Eurostat: 2 din 10 tineri de 18-24 de ani nu terminaseră nici măcar 8 clase în Regiunile Sud-Est și Centru, anul trecut. La nivelul țării rata este de 15,3%, iar în București-Ilfov doar 8%

2.152 de vizualizări
Foto: Eurostat
Rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 15,3% în România, în 2019, potrivit celor mai recente date Eurostat. Pe Regiuni, cele mai mari procente de tineri care nu au terminat nici măcar clasa a VIII-a sunt în Centru și Sud-Est.

Rata de părăsire timpurie a școlii înseamnă procentul populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care are cel mult învățământul secundar inferior (gimnaziu) și nu a fost implicat în educație sau formare profesională în ultima lună dinaintea anchetei statistice.

Regiunea Sud-Est, din care fac parte județele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea și Vrancea, are unul din 5 tineri în această situație.

20,9% dintre tinerii de 18-24 ani nu aveau 8 clase terminate. Asta înseamnă, calculat la populația rezidentă a regiunii de la 1 ianuarie 2020 (179.814), potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 37.581 de persoane.

În Regiunea Centru sunt județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Nici aici, peste 20% dintre tineri nu au terminat 8 clase. Din populația rezidentă, dată de INS, pentru 1 ianuatie 2020, 33.746 de tineri între 18 și 24 de ani erau fără studiile gimnaziale finalizate.

Împreună, în cele două regiuni ale Românie sunt 71.327 de tineri care au părăsit școala timpuriu. Ambele au făcut progrese în ultimii ani, rata de părăsire timpurie a școlii reducându-se cu 4-5 procente.

Cea mai mare reducere a ratei de părăsire timpurie este în Regiunea Sud-Vest Oltenia, unde procentul tinerilor fără gimnaziu a scăzut de la 17,6, la 9,5, devenind astăzi regiunea cu a doua cea mai redusă rată de părăsire, după București-Ilfov (8,3%).

La nivelul mediei Uniunii Europene rata de părăsire este de 10,2% în 2019, față de 11% în 2015, iar ținta asumată pentru anul 2020 este de 10%. Cea mai mică rată de părăsire timpurie a școlii este în Croația, de doar 3%, urmată de Lituania și Grecia cu 4 și 4,1%.

La nivel regiunal, cu rate de peste 20% la acest capitol mai sunt 4 regiuni din Spania, una din Italia, două din Bulgaria și una din Ungaria.

România are chiar o Strategie de reducerea părăsirii itmpurii a școlii, adoptată în 2015.

Cauzele părăsirii timpurii au fost detaliate de Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școliiadoptată de România în 2015:

  • lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ,
  • lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în procesul de învățământ,
  • insuficiența serviciilor de sprijin oferite,
  • lipsa transportului adaptat,
  • slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități,
  • atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.

Motivele abandonului școlar au fost inventariate de către Eurostat, în Labour Force Survey 2017.

Cele mai importante motive ale abandonului școlar sunt cele care țin de familie (decizia aparține familiei), de sănătate (am fost nevoit să renunț) sau alte motive. Numărul celor care au răspuns așa trece de 85.900 de tineri între 18 și 24 de ani, potrivit Eurostat.


2 comments
  1. Ia sa văd cum dau năvală toate „somitățile” să ne spună că ele oricum își fac treaba mai mult decât era necesar și că nu se întâmplă nimic din vina lor..
    PS: dragă „somitatea” dă profesor, înainte să începi să ragi in gol, poate îți aduci aminte de faptul că și părinții care nu au bani sa mai trimită copiii la școală, au primit „educație” tot de la „tine” și a dobândit competențe după cum l-ai îndrumat/învățat/susținut.

  2. Toată clasa politică de 30 ani ,are o singura reusita si anume a distrus tot , învățământul nu poate sa scape.Profesori nepregati autosuficienti,neimplicati profesional,elevi care cu exmplul la asa profesori sunt si ei la fel,familii sarace si dezinteresate de evolutia intelectuala a lor si a copiilor lor,program incarcat la elevi,au ore mai multe decat profesorii lor,elevi stau 25-30 ore la scoala profesorii 16-18 ore.Rezultatele proaste se vad peste 50% dintre absolventii de 8 clase nu stiu sa citeasca si sa socoteasca.Le a reusit sa fim prosti si multi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația financiară, prin ochii elevilor din rural: Jumătate dintre participanții la un sondaj cred că o persoană educată financiar are bani pentru traiul zilnic, dar și pentru economii / 60% doresc să afle ce afacere să-și deschidă

O persoană educată din punct de vedere financiar are bani pentru viața de zi cu zi, dar face și economii, cred jumătate dintre elevii din mediul rural care au participat…
Vezi articolul

GRAFIC Peste 2,9 milioane de elevi încep luni școala, cu circa 60 de mii mai puțini ca anul trecut. Scăderea înseamnă echivalentul populației unui oraș cât Vaslui și al desființării a 2.400 de clase de câte 25 de elevi

Peste 2,9 milioane de elevi încep școala de luni, 11 septembrie. Nu există deocamdată un număr oficial al elevilor înscriși, anunțat de Minister, dar Ligia Deca a anunțat joi că…
Vezi articolul

Modernizarea orelor de muzică în școli. Elevii de gimnaziu vor să creeze muzică, dar școlile nu sunt suficient dotate, arată studiul realizat în România, Letonia și Suedia în proiectul Erasmus+ New European Music Teachers / Urmează să fie elaborat un curriculum opțional modern, cu instrumente digitale și un ghid pentru profesori

Elevii de gimnaziu din România vor să creeze muzică cu ajutorul tehnologiilor digitale, dar școlile nu sunt pregătite, este una dintre concluziile unui studiu comparativ realizat în cadrul proiectului Erasmus+…
Vezi articolul

Tinerii români – nemulțumiți de calitatea educației, numărul celor care cred că sistemul e viciat a crescut în ultimii cinci ani / Doar 1 din 10 crede că notele sau examenele „nu sunt cumpărate” / Corupția – văzută ca principala problemă a țării în care 1 din 4 tineri crede că dictatura poate fi uneori mai bună ca democrația – SONDAJ

Doi din cinci tineri români se declară total sau foarte nemulțumit de calitatea educației și tot atâția exprimă un nivel mediu de satisfacție față de aceasta, în timp ce doar…
Vezi articolul

EXCLUSIV România a avut rate de participare sub limitele „acceptabile” la TIMSS 2023 – singurul studiu internațional care a semnalat performanțe bune pentru elevii români de clasa a IV-a la Matematică / Organizatorul internațional declară că o rată mai scăzută de participare nu înseamnă, „în mod necesar”, că rezultatele sunt mai puțin reprezentative, iar Universitatea din București susține că datele sunt valide

România „nu a întrunit criteriile pentru ratele de participare la eșantion”, rate care nu au atins pragurile minime „acceptabile” pentru studiu, arată datele tehnice care însoțesc TIMSS 2023, singurul studiu…
Vezi articolul