenteze la sănătatea fizică și psihică a profesorilor și elevilor și de aceea, pt desfășurarea orelor:
    a) este interzisă utilizarea de dispozitive cu un display (ecran) mai mic de 14 inch, deci exclusă utilizarea telefoanelor smart și a tabletelor (recomand pt profesori chiar mai mare, de peste 17 inch, având în vedere necesitatea afișării a 30 de ”ecrane” ale fiecărui elev din clasă suficient de vizibile pt a putea observa activitatea fiecăruia) și care să asigure cea mai mică intensitate de radiații dăunătoare vederii (de tipul low radiation) pentru utilizare îndelungată;
    b) este interzisă desfășurarea de ore pe o durată mai mare de 4 ore cumulat (cu tot cu pauze) pe zi, în cazul elevilor de liceu, iar la cei mici, mai puțin, până la maxim o oră pt clasele 1 și 0;
    2) pentru existența unei reale interactivități, fără de care orele online sunt pierdere de timp (prelegeri anoste, inerte, lipsite de feed-back și absolut ne-motivante pentru o funcționare orientată a procesului de predare-învățare) nu pot lipsi:
    a) tabletă grafică de tip touch screen de minim 12 inch, de asemenea low radiation, cuplată cu calculatorul / laptopul utilizat la ore, atât pt profesor, care astfel poate înlocui tabla clasică, cât și pt toți elevii, care astfel pot înlocui caietul de clasă, ca singură modalitate prin care profesorul poate urmări în direct ce face cu adevărat elevul în timpul orei;
    b) un soft adecvat, pt care platformele actuale nu sunt ”ofertante”, în care profesorul să îi poată vedea simultan pe toți (web-cam-ul fiecăruia și ”screen”-ul tabletei), iar elevii să vadă imaginea profesorului și a ”tablei” și ori de câte ori este o interacțiune, să apară ”mărită” și imaginea interlocutorului elev (sau profesor), atât pe ecranul lor, cât și al profesorului;
    c) ”lecții” de tip animat (cu ”butoane” de navigare) momentan inexistente și pe care nu le poate proiecta și executa orice profesor (existau acum câțiva ani ”faimoasele” lecții AEL, pline de erori, atât dpv funcțional, cât și, din păcate, numeroase și grave greșeli de conținut științific);
    3) dacă sunt mai mulți utilizatori în aceeași locuință, fiecare să dispună personal de întreaga logistică, altfel se vor încurca unul pe celălalt, în plus devine imposibil de planificat activitățile fiecăruia, având în vedere obligațiile orare;
    4) este din start restricționat accesul la aceste lecții, celor care nu dispun de mijloacele materiale necesare, atentând grav la drepturile omului (degeaba există ”soluții” de tip recuperare, că tot le sunt încălcate drepturile elevilor și profesorilor respectivi prin neparticipare).
    concluzie, fără investiții consistente (și nu ale unor firme arondate politic prin licitații măsluite), ci bani, sau voucher-e, ne cam batem joc de starea de sănătate (afecțiuni de vedere și psihice în special) și de credibilitatea sistemului de învățământ.
    gândiți-vă, nu numai la stângăciile lucrurilor făcute în grabă și la rezultatele incerte, ci la impactul emoțional, la atitudinile pe care le va genera un tip de predare online neserioasă! este clar că situația este de așa natură încât trebuie făcut ceva, însă nu e bine să iei decizii pripite sub impactul stresului actual. trebuie gândite strategii, soluții reale și fezabile.
    de modul în care se realizează educația depinde viitorul!

  8. Nu sunt de acord cu pozitia acestor reprezentanti ai elevilor. Nu mi se pare normal sa tii in loc atatia elevi si profesori care pot lucra online pentru cei care nu au posibilitati. Cine poate online merge inainte asa. Cine nu, vine la vara fata in fata si recupereaza mai mult. Abia asa nu se mai aglomereaza toate unitatile scolare. Au fost oferite alternative realiste. Fiecare se incadreaza unde poate.

  9. Mai copii,intradevar ca in orice decizie luata sunt plusuri si minusuri,dar luati in considerare ca in cea mai mare parte din scoli,elevii si scolile dispun de mijloace de predare,dar profesorii in procent foarte mare nu vor sa munceasca.Pot da exemplu ,copiilor mei de la invatamant gimnazial,cls.aVIIa si aVIIIa ,unde profesorii nu au facut decat 3,4 PDF la istorie,religie si in rest nimic.Stam la bloc copiii ,isi doresc contact si on line cu colegii,profesorii.Am utilizat noi parintii ,aplicatii pentru a i conecta pe elevi intre ei ,pentru teme,am dat telefoane la scoala si am sesizat ca elevii sunt abondonati de profesori,nicio schimbare,,corb la corb ,nu si scoate ochii”,dar abia acum,cand au cat de cat obligatia asta incearca cativa profesori sa contacteze elevii.Locuim intr un oras mic ,scoala data exemplu este,o scoala cu aproape 500 elevi la inv.gimnazial,scoala de,,fite”,cu meditatii ale copiilor in particular cu 80,90% dintre elevii unei clase,de la cls.aVa pana la aVIIla la,,greu”.Am avut discutii cu parintii si profesorii maxim 10% dintre ei au ,,miscat” ceva in astea 40 zile.Dirigintii,prof.matematica,lb.romana,lb.straine, realitatea este ca credeai ca nu mai exista,ca daca asi face o gluma proasta s au infectat cu COVID.Apropo,am inteles ca parintii s au.resemnat,le este teama sa zica ceva ,sa nu se razbune pe copiii nostri .Profesorii de la cls.aVIIIa ptr.disciplinele de examen ,fac meditatii on line contra cost.Asta este realitatea cu ,,pedagogii” copiilor nostri,care si au ales meseria asta doar pentru confortul lor.

    1. Am si eu o intrebare. Cine este aceasta doamna, Antonia Laura Pup, presedinta? Eleva? Profesoara ? Parinte? In ce calitate solicita anumite ” egalitati ” ? Elevii cer … ce ? Sa fie lasati sa faca ce vor la ore, sa injure profesorii, sa vina la scoala cand si cum vor ? Profesorii, la fel .. nu mai predau tot, nu se mai implica la ore, meditatii pe bani – pentru cine are – si atunci unde e egalitatea ? Suntem in comunism, sa fim toti la fel? As vrea eu, ar insemna sa am BMW seria 5 ca alti 5-6 parinti din clasa copilului meu ..

    2. Dar cand elevii sunt rugati sa faca teste si li se pune la dispozitie teoria exemple si teste si nu fac nimic nu puneti problema. Majoritatea elevilor nu vor sa faca nimic. Lectiile sunt dorinta parintilor nu a elevilor. Nu va mai lamentati atat dragi parinti. Mai bine vedeti cat au incercat sa deschida auxiliarele pe care le -au cat au incercat sa refaca ce au invatat. Cat au citit o carte. Fiti seriosi ca profesorii nu vor sa faca. Uitati-va intai in curtea voastra si faceti curat acolo si apoi vorbiti.

    1. Dacă elevii sunt chiulangii profii cum sunt? Pt cei care dau bacul se fac ore numai cu materiile de bac. Restul profesorilor sunt plătiți fără să facă ore. Pe lângă asta, noi părinții plătim meditații on-line la greu. De ce judecați și etichetați greșit numai elevii. Uitați-vă și la profii care iau salarii pe timpul pandemiei fără a face absolut nimic. Noi plătim meditații pt copii și profii încasează salarii din contribuțiile noastre! Care sunt chiulangii?

      1. Eu sumt profesor si fac ore din martie pe classroom / zoom in functie de specificul temei abordate. Poate ar trebui sa va legati de trupa de inspectori care au amenintat profesorii sa nu faca lectii de invatare. Poate ar trebui sa ii luati la rost pe primari (administratiile locale raspund de finantarea scolilor), directori si nu in ultimul rand asa zisa sociatie a elevilor care promoveaza chiulul ca valoare a educatiei!!!

  10. Ministerul a dat dovada de o lipsa de coerenta extraordinara si o balbaiala continua, dar nici scenariile propuse de reprezentantii elevilor nu sunt realiste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

USR, scrisoare deschisă către Ecaterina Andronescu: implementați Programul Școala după Școală cu finanțare de la buget cu prioritate pentru elevii în situație de risc educațional, extindeți Masa caldă în școli, recunoașteți Fenomenul Brăila

Senatoarele USR Florina Presadă și Silvia Dinică i-au transmis ministrului Educației o scrisoare deschisă, în urma rezultatelor de la Evaluarea Națională și de la Bacalaureat. USR îi cere Ecaterinei Andronescu…
Vezi articolul

ANALIZĂ Paradoxul cadourilor pentru educatoare și profesori la privat, explicat de un psiholog și un antropolog. De unde vine febra cadourilor dezbătute pe Whatsapp?

Câți bani punem pentru doamna și ce luăm? “Atențiile” pentru profesori și educatoare monopolizează zilele acestea discuțiile dintre părinți, pe grupurile de Whatsapp. Iar febra strânsului de bani pentru profesori…
Vezi articolul