Este deja prea târziu pentru a evita consecințe majore ale schimbării climatice – Mihai Dima, profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București

321 de vizualizări
Foto: Arhiva personala
Comitetul International pentru Schimbare Climatică (International Panel on Climate Change – IPCC) este cel mai reprezentativ for științific din domeniul schimbărilor climatice. Acesta ȋși desfășoara acivitatea ȋn subordinea Organizației Națiunilor Unite și publică periodic rapoarte referitoare la schimbarea climatică, realizate prin sintetizarea celor mai recente rezultate științifice.

Ȋn raportul IPCC publicat ȋn anul 2018 a fost atrasă atenția asupra faptului că dacă ȋncălzirea globală manifestată ȋn ultimul secol și jumătate depașește pragul de 1.5oC, pot fi atinse și depăsite puncte critice peste care se declanșează modificări climatice ireverisbile și rapide. De exemplu, dacă incalzirea globală depașește un prag specific, o parte semnificativă din calota glaciară din Antarctica se poate desprinde și prăbuși ȋn oceanul planetar, al cărui nivel poate crește semnificativ, afectând multe țări de pe glob. Evident, o astfel de rupere este un proces ireversibil, iar impactul acestuia se manifestă pe parcursul mai multor decenii sau secole. Ȋn mod analog, când ȋncălzirea globală depășește o valoare critică, circulația meridianală din oceanul Atlantic intră ȋntr-un proces de ȋncetinire, până la oprire, cu consecințe climatice la scară globală. Având ȋn vedere că ȋn prezent nivelul ȋncălzirii globale față de perioada preindustrială este de 1.1oC și că emisiile de CO2 ȋn atmosferă generate de societatea umană continuă ȋntr-un ritm susținut, atingerea pragului de 1.5oC este iminentă, dacă nu sunt adoptate măsuri drastice de limitare a acestora.

Pentru a atrage o dată ȋn plus atenția asupre urgenței gestionării problemei schimbării climatice, pe 20 martie a fost publicat un nou raport IPCC. Ȋn cadrul acestuia este estimat că, luând ȋn considerare angajamentele statelor din octombrie 2021 referitoare la emisiile gazelor cu efect de seră pentru perioada urmatoare, este foarte probabil ca ȋn anii 2030 ȋncalzirea globală să depășească pragul de 1.5oC și va fi dificil ca aceasta să fie menținută sub nivelul de 2.0oC. Mai mult, toate variantele de emisii care limitează ȋncălzirea la aceste două valori de prag implică reduceri drastice ale emisiilor ȋn toate sectoarele, ȋn acest deceniu. Conform acestor scenarii, emisiile globale de CO2 vor fi reduse la zero ȋn ani 2050. Este subliniat de asemenea că opțiunile de adaptare disponibile astăzi pot deveni mai puțin eficiente ȋn viitor, pe măsură ce ȋncălzirea progresează. Ȋn plus, pierderile și daunele se vor multiplica, iar un numar tot mai mare de sisteme naturale și umane vor atinge limite de adaptare. Astfel, acest deceniu hotarâtor pentru gestionarea provocării climatice poate deveni cel mai important din istorie, prin prisma gradului ȋn care deciziile noastre vor afecta planeta și societatea umană ȋn deceniile și secolele urmatoare.

Deși ȋn ultimul raport IPCC este atrasă atenția asupra apropierii nivelului ȋncălzirii globale de pragul de 1.5oC, peste care sunt atinse puncte critice, după părerea mea avansul schimbării climatice este subestimat, după cum argumentez ȋn continuare.

Destul de multe persoane ȋncă au impresia că problema schimbării climatice este una cu care societatea umană se va confrunta ȋn viitor. Ȋn fapt, numărul și amplitudinea ȋn creștere a evenimentelor extreme meteorologice si climatice ȋntregistrate ȋn ultimii ani indică faptul că avansul aceasteia este mai mare decât a fost estimat. De exemplu, ȋn ultima parte a lunii Iunie 2021, ȋn nord-vestul SUA și ȋn vestul Canadei s-a manifestat o undă de căldura pentru care a fost ȋnregistrată o temperatură de 49.5oC!. O valoare atât de mare nu a fost anticipată de nici un model cu ajutorul cărora se realizează, prin simulări pe calculator, proiecții climatice. Acest exemplu indică faptul ca modele subestimează stadiul actual al manifestării schimbarii climatice și că aceasta este deja ȋn desfășurare.

Am putea lua ȋn considerare ideea că ȋn viitor schimbarea climatică va putea fi ֦inversată” prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin dezvoltarea de tehnologii eficiente de eliminare a acestora din atmosferă. Ȋnsa, posibilitatea ֦inversării” ȋn totalitate este eliminată de existența punctelor critice climatice, menționate anterior. Ȋn legătură cu acestea, ȋn cadrul unui raport IPCC publicat ȋn anul 2001 a fost sugerat, pe baza rezultatelor realizate cu modele, că puncte critice climatice vor ȋncepe să fie atinse la un nivel al incălzirii globale de 4.5oC. Progresele științifice din ultimele două decenii au condus la o estimare ȋmbunatațită a acestui prag, reprezentată de valoarea de 1.5oC, menționată ȋn raportul din 2018. Astfel, acesta reprezintă ȋncă un exemplu ȋn care modele au subestimat stadiul desfașurării schimbării climatice. Extrapolând probabila continuare a perfecționării modelelor ȋn anii următori, putem lua ȋn considerare și că această ultima valoare de prag să fie ajustata in viitor, spre valori mai reduse, apropiate de nivelul ȋncalzirii din prezent, de 1.1oC.

Ȋn linie cu această posibilitate ca pragul ȋncalzirii globale la care se ating puncta critice să fie mai mic decât 1.5oC, rezultate parțiale ale activității mele de cercetare indică de asemenea faptul că a fost depășit deja punctul critic ale circulației oceanice meridianale din Atlantic. Aceste rezultate implică faptul că schimbarea climatică nu va mai putea fi ֦inversată” ȋn totalitate. Mai mult,conform ultimului raport IPCC, eventuale reduceri drastice și rapide ale emisiilor gazelor cu efect de seră vor conduce la o ȋncetinire a ȋncălzirii globale ȋn aproximativ două decenii. Ȋnsă, ȋn acest interval de timp este probabil să fie depășite și alte puncte critice climatice.

Ȋn concluzie, schimbarea climatică nu numai că este deja ȋn desfășurare, ȋnsa probabil că a condus deja la depășirea de punte critice, iar ȋn următoarele două deceniii, chiar și ȋn cel mai optimist scenariu, ȋn care se ajunge la zero emisii de gaze cu efect de seră ȋn atmosfera, este probabil să fie depășite și alte puncte critice. Merită menționat că declanșarea unei cascade de depașiri de puncte critice reprezintă unul dintre cele mai ֦ negre” scenarii climatice.

Deși schimbarea climatică este ȋntr-un stadiu mult mai avansat decât a fost anticipat până acum, ultimul raport mai evidentiază și faptul că, independent de măsurile guvernelor, acțiunile la nivel individual pot contribui semnificativ la reducerea emisiilor. Astfel, se pot suprima 40-70% din emisiiile proiectate până ȋn anul 2050 prin trecerea la diete bazate pe plante, prin evitarea călătoriilor cu avionul, prin construirea de orașe care să ȋncurajeze și să permită deplasarea cu bicicleta și mersul pe jos.  Astfel de acțiuni pot ȋncetini unele componente ale schimbării climatice și vor facilita adaptarea populației la aceasta.

Rămâne speranța că societatea umană se va ridica la nivelul provocării climatice. Până acum nu s-a ȋntâmplat acest lucru. Dacă se va perpetua această situație, ȋn deceniile și secolele următoare vom suferi consecințe de natura climatică fără precedent, fără să fie clar dacă vor fi depășite.

Mihai Dima este profesor la Facultatea de Fizică a Universității in București. A absolvit Facultatea de Fizică și Facultatea de Cibernetică, a fost președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice și Secretar de Stat pentru Cercetare Științiică și Inovare. Ȋn prezent coordonează programului de masterat de Fizica Mediului și a Polimerilor Ecologici, este director al Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale a Universitații din București și Ambassador Scientist al Fundației Humboldt, din Germania.


1 comment
  1. Transmiteți-i Domnului profesor Dima că la Suceava, Botoșani și Iași încălzirea globală a lovit din nou. Astăzi, 6 aprilie, in plină iarnă adică, nu puteam să deschid ușa casei din cauza nămeților… Mai lăsaț-o jos pe asta cu încălzirea globală, că măcăne. Nu de alta, dar așa sfidăm teoria adevărului-corespondență postulat de distinsul profesor grec Aristotel…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Stimulente pentru angajatori și pentru angajații care participă la programe de formare profesională, sprijin pentru micro-certificări, formarea competențelor verzi și digitale – propuneri în noua Strategie Națională pentru Formarea Adulților, domeniu în care România are restanțe mari / Toate măsurile – susținute doar cu bani europeni

Guvernul României vrea să dubleze, în următorii patru ani, rata de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, potrivit noii Strategii Naționale pentru Formarea Adulților în perioada 2024-2027,…
Vezi articolul

Limba franceză, a doua limbă cel mai des predată în școlile din România francofonă, este abia pe locul 4 în topul limbilor străine pe care le caută angajatorii / Engleza e lider detașat, urmată de spaniolă și germană – analiză

Interesul acordat limbilor străine, dincolo de limba engleză, în școlile din România este diferit de cel existent pe piața muncii: dacă în școlile din această țară francofonă franceza este a…
Vezi articolul

Ligia Deca, în contradicție cu ea însăși. A scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației, la 20 de zile după ce a anunțat public că salarizarea profesorilor va fi în legea Educației – video

Misiunea de a aproba cu orice preț și cât mai repede legile Educației aduce ministrei Educației, Ligia Deca, una dintre cele mai vizibile serii de contradicții ministeriale din mandatul acesteia…
Vezi articolul