Op Ed / Profesoara Nina Vasile: Simulariadele naționale și anul școlar românesc cu șapte vacanțe

20.563 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Voi începe direct cu un aspect ce nu este luat în considerare nicăieri până în momentul de față: între cauzele degradării rezultatelor elevilor la examenele naționale și respectiv simulările lor, indiferent de nivel (evaluare pentru admitere la liceu sau bacalaureat), cu siguranță, deși nimeni nu vorbește, în afară de pseudo digitalizarea educației (la clasă sau în examene), este și fragmentarea activității didactice de predare-învățare prin cele 5 module adăugate peste vacanțele naturale tradiționale (de iarnă, primăvară, vară).

În plus, săptămânile cu Școala Altfel și cea Verde sunt puse oricând, la alegerea școlilor, fiind însă alte vacanțe mascate, întrucât activitățile, deși obligatorii, sunt slab frecventate. Adesea precedă vacanțele intermodulare sau le urmează acestora, dar așa am putea spune că s-a ajuns la 7 vacanțe. Și mai mult, multiplele simulări rup și ele desfășurarea fluidă a cursurilor. Toate acestea la un loc, și altele pe care nu le mai discut aici, au făcut deja praf Școala românească și România educată.

Dar să conturez contextul dezastrului. Săptămâna trecută a fost vacanță. Înainte a fost simularea evaluării naționale pentru clasele gimnaziale. Rezultatele mult mai slabe decât în anii anteriori sunt desigur subiecte fierbinți pentru știrile din aceste zile. După vacanță urmează simularea bacalaureatului. Nu am nicio îndoială că vor urma, de asemenea, alte serii de dezastre, naționale desigur. Și anticipez alte măsuri restrictive pentru profesori sau, din contră, de noi relaxări pentru elevi.

Apoi vor curge acuzațiile din toate părțile către profesorii incompetenți, deși nu vor mai putea da vina pe evaluatori întrucât corectarea digitală ar trebui să elimine în mare parte și subiectivitatea. Nu știu cum vor fi subiectele pentru bacalaureat, dar dacă s-a dorit corectarea digitală, cel mai probabil vor ieși în evidență subiectele de la matematică unde exercițiile, cu grade diferite de dificultate, dar cu rezultate precise, sunt ușor de verificat. În schimb, pentru limba și literatura română tendința se păstrează pentru subiectele “de tocit” pentru că acestea presupun rezolvări standard care pot fi corectate fără subiectivitate.

Oricât ar părea de neobișnuit la prima vedere, toceala la literatură nu vine din perioada comunistă, nici din inerția unor profesori acriți de munca lor, ci dintr-o necesitate de standardizare a unor examene pe discipline ce nu pot fi standardizate fără riscul de a se pierde rostul, calitatea și miza educativă reală a lor. Așadar, așteptați-vă la această situație: cu cât mai multă digitalizare a examenelor, cu atât mai multă toceală și implicit o creștere a analfabetismului funcțional în rândurile elevilor. Astfel, în mod paradoxal, cu cât urcă gradul de digitalizare, cu atât scad competențele cognitive ale elevilor: scrisul de mână se uită, greșelile gramaticale devin normă, povestirea și gândirea în construcții verbale sau scrise își pierd fluiditatea și coerența, fiind reduse la reproducere mecanică. Iar asta devine un criteriu de notare pe care îl putem numi “munca de a memora mecanic”. Ea este “din obligație” și,  fără măcar să glumim, epuizantă. Nu e de mirare stresul care se resimte și nevoia de cinci vacanțe!

Pentru toată lumea ar trebui să fie evident însă – dar nu este – că elevii din ultimii ani sunt deja afectați de pasivitatea și restrângerea gândirii active din cauza folosirii excesive a telefoanelor mobile, în realitate imposibil de oprit fără depozitarea lor separată în timpul orelor.

Pe de altă parte, pentru cine este atent, deja în țările care au considerat digitalizarea un avans în educație, au revenit la reintroducerea orelor dar și a evaluărilor așa zis “clasice”. Pentru că s-au trezit în fața unui gol imens de cunoaștere și, culmea, a dificultății de adaptare la realitate; practic, acești tineri nu răspund cerințelor reale pe piața muncii, deși s-a muncit enorm tocmai la transformarea conținuturilor “prea teoretice” la adaptarea lor viață. Practic, s-a eliminat atât de mult ponderea exersării teoretice în favoarea unor false aplicații, încât s-a uitat la ce folosește ideea, iar acea încântare și strălucirea minții pe care o dau descoperirea pe cont propriu, dar cu modele din lecturile cărților sau din manuale (care au devenit de prisos), sunt rare.

Nu știu cum se mai cheamă ultima generație a celor născuți în ultimii 18 ani, dar după toate aparențele, personal aș numi-o “generația bicepșilor și a botoxului”, una în care telefonul este prioritatea în viața lor, imaginea personală este dincolo de natural, conținutul și substanța libertății lor maxime înseamnă responsabilitatea formală, înțeleasă “după ureche”, pentru rolul de elevi. Cu excepțiile rare, de rigoare, dar indiferent de școală, fie ea de top sau nu, copii de bani gata sau de condiție medie dar “de București”, avem o tipologie nouă de elevi: băieții sunt preocupați de permisul de conducere la 18 ani, de mușchii și partenerele lor cu care se pot săruta fără jenă pe holurile comune cu profesorii, iar fetele sunt un fel păpuși “cu botox”, practic cu rujul întins la maxim, cu genele false “pe care se pot așeza vrăbiile”- vorba ceea – cu unghiile colorate și lungi, imposibil de imaginat pe vreun lucru cu mâinile altfel decât pe ecranul tik tok-ului, cărând niște genți imense nu cu manuale și caiete care adesea lipsesc, ci cu truse de machiaj. De regulă, aceste genți nu au loc în băncile școlii și sunt strategic așezate pe băncile pe care nu se văd manuale, adesea nici caiete, ci de-a valma sandvișul și cafeaua, Red Bull și comanda de fast food la care nu e de mirare că răspund în timpul orelor. Și totul pare foarte normal întrucât libertatea elevului și fericirea lui, deranjate doar de stresul bacalaureatului, sunt suverane în noua noastră școală.

Și de vină sunt desigur și profesorii care au devenit toleranți și “prieteni ai elevilor” atunci când nu țipă isterici și exasperați de indolența, apatia și suficiența elevilor care nu vor decât notele mari, indiferent cum, dar nu pentru ce știu cu adevărat și cum știu, ci doar “cât e nevoie pentru Bac”. Aceasta este deja mentalitatea generală hrănită tacit din toate părțile, la care și profesorii sunt complici, prinși într-un mecanism în care au fost forțați treptat și pe care în mod normal nu și-l pot dori.

Așa cum tac și fac ce li se spune, se obișnuiesc si ei cu relaxările multe din vacanțele intermodulare din timpul anului școlar, făcute parcă pentru a compensa stresul examenelor și simulărilor în jurul cărora se învârte școala românească actuală. Importanța și valoarea educației publice se reduc astfel la examenele de admitere la liceu sau la Bacalaureat și facultate. În plus, dacă nu sunt din “plutonul bicepșilor și botoxului”, elevii buni vor pleca la facultăți din afară, vor contribui la umplerea golurilor de specialiști din economia altor țări pentru că libertatea și individualitatea sunt rău înțelese. Statul cheltuie pentru bursele elevilor destui bani, dar nu le cere mai nimic în schimb; decât să se descurce la teste. Se lipsește ușor de ei, când rezonabil ar fi o minimă condiționare: de a nu pleca din țară eventual  5 ani după terminarea facultății sau a școlii de meserii. Nu mai poți cere să se întoarcă celor care merg la facultăți în străinătate, dar măcar să construiești strategii de a-i readuce (oferindu-le posturile corect plătite, case, facilități de progres în carieră), de a-i motiva să revină și asta ar trebui să fie un program național de importantă strategică, nu simulările și examenele de bacalaureat. Acestea ar trebui să fie doar o parte dintre procesele specifice fenomenului educațional și să își păstreze sensul inițial, cel de “examen de maturitate”. O maturitate care presupune: gândire și conștiință înzestrate cu competențe multiple pentru a face față unei vieți nu doar de profit și consum, ci și de membri conștienți de menirea personală, pentru sine, dar și pentru comunitatea și societatea din care fac parte.

Pe de altă parte, a educa Altfel și cu respect pentru natură și „în spirit ecologic” nu este nevoie de săptămâni separate, ci trebuie să fie constante discrete pe tot parcursul anului, la toate disciplinele. În acest sens, programele after-school sunt de înființat în interiorul școlilor publice, prin ateliere sau laboratoare unde pot funcționa profesorii cu orele lor în completarea normelor. Și nu, nu în stilul de la orele obișnuite, ci aici cu accentul pe aplicațiile practice și apropiate de situații concrete de viață. Este cazul celor care nu pot avea la o singură școală norma completă asigurată în programul standard. Sau pot fi profesori specialiști voluntari, din afara sistemului. După cum, educația ecologică poate fi mult mai bine reprezentată și practicată prin înființarea unor mici sere în incinta școlilor în care au loc acum autoturismele elevilor.

Pe deasupra, digitalizarea educației este parazitată de folosirea deja la nivel de dependență a telefoanelor pentru orice altceva, mai puțin pentru învățare și cunoașterea necesare unei culturi generale solide și pentru cetățeni responsabili, conștienți de locul lor în lume, în societatea în care s-au născut.

Și deși discuția este mult mai complexă decât este posibil aici, doar am vrut să atrag atenția, cu riscul de a fi strâmb văzută (și participând eu însămi), la această altă aberație a învățământului românesc actual: structura pe cinci module a anului școlar. Și adaug: nu se justifică și se dovedește un eșec! Mai ales pe fondul adaptării la provocările unei tehnologii încă incomplet echilibrate în dinamica eficienței umane. S-ar putea spune: “intră oricine, scapă cine poate” în această nouă ispită a unui ucenic vrăjitor unde jucăria cu pricina (telefonul, tableta, calculatorul) devine aur doar pentru cine stăpânește puterea minții exersată în lectura, scrierea, cunoașterea teoretic-abstractă dar și practică ce presupun inteligența activă; dar sunt dezastru pentru cine imită și se preface precum actorul mediocru ce, fără să știe mai nimic, interpretează roluri de specialiști. Unii dintre aceștia sunt deja sau devin profesori, de regulă cu rol doar de “facilitatori ai educației”, dat fiind că internetul îi poate înlocui la nivel de cunoștințe. Și astfel suntem din nou în istoria formelor fără fond.

Dar adevăratul profesor nu transmite doar cunoștințe ci ceva mai mult: cunoaștere, mai exact tocmai cunoștințele ce construiesc acea conștiință capabilă să înțeleagă și să folosească ceea ce știe nu doar în interes personal ci și spre folosul altora.  Nu din slăbiciune, nici din bunătate  sau ideologii politice ci din asumare rațională, una care servește și respectă viața, atât personală, cât și a semenilor, dar și a celorlalte viețuitoare.

Dar până la profesorii ideali, între care nu îndrăznesc să mă număr, cu tot efortul sincer, sunt încă multe de făcut. Între altele:

1. depolitizarea educației prin desființarea intervenției directe în structura naturală a anului școlar și revenirea la vacanțele firești: de iarnă și de primăvară (cu sărbătorile știute), de vară pentru odihna tuturor.

2. desființarea săptămânilor cu Școala Altfel și Săptămâna Verde și menținerea, pe tot parcursul anului, a atitudinii, intenției și programelor, la latitudinea fiecărui profesor la clasă (cu documentele inserției unor proiecte care se vor reflecta efectiv în raportul activității la finalul anului școlar).

Apoi: 3. desființarea simulărilor în varianta națională și, din nou, lăsate între activitățile obligatorii, dar la latitudinea fiecărui profesor cu predare a disciplinelor de bacalaureat. Sigur fiecare profesor știe să își gestioneze procesul simulării acestui tip de examen de la finalul liceului.

4. înființarea unor spații pentru dulapuri individuale ale elevilor unde își pot păstra telefoanele de care nu au nevoie în timpul orelor precum și materiale didactice, în speță manuale, atunci când nu au nevoie de ele acasă.

Iată câteva măsuri simple și accesibile cu efect imediat pentru un început în revenirea educației românești pe făgașul unui echilibru, o bază pentru evoluție, cu tot cu tehnologie, destule școli având la clase tablele smart, cu totul suficiente pentru elevi și profesori în același timp.

Despre autor:

Nina Vasile este profesoară și predă filosofie şi logică.

Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.


45 comments
  1. Păcat că ASTFEL de discuții, cu argumente ,,pro,, și argumente ,,contra,, nu s-au purtat în societatea civilă, în medii organizate ȘI MAI ALES ÎN PARLAMENT, înainte de a se ,,modifica ultima ,,schimbare,, a Legii Educației. Dacă subiectul pus în discuție este capabil să atragă atâta interes, poate nu e totul pier

  2. Asta e propagandă comunistă deșănțată. Profesorii trebuie să fie prieteni cu elevii . Telefoanele mobile nu au nicio legătură cu cât învață elevii și nu afectează productivitatea. Vacanțele sunt normale, iar dumneavoastră încercați în mod mârșav să plasați vina pe elevi pentru incompetența dumneavoastră gravă. Aveți mentalități comuniste și puciste și încercați în mod nelegitim să faceți legătură irelevante între lipsa de productivitate și suprimarea drepturile omului. Într-o bună zi o să fiți opriți cu toții ! Rușine să vă fie !

  3. Perfect de acord cu ceea ce spuneți. Învățământul românesc s-au degradat și în continuare se degradează. Vacantele numeroase, simulările, evaluările din 2 in 2 ani nu ii motivează cu nimic pe elevi. Doar faptul că au mai mult timp liber, sa pui câte un x sau un fals sau adevărat pe lucrari. Apoi pui o grilă și elevul este pregătit sau nu. Generațiile care acum au ajuns 60-70 de ani au învățat. Pot și acum rezolva probleme de matematică, fizica , chimie, pot scrie și vorbi cu subiect și predicat….examenele erau examene, cum bine a punctat domnul care a citat un subiect de matematică. Oricum nu ne aude nimeni. suntem depășiți și prăfuiți.

    1. 😂 Da . Cum să nu . Generațiile de pe vremuri știu atât de multe în prezent încât practică și chirurgia în piatră seacă. Probabil sunt și Batman și Superman la cât au învățat. 😂 Terminați cu minciunile de doi lei că e penibil . Nu aveți habar de nimic . Perioada lui prostul ăla de ceașcă a produs cei mai mari spălați pe creier care nu sunt în stare să distingă nimic și care nu au percepții psihologice și emoții. Nu se pot adapta în societate și încă vorbesc în ,, milioane ,, când se refera bani . Nu îi mai învinuiți pe elevi , deoarece este absurd și prostesc .

  4. Tanti asta, care e evident ca-i bine pregatita in general, nu a rostit in textul ei (destul de lung, altfel) cuvantul cu „C”. „Capitalism”, maica. Se vede ca nu se pricepe deloc la economie si societate.

    1. Aia zic. Capitalismul infect în care trăim își spune cuvântul. Publicul larg nu corelează capitalismul cu viața socială și civică din păcate.

  5. Doamna, sincer, nu am crezut că mai sunt oameni care gândesc așa.Suntem părinți, disperați , care luptă cu corupția morală în care au ajuns școlile, cu nepăsarea ,cu politizarea a tot ce înseamnă educație. Anumite materii pe care le numim științe sociale și de care observ că nu sunteți străină și care de cele mai multe ori sunt ignorate in școli în favoarea altora, ar putea salva mult valoarea umană care zace în copiii noștri daca le – am considera cu toții ca esențiale pentru dezvoltarea lor .Ne-am dori să avem pedagogi ,nu doar profesori, părinți nu doar dascăli. Respect pentru oameni că dumneavoastră!

  6. Ați identificat foarte corect și cauzele dezastrului și măsurile care ar ajuta la diminuarea lui, stimată doamnă profesoară. Felicitări!
    Sper să citească și decidenții din Minister și să ia măsuri. Altfel, va fi prăpăd: tinerii bine pregătiți și care vor să facă ceva în viață vor pleca din țară.

    1. Tinerii au plecat și vor pleca din țară dacă sunt tratați ca niște animale de către voi toți din societate. M-aș bucura foarte mult să se depopuleze țara de tineri și să nu se poată plăti pensiile voastre. Poate așa îi veți aprecia și nu îi veți mai înjură și blasfemia fără motiv . Sunt sătul de propaganda asta mafiotă anti-tineri .

  7. Ba eu spun de anul trecut despre fragmentarea tâmpită realizată de ME! Cu rahaturile de săptămâni impuse de imbecila UE pentru a-și realiza proiectele de nimic propuse de tot felul de ignoranți și ratați ajunși în Parlamentul și Consiliul Europei!

    1. Vă place anti-occidentalismul ? Urâți democrația? atunci puteți face o vizită într-o țară totalitară de mână a treia . Nu vă ține nimeni cu forța în Europa .

  8. Da si. nu

    Ar fi adevarat daca profesroii si-ar face treaba, daca, daca daca..
    Clasa a 7-a 38 ore pe saptamana, profil vocational. din clasa a 5-a pana in clasa a 7-a din 23 de elevi nici unul nu a fost scos la tabla la ora de matematica.

    Profa de romana a fost schimata la cerere, deoarece doar dicta toata ora de romana.

    Ora de sport nu se tine, deoarece profa are n u stiu ce probleme..

    Ora de instrument secundar, pusa dupa-masa de la ora 6, nu se tine.. ne-am dus noi odata, nu a venit profesorul.. apoi am ramas ca ne anunta el cand se va tine ora..

    Tot felul de activitati..sa zicem indielnice saptamana verde (care habar nu am ce fac..) saptamana altel – 2-3 ore pe zi, ceva activitati. Acum m-a anuntat ca saptamana viitoare e simularea lui peste si vor fi acasa pentru 2-3 zile.. “Vor lucra online” …

    La multe materii avanseaza in pas de defilare, daca a inteles copilul bine, daca nu se simmai bine,. nu este timp, pentru ca materia este stufoasa, trebuie sa se predea materia noua.

    Ora de informatica : nu au voie sa porneasca calculatoarele, invata word de pe proiector, si nu exerseaza in clasa. Dau lucari scrise, in care trebue sa memoreze fiecare optiune de meniu unde este.. daca copilul in loc de office 98 are office 360, unde sunt altel optiunile, asta e ,. sa-si ia 98.

    O scoala rigida, rece, si puternic centralizata, in care catedra profesorului este mai presus de dezvoltarea elevilor. O scoala care a uitat care ar trebui sa fie rolul ei, in dezvoltarea tinerilor. 30 de ani in care doar copii au simtit reformele..an de an, cate-odata chiar si de mai multe ori pe an.. Profesorii.. sistemul de invatamant, toate celelalte, nu s-au modificat nimic. Timpul trece salarul vine.. ca sa il citez pe proful de informatica:

    Insa nu poti avea asteptari foarte mari de la un stat condus de niste analfabeti care nu au citit in viata lor o carte, si nu au lucrat in viata lor, care le explica celorlalti cum ar trebui sa lucreze si cat, sau cum ar trebui sa predea si sa isi tina orele.

    “Daca va predau daca u, ora trece si eu imi primesc salarul”

    1. In mod convenabil lasi pe dinafara comportamentul execrabil al elevilor si al parintilor. Cele mai multe ore nu se pot tine iar alea care se pot tine este pentru ca elevii sint prea ocupati cu telefonul (sau dorm pentru ca noaptea o fost eveniment Fortnite) ca sa mai deranjeze ora.

  9. Problema e mai nuanțată și mai veche. România a ieșit din socialism cu o programă de inspirație sovietică. Nu s-a făcut o regândire de la zero, pentru că asta ar fi însemnat și o regândire a disciplinelor, a personalului didactic, a structurii ministerului etc. S-a preferat cârpeala, prin adoptarea unor proceduri împrumutate din sistemele performate: învățarea pe competențe și împărțirea anului în module. Ambele foarte bune, dar nepotrivite cu o programă conservată în formol. Dezastrul s-a produs treptat și nu sunt decât două soluții: resovietizăm educația sau schimbăm total macazul, ca în Estonia. Numai că o schmbare spre o educație performantă înseamnă o regândire a sistemului și ca schemă de personal. Nimeni nu- și va asuma riscul.

  10. Foarte corect ! Din păcate puținii profesori care vor ca elevii să nu învețe mecanic ,ci să învețe logic și să gândească ,sunt considerați (de majoritatea părinților, și elevilor),profesori răi,care trebuie reclamați și criticați ! Depinde cine rezistă …,trist 😥

  11. Inainte intre anii 1996 – 2006 cand eram eleva, programul de studiu din scoala era mult mai bine organizat (fara verde/altfel). Ultimele 4 masuri de la finalul articolului ale domnei profesor sunt foarte bune.

  12. Nu ar fi mai simplu sa fie interzise telefoanele in scoala? Motivația cum ca se tine contact cu părinții e o poveste. In realitate este o boala o dependenta precum cea de droguri. Fără masuri ferme va fi greu.

    1. Elevul nu este lasat in scoala ca-ntr-o padure izolata. Nu ca-n drum. Sunt supravegheati, au si ei telefoane pentru cazuri deosebite, au relatie cu parintii, cu dirigintii,cu politia. Restul sunt doar scuze ca sa ia telefonul plozii la scoala.

    2. Nu ar trebui să îți fie și ție confiscate bunurile și banii din bancă de către autorități prin poprire , că vorba aia ești dependent de ele ca la sevraj , iar banii sunt ochiul Dracului ? De ce ai tu nevoie de buni ? poți sta și fără ele .

    3. Utilizatorule Solo ! Fără supărare ! Ție ți-ar conveni să ți se interzică bunurile pe stradă, acasă și la servici ? Doar așa în sistem totalitar ? Copiii au nevoie să comunice cu părinții în caz de urgență și se pot juca pe telefoane în pauză, deoarece pauza e dreptul lor stabilit de minister și nu ar trebui să intereseze pe nimeni ce fac ei cu telefoanele în pauză. Șeful dumneavoastră vă confiscă bunurile când vrea el ? Bănuiesc că nu .Atunci de ce gândiți așa? Fiecare cu opinia lui , dar totuși să înțelegem și realitatea mai bine .

  13. Foarte bine punctat! 📍Materialul trebuie distribuit pentru a fi lecturat de cei care pot schimba multe in sistemul actual de invatamant romanesc!
    Cu toții putem fi parte a unor schimbări in bine, având in vedere experientele noastre profesionale!
    Felicitari autoarei articolului pentru aceasta diagnoza corecta! 📕📚

    1. “distribuit” catre cine?!
      Poate la Doamne Doamne!
      Ca cei aflati in fruntea tarii, care au RESPONSABILITATEA guvernarii acestei tari, sunt departe de a intelege macar…
      Cu o doamna Ministru al Educatiei, care din 2014 incoace pana sa ocupe inalta functie, a fost consilier pe Educatie al Presedintelui Romaniei, consiliindu-l sa emane povestea de 2 bani jumate numita Romania educata, nu exista nici o sansa ca Educatia sa schimbe macazul si sa se puna pe un drum al Educatiei de calitate, care sa ii pregateasca pe elevi pentru profesie, pentru viata…
      Azi, cu exceptiile datorate exclusiv elevilor si unor profesori de exceptie, scoala romaneasca scoate pe banda rulanta analfabeti functional penstru angajari in sistemul public, viitori absolventi ai fabricilor de diplome, adica viitori casieri la supermarket, viitori soferi de tir in UE, viitori livratori(nu radeti, e cea mai cauitata meserie in Romania!!), viitori specialisti care vor pleca spre alte tari..
      Dupa astea 4 randuri de alegeri din acest an, nu stiu cati tineri cu educatie pe bune vor mai ramane in tara asta..
      Sigur vor ramane politrucii si acolitii lor… si o vor duce bine, ca si acum…

  14. De acord cu dvs. Sint mama de elev clasa a 9-a. Ingrozita de asa zisa reforma care distruge sistemul de invatamint. Se doreste indobitocirea elevilor si oricit am vrea noi parintii nu putem face singuri mare lucru.

  15. Bună ziua,
    Subscriu în totalitate la cele afirmate în articolului său de d-na profesoară Nina Vasile. Știu că nu este cel mai bun exemplu, cel pe care îl voi da în continuare, dar poate avea menirea să pună pe gânduri – educatori (din care evident fac parte și părinții), educabili (din care ar trebui să facă parte și părinții).
    SUBIECTE DATE LA ADMITEREA ÎN LICEU ÎN 1985
    Încercați să le rezolvați !!!
    1. Se dă polinomul P(x) = 9×4 + 6×2+x2 – 1
    a) Aflați cîtul și restul împărțirii lui P(x) la 3×2 + x, apoi descompuneți
    în factori polinumul P(x).
    b) Cîte elemente are multimea: {r Е R |r este o radacină a polinomului
    T(x), unde T(X) = P(x) + 2}

    c) Fie fracția rațională E(x) = m 2×4+2mx3+x2-1/x2-1
    1) Determinați valorile reale ale parametrului m, astfel ca fracția să se
    simplifice prin x — 1.
    2) Demonstrați că E(x) nu se poate simplifica prin x2 — 1, oricare ar fi
    M Е R — {0}.
    d) Fie ecuațiile 3×2 + ax +1 = 0 și 3×2 + x+ a =0. Aflați mulțimea
    valorilor coeficientului a, pentru care cele două ecuații au o soluție reală comună. Care sînt celelalte soluții ale ecuațiilor?
    2. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic ABCDA’B’C’D’ sînt
    AB=a, BC =6, CC’ ..
    a) Scrieți ecuația de gradul al doilea echivalentă cu ecuația (x — a)2 +
    +(x — b)2 + (x -c)2 = 0.
    b) Demonstrați că: (a + 6 + c)2 < 3(a2 + b2+ c2) și apoă arătați că
    pătratul lungimii diagonalei paralelipipedului este mai mare sau egal cu o doime din aria sa totală.
    c) La ce distanțaă de A se găsesc proiecțiile punctelor B și D pe diagonala
    AC’?
    3. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic cu lungimea ipote-
    nuzei de 12 cm si un unghi asculit de 30°. Muchiile laterale ale piramidei sînt înclinate față de planul bazei cu unghiuri de 45°.
    a) Aflați aria laterală și volumul piramidei.
    b) La ce distanță de vîrf trebuie sa se facă o secțiune printr-un plan paralel
    cu baza, astfel încît volumul trunchiului de piramidă ce se formează să fie
    egal cu 7/8 din yolumul piramidei?
    (Argeș. 1985)

    1. se lasa cu revolte in strada si acuzatii de terorism daca se da asa ceva in ziua de azi … examenele de admitere in liceu trebuie reintroduse obligatoriu, preferabil din punctul meu de vedere cu subiecte pe care sa si le faca fiecare liceu in functie de profil astfel incat sa-si selecteze viitorii elevi.

      1. Radio șanț? Domnule sau doamnă Je ! Puteți da oricând examen de admitere și dumneavoastră, asta în situația în care duceți dorul de admitere mafiotă. Și dumneavoastră ar fi trebuit obligatoriu să aveți mai multe examene la locul de muncă. Nu de alta , dar cred că le-ați pica pe toate și nici punct din oficiu nu puteți primi.

      2. Radio șanț? Domnule sau doamnă Je ! Puteți da oricând examen de admitere în sistem șpăgar, dacă doriți în mod expres . Și dumneavoastră ar fi trebuit obligatoriu să aveți mai multe examene la locul de muncă. Nu de alta , dar cred că le-ați pica pe toate și nici punct din oficiu nu puteți primi.

    2. să știți că da,le putem rezolva dar ei au și geometrie plana de a7a ,nu mai fac descompunerea in factori,din cauza pandemiei,grevei etc.Mie mi se par astea mai ușoare decât ce le cer acuma asi sa pui în ecuație nu știu ,din cauza problemelor de ,,falsa ipoteza’ cu care le tocesc creierii.Znici regula de 3 simpla nu o pot face ,saracii decât greu E mai multa și mai grea acum materia

  16. O analiză pertinentă asupra haosului din învățământul românesc, prezent.S-a făcut totul pentru distrugerea lui și al viitorului om format de societatea romaneasca din perioada de după 1989.Felicitari doamna profesoara pentru curaj și pertinentă.Oare cei ce conduc învățământul românesc au ochi și urechi să-l salveze?Vom fi atenți la ce se v-a întâmplă în anii care urmează.Un profesor.

    1. Cred că vă este dor de ceașcă. Ar trebui să faceți o vizită într-o țară totalitară de mâna a treia unde se servește propagandă comunistă la greu și unde vi se dă să mâncați resturi ! Nu de alta , dar numai aberații vorbiți.

  17. Brambureala cu module și fără o evaluare eficientă are rolul bine gândit de a crea o masă de indivizi ușor de manipulat, care fără să știe aproape nimic, își vor “da cu părerea “ și vor fi profund nemulțumiți de disciplina cerută de integrarea socială.

  18. Felicitări pentru articolul dumneavoastră! Ați surprins și punctat foarte bine problemele societății, în general și ale învățământului, in special.

  19. FELICITĂRI DOAMNA PROFESOARĂ.! Aceasta este realitatea din societatea noastră .Dar cine să o vadă? Doar niște “amărâți ” de profesori în care dă fiecare cu vorbe grele,de câte ori își expun punctul de vedere.

  20. Degeaba tot spunem. Nimeni nu ne baga in seama. Invatamantul modular este o mare porcarie dupa Scoala Altfel si Verde. Poate ca la oras, avand bani, fac activitati interesante(excursii, vizite). La tara, aceleasi activitati obosite de curatenie-ecologizare pe langa scoli, aceleasi filmulete si planse(daca ai si astea cu ce sa le vezi/faci). Si multa oboseala pentru profesori care fac hartii. Mai nou, nici nu suntem lasati sa facem ce putem. Ni s-au impus teme precum violenta, drogurile.

    1. Da, dar nu ascultă cine trebuie. Li se pare ca dețin adevarul absolut. Nu se consulta, nu ascultă, nu au oameni pregătiți în jur. Lucrează cu studenții, ca ei se bucură de bruma de bani primita. Au plecat oamenii pregătiți de scârba lor. Ministerul este plin de politruci și neaveniți.

    2. așa e,respect pt profesorii.Nu e despre natura,prim ajutor,arte sau istorie ceva ceea ce este făcut ,ci despre ,,simularea bullyingului”.Se sârbesc și profesorii și părinții de astfel de școală.Nu sunt standarde

    1. Cine sa pună în practică propunerile eficiente ale doamnei profesoare Nina Vasile,care punctează f.bine principalele cauze ale dezastrului din învățământ? Ministerul Educației este înțepenit, nu știe decât să-și facă temele primite de la Parlamentul României, iar acesta copiază temele de la Parlamentul European,sau îndeplinește sarcinile primite din exteriorul țării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Adresă greșită/invalidă transmisă profesorilor de Ministerul Educației. E-mailul la care profesorii pot să propună comercianți pe lista de magazine pentru prima didactică nu există / UPDATE Adresa de e-mail a fost reparată, spun reprezentanții Ministerului

UPDATE Adresa de e-mail a fost reparată, au spus pentru Edupedu.ro reprezentanții Ministerului Educației. Știrea originală: E-mailul la care profesorii pot să propună comercianți pe lista de magazine pentru prima…
Vezi articolul

Fata profesoară, băiatul polițist. Cât de puternice sunt diferențele de gen și stereotipurile impuse de societate, în formarea imaginii despre viitor a copiilor preșcolari? Chiar mai puternice decât mediul social și economic – raport OECD

Imaginea pe care copiii preșcolari și-o formează în privința propriului viitor influențează felul cum ei își dezvoltă abilitățile, iar această imagine este influențată, la rândul ei, de factori externi precum…
Vezi articolul

Încrederea profesorilor în promisiunile guvernanților că vor majora salariile la 1 ianuarie 2024 este sub 50%, conform unui sondaj World Vision în rândul a 800 de cadre didactice / 39% dintre respondenți spun că situația lor financiară este acceptabilă, iar 29%, că e modestă / Stima de sine și motivația au crescut după grevă

Aproape o treime (29%) dintre profesori descriu situația lor financiară ca fiind “modestă” sau “precară”, în timp ce doar 32% o consideră “bună” sau foarte bună”, arată un sondaj realizat…
Vezi articolul
directoare Liceul Lazar

Aproape 250 de elevi de la clasa a XII-a merg doar 3 zile pe săptămână fizic, la școală, pe un orar flexibil “de tip american“, în care mai fac doar materiile pentru Bac. Proiectul pilot de la Colegiul “Gheorghe Lazăr”, caracterizat de directoare după un semestru și jumătate de aplicare: Elevii vin cu plăcere la ore, nu mai sunt stresați

În septembrie 2021 Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” a devenit “școală pilot“ prin ordin al ministrului Educației, proiect prin care, în semestrul al II-lea, elevii de clasele a XII-a vor face…
Vezi articolul

Primul mesaj al conducerii Liceului Tamași Aron, din Odorheiu Secuiesc, nu face nicio referire la faptul că administrația școlii a permis elevilor să rămână în internat, în timp ce muncitorii săpau la fundația acestuia

Conducerea Liceului „Tamasi Aron” din Odorheiu Secuiesc, unde a avut loc tragedia soldată cu moartea unui elev prins sub dărâmăturile clădirii internatului, a transmis, marţi, un mesaj de condoleanţe familiei…
Vezi articolul