Ministerul Educației a publicat primul Raport național privind riscurile de segregare în școlile din România în 2024-2025. Cei mai afectați sunt elevii cu părinți cu nivel scăzut de educație, cei cu bursă socială, din familii monoparentale, romi, cu dizabilități și din mediul rural. Însă, datele nu sunt reprezentative, analiza este una exploratorie, notează Ministerul.
Este prima încercare oficială de a măsura, la nivel național, amploarea fenomenului de segregare în învățământul preuniversitar, precizează Ministerul Educației și Cercetării în concluziile documentului.
Raportul este rezultatul aplicării a două acte normative care interzic segregarea școlară: Ordinul-cadru nr. 6.134/2016, care definește segregarea școlară pe criterii precum etnia, dizabilitatea, statutul socio-economic, mediul de rezidență sau performanțele școlare, și Ordinul de ministru nr. 7.701/2024, care aprobă metodologia de monitorizare, evaluare, prevenire și combatere a segregării școlare.
Date colectate pentru fiecare elev, prin SIIIR
Documentul este realizat pe baza datelor raportate de unitățile școlare în anul școlar 2024-2025.
„Procesul a implicat colectarea de date pentru fiecare elev din România la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin platforma SIIIR, sub coordonarea unei echipe a Ministerului Educației și Cercetării cu asistența tehnică a UNICEF și în colaborare cu Comisia Europeană”, potrivit raportului
Peste jumătate dintre structurile școlare nu pot fi evaluate pe clădiri din cauza datelor lipsă
Una dintre cele mai grave probleme identificate este lipsa datelor complete în sistemul informatic SIIIR. „55,2% dintre structurile școlare din România nu au date complete în SIIIR care să permită asocierea claselor la clădirile în care își desfășoară activitatea”, potrivit raportului.
Această situație „a făcut imposibilă evaluarea segregării școlare pe clădiri conform metodologiei”.
În plus, 603 structuri școlare nu au furnizat datele necesare pentru analiza segregării pe clase și, „în consecință, conform cadrului legal, au primit automat scorul maxim (10) de alertă”.
Ministerul explică aceste limite prin „caracterul de noutate al procesului” și susține că ele pot fi corectate în exercițiile viitoare, pentru a permite „o evaluare realistă” a tuturor structurilor școlare.
Rată mare de răspuns, dar date insuficiente pentru o imagine fidelă
Deși peste 80% dintre unitățile de învățământ au răspuns procesului de colectare a datelor, raportul recunoaște că gradul de completare rămâne scăzut, afectând acuratețea concluziilor.
„Gradul de completare a sistemului cu informațiile necesare rămâne încă scăzut, ceea ce afectează acuratețea și reprezentativitatea raportului pentru sistemul național de învățământ preuniversitar”, se arată în document. Ministerul precizează că, în pofida solicitărilor repetate transmise școlilor, „acest obiectiv nu a fost atins pe deplin”.
Ministerul: Segregarea școlară este un fenomen real și intersecțional
Chiar și în aceste condiții, raportul confirmă explicit existența segregării în școli.
„Rezultatele parțiale ne arată că segregarea școlară la nivelul clădirilor, claselor sau băncilor este un fenomen real și care necesită atenție susținută”, se menționează în concluzii.
Cele mai frecvente cazuri de segregare școlară apar la analiza în funcție de următoarele criterii:
- nivelul educațional al părinților,
- elevii beneficiari de bursă socială,
- elevii proveniți din familii monoparentale,
- elevii romi,
- elevii cu dizabilități,
- mediul de rezidență.
„În aceste situații, poate exista și fenomenul de segregare școlară concomitent, în funcție de mai multe criterii (segregare școlară intersecțională), ceea ce poate amplifica riscurile de excluziune educațională.
Criteriile socioeconomice sunt cele mai frecvente surse de segregare
Cel puțin opt din zece structuri școlare analizate (86,5%) prezintă risc de segregare pe clase în funcție de nivelul de educație al părinților; mai mult de jumătate dintre structurile școlare analizate (56,5%) prezintă risc de segregare pe clase pentru elevii beneficiari de bursă socială sau prezintă risc de segregare pe clase pentru elevii proveniți din familii monoparentale (55,7%). Aceste date indică o suprapunere importantă între segregarea școlară, nivelul educației părințor și alte vulnerabilități sociale, precum sărăcia familiei elevului.
Segregarea pe criteriul etnic, delimitând focalizarea asupra situației elevilor romi, rămâne una dintre cele mai vizibile probleme.
Aproximativ una din patru școli cu elevi romi prezintă risc de segregare pe clădiri, iar patru din zece structuri școlare prezintă risc de segregare pe clase. Raportul detaliază această situație la nivel de județe.
Elevii cu dizabilități sunt, de asemenea, expuși fenomenului de segregare școlară: 23,2% dintre școlile analizate au semnale de alertă de segregare pe clase, iar situația este mai gravă în județele cu populație școlară numeroasă.
Raportul subliniază că o parte dintre aceste semnale pot fi influențate de practici de organizare a clasei adoptate din considerente funcționale și de sprijin educațional. În special în cazul elevilor cu dizabilități care sunt însoțiți de un adult de sprijin (asistent personal, cadru de sprijin sau părinte), plasarea acestora în ultimele bănci poate fi determinată de necesitatea de a asigura buna desfășurare a activităților didactice, fără a avea ca scop izolarea sau separarea elevului. În acest context, interpretarea datelor privind distribuția elevilor cu dizabilități în spațiul clasei trebuie realizată cu prudență, având în vedere specificul situațiilor educaționale și nevoia de adaptare a mediului școlar.”
„Ultimele două bănci”: 90% dintre structurile cu alertă maximă nu au datele necesare
Un capitol problematic este cel privind segregarea la nivelul ultimelor două bănci. Raportul arată că „aproximativ 90% dintre structurile școlare în cazul cărora s-a înregistrat scor de alertă privind segregarea școlară în ultimele două bănci” nu au încărcat datele necesare în SIIIR și, din acest motiv, „au primit scor maxim de alertă (10)”.
Ministerul anunță că, în următoarea rundă de monitorizare, „este necesar a se insista pentru completarea datelor necesare evaluării segregării școlare la nivelul ultimelor două bănci”.
Diferențe mari între județe și nevoia de intervenții locale
Există variații semnificative între județe, unele având ponderi mult mai mari de structuri școlare cu scoruri de alertă. Aceste diferențe arată că „segregarea nu este un fenomen uniform” și că măsurile trebuie „adaptate la realitățile locale”, se precizează in raport.
În acest sens, este considerată necesară „o analiză detaliată la nivelul fiecărui județ, împreună cu factorii decizionali locali”.
Ministerul Educației și Cercetării subliniază că raportul „marchează începutul unui proces instituțional de amploare”, prin care segregarea școlară este „recunoscută, măsurată și monitorizată anual”.
Analiza este definită explicit drept „exploratorie, bazată pe datele provizorii colectate în primul exercițiu”, însă valoarea sa constă în faptul că „integrează pentru prima dată, în procesele instituționale, dimensiunea segregării școlare”.
Ce înseamnă segregarea școlară, potrivit metodologiei oficiale
Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane“.
Ce situații constituie segregare școlară
Constituie segregare școlară separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele din învățământul de masă:
- pe criteriul etnic;
- pe criteriul dizabilității și/sau CES;
- pe criteriul statutului socioeconomic al părinților/familiilor;
- pe criteriul performanțelor școlare;
- pe criteriul mediului de rezidență, conform metodologiei.
Efectele segregării școlare
Consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt:
a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare;
b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar;
c) incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației;
d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare;
e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară;
f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate;
g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive;
h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.
Responsabilități pentru prevenirea desegregării:
Inspectoratele școlare vor verifica amănunțit toate criteriile de segregare la nivelul fiecărei școli și vor sprijini procesul de desegregare.
Comisia Națională pentru Desegregare Școlară (CNDS) centralizează datele naționale și oferă Ministerului Educației un raport anual care devine parte integrantă din raportul de evaluare națională a sistemului educațional”, conform metodologiei de monitorizare, evaluare, prevenire și combatere a segregării școlare.
Cum a fost măsurat fenomenul segregării în școlile din România potrivit raportului
„Fenomenul segregării școlare a fost evaluat la nivelul a trei forme de caracterizare a plasării elevilor în spațiul școlar:
- la nivel de clădiri (în acele structuri școlare unde cursurile se derulează în minim două clădiri),
- la nivel de clase (unde există minim un nivel educațional cu minim două clase) și
- la nivelul ultimelor două bănci (acolo unde sunt minim 25 de elevi în clasă, aranjarea băncilor este tradițională, pe rânduri și nu există o rotire periodică a elevilor în bănci).
Astfel, a fost urmărită distribuția în spațiul școlar a elevilor vulnerabili definiți de criteriul apartenenței etnice, criteriul dizabilității/CES, criteriul statutului socioeconomic al familiei (care este operaționalizat prin aspecte precum nivelul educației părinților, situația financiară evaluată prin caracteristica elevului de a fi beneficiar sau nu de bursă socială, proveniența din familie monoparentală, elev aflat în grija altor rude decât părinții, elevi care sunt instituționalizați sau în plasament familial), criteriul performanței școlare, respectiv criteriul mediului de rezidență – în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educației nr. 7.701/2024.
Alerta de segregare școlară a fost convențional stabilită pentru situația în care procentul unei categorii de elevi vulnerabili a depășit cu mai mult de 10% valoarea de referință a unei distribuții echilibrate între spațiile școlare considerate (clădiri, clase, ultimele două bănci). Monitorizarea segregării școlare a vizat toate structurile școlare existente în România cu personalitate juridică și, în mod distinct, fiecare din structurile arondate acestora (dacă a fost cazul), corespunzătoare, în principiu, unei circumscripții școlare. Atunci când o structură școlară cu personalitate juridică a inclus una sau mai multe structuri arondate, analiza segregării școlare la nivel de clădiri, clase sau bănci s-a realizat separat la nivelul fiecărei structuri arondate.
Au existat totuși situații în care datele transmise de unele unități școlare au fost incomplete sau incorecte, ceea ce a făcut imposibilă evaluarea segregării școlare în aceste cazuri. Conform prevederilor Ordinului nr. 7.701 precizate la Art. 61 , alin. 1, ”în cazul în care o unitate de învățământ preuniversitar nu raportează, total sau parțial, datele solicitate, aceasta obține în mod automat toate scorurile maxime de risc de segregare (…)”.
Astfel, structurile școlare aflate în această situație au primit automat scor maxim de alertă privind segregarea. În mod evident, scorul maxim de segregare acordat atunci când datele nu au fost raportate nu surprinde prezența sau absența segregării școlare, ci pur și simplu imposibilitatea monitorizării și documentării complete a segregării școlare în situațiile analizate.
Rostul acordării scorului maxim este de a alerta asupra necesității de a corecta situația în viitor și a proteja astfel acuratețea și corectitudinea modului în care este descrisă realitatea fenomenului de segregare școlară, precum și de a motiva unitatea de învățământ de a culege și raporta integral datele solicitate.”
DOCUMENT Raportul național privind analiza riscurilor de segregare școlară în sistemul de educație din România, pentru anul școlar 2024 – 2025
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
2025 – Metodologia care propune „rotirea elevilor în bănci” cel puțin o dată pe modul, pentru prevenirea şi combaterea segregării şcolare, a fost publicată în Monitorul Oficial / Elevii din grupurilor vulnerabile nu vor fi așezați în ultimele două bănci
2025 – Școlile trebuie să completeze noul modul SIIIR pentru monitorizarea segregării școlare până pe 10 februarie 2025, cu date despre toți elevii și despre nivelul de educație al părinților / Ghiduri de completare și suport tehnic
Redacția
Ștefan Lefter
Adriana Vișean