Eurostat: Rata de părăsire timpurie a școlii în România s-a redus la 15,3% în 2019, de la 19,1% în 2015. Cea mai amplă scădere dintre statele UE

4.042 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Rata de părăsire timpurie a școlii în România s-a redus la 15,3% în 2019, de la 19,1% în 2015, potrivit datelor Eurostat publicate recent. Este cea mai amplă scădere (-3,8%) a acestui indicator înregistrată la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene, în perioada ultimilor 5 ani.

Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.

În ultimii zece ani, rata de părăsire timpurie a școlii în România a avut o evoluție în stagnare de la 19,3% în 2010, la 17,3% în 2013 și apoi din nou o creștere până la 19,1% în 2015. A scăzut apoi constant ajungând la 15,3% în 2019, încă departe de ținta propusă și asumată în Strategia 2020, de 11,3%.

La nivelul mediei Uniunii Europene rata de părăsire este de 10,3% în 2019, față de 11% în 2015, iar ținta asumată pentru anul 2020 este de 10%. Cea mai mică rată de părăsire timpurie a școlii este în Croația, de doar 3%, urmată de Lituania și Grecia cu 4 și 4,1%.

Cauzele părăsirii timpurii au fost detaliate de Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, adoptată de România în 2015:

  • lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ,
  • lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în procesul de învățământ,
  • insuficiența serviciilor de sprijin oferite,
  • lipsa transportului adaptat,
  • slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități,
  • atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.

Citește și: Mircea Miclea: Aceste generații slab educate, cu abandon școlar mare, vor construi România de mâine. Vom avea o țară și mai incompetentă

Peste 277.600 de tineri cu vârstele între 18 și 24 de ani abandonaseră școala între 2010 și 2017, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. În România părăsirea timpurie a școlii este la al treilea cel mai mare nivel din Europa după Spania și Malta, potrivit Eurostat. Avem o rată de părăsire timpurie a școlii de 15,3%. Motivele abandonului școlar au fost inventariate de către Eurostat, în Labour Force Survey 2017.

Cele mai importante motive ale abandonului școlar sunt cele care țin de familie (decizia aparține familiei), de sănătate (am fost nevoit să renunț) sau alte motive. Numărul celor care au răspuns așa trece de 85.900 de tineri între 18 și 24 de ani, potrivit Eurostat.

Abandonul școlar continuă și la liceu, unde peste 109.000 de elevi au renunțat la școală între 2013 și 2017, potrivit datelor publicate de Ministerului Educației și analizate de Edupedu.ro. Numărul este echivalentul populației unui oraș ca Suceava. Este vorba despre elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au mai terminat învățământul liceal, la filierele teoretică, tehnologică și vocațională.

Foto: Image by Juraj Varga from Pixabay


1 comment
  1. Jos Dragnea, care a furat de la copii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
nivelul calității educației

SONDAJ: Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților care au răspuns unui chestionar online consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în acest an școlar față de anul trecut

Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în anul școlar 2020-2021 față de anul școlar 2019-2020, potrivit rezultatelor sondajului online făcut de Fundația…
Vezi articolul

ANALIZĂ România este sub media europeană în ce privește salariile profesorilor, la toate ciclurile de învățământ și în fiecare etapă a carierei didactice, chiar și după creșterile decise ca urmare e grevei din 2023 – Date Eurydice, rețea a Comisiei Europene

Salariile profesorilor din România, printre cele mai mici la nivel european înaintea grevei din 2023, au cunoscut o creștere ce a ridicat România în „clasamentele” de acest fel din Europa,…
Vezi articolul

Ministrul Educației, despre impactul măsurilor din Legea Bolojan în educație, de doar 0,02% din PIB pe 2025, prezentat de Consiliul Fiscal și analizat și de Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Datele sunt reale, dar trebuie interpretate corect. Noi, practic, nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane. În total 2.400.000 lei – este o sumă mare

„Este o interpretare greșită. Datele sunt reale, trebuie interpretate corect”, a spus ministrul Educației la Radio România Iași, întrebat joi, 11 septembrie, despre analiza Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății…
Vezi articolul