Educație Știri

Mircea Miclea: Aceste generații slab educate, cu abandon școlar mare, vor construi România de mâine. Vom avea o țară și mai incompetentă

Citire în 8 min
“Miopia electorală a celor cu funcții politice” este una dintre cauzele pentru care România a ratat toate țintele Europa 2020 pentru Educație și Cercetare. “Educația nu produce efecte electorale imediate, nu duce la noi voturi”, a declarat pentru Edupedu.ro psihologul Mircea Miclea. Fostul ministru al Educației a explicat și cine suferă din cauza ratei de abandon școlar extrem de ridicate: “din păcate, cred că va suferi și viitorul, generațiile viitoare, pentru că aceste generații slab educate, cu un abandon școlar mare, vor construi România de mâine. Și dacă ei au incompetențele de mâine, vom avea o Românie și mai incompetentă pe viitor”.
  • România nu a atins niciuna dintre țintele pe care și le-a asumat în urmă cu 10 ani, în Strategia Europa 2020 la capitolul Educație și Cercetare, a anunțat Eurostat în aprilie 2019.
  • Angajamentul semnat de România stabilea următoarele: să reducem rata abandonului școlar la 11,3%, să creștem procentul persoanelor care au studii superioare în vârsta de 30-34 de ani la 26,7% și să creștem procentul din PIB alocat cercetării la 2%.

Edupedu.ro l-a contactat pe fostul ministru al Educației Mircea Miclea, cu întrebarea: “ce înseamnă faptul că România a ratat țintele pe care și le-a propus acum zece ani?”

Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, despre ratarea de către România a tuturor obiectivelor asumate acum 10 ani:

“Mircea Miclea: Într-un fel, datele Eurostat confirmă ceea ce știam cu toții, dar e bine-venit acest comunicat pentru că este un nou semnal de alarmă că situația e gravă și că trebuie luate măsuri. Altfel, se știa că nu ne încadrăm în rata de abandon școlar pe care ne-am propus-o: suntem la 18,5% și ar fi trebuit să fim la 11,3%. Nu ne încadrăm nici la fondurile pentru cercetare: alocăm doar 0,5% din PIB pentru cercetare, când trebuia să ajungem la 2% din PIB (1% PIB – sector public și 1% PIB – sector privat). Ca și informație, comunicatul nu spune ceva nou, dar importanța lui e dată de faptul că atrage atenția asupra a cât de gravă e situația.

Pe cale de consecință, factorii decidenți – ministerul, politicienii – trebuie să facă din acest comunicat agendă politică. Adică să ia decizii pentru ca această situație să fie remediată, pentru că ea este gravă. Dacă nu au luat în seamă semnalările aceleiași situații din interiorul țării, măcar să sperăm că vor lua în seamă avertizările grave din exteriorul țării.

Abandonul școlar ar presupune intervenție în primul rând la învățământul primar și gimnazial. Acolo este cea mai mare rată de abandon școlar și la examenul de trecere din clasa a VIII-a în clasa a IX-a. Deci se cunosc și locurile unde trebuie intervenit.

Când e vorba despre sumele alocate cercetării, intervenția trebuie să fie la nivelul guvernului, pentru a crește alocarea de resurse pentru cercetare și pentru a crea programe de stimulare a participării mediului privat la cercetare. De pildă, să fie neimpozabile sumele alocate pentru cercetare sau să favorizeze, prin accesul la diverse fonduri garantate de stat, firmele care se angajează în activități de cercetare. Deci nu trebuie să le dea bani, ci doar să le ajute. Investiția în cercetare e cu risc: o firmă investește în cercetare, dar nu știe dacă rezultatele îi vor aduce profit sau, dimpotrivă, o vor falimenta. Și atunci o protecție din partea guvernului prin garantarea unor împrumuturi ar fi binevenită.

Deci se poate stabili foarte clar unde anume trebuie intervenit, pentru a remedia situația. Avem nevoie de voință politică.

Mircea Miclea / Foto: Captura Youtube.com

Rep: De ce am ratat țintele pe care ni le-am asumat?
Mircea Miclea: În primul rând, din cauza fluctuației legislative și neluării în seamă a legii. În legea educației naționale era scris foarte clar alocarea a 6% din PIB pentru educație, 1% fonduri publice pentru cercetare. Adică trebuia respectată legea. De asta s-a scris în lege, pentru că se știau țintele și am considerat că prin stipularea explicită în lege a măsurilor, se vor implementa pentru că se va respecta legea. Din păcate, nerespectându-se legea, nu s-au atins țintele.

În al doilea rând, este miopia electorală a celor cu funcții politice, întrucât educația nu produce efecte electorale imediate, nu duce la noi voturi. O reformă majoră produce efecte după 5 până la 10 ani. Din cauza acestei miopii electorale, politicienii au ignorat constant educația și alocarea de resurse pentru educație. Nu le servea scopurilor electorale și această miopie electorală se dovedește acum falimentară.

Rep: Cine suferă?
Mircea Miclea: Suferă beneficiarii de educație, în primul rând. Cei primari – elevii, cei secundari – familiile, terțiari – societatea. Și, din păcate, cred că va suferi și viitorul, generațiile viitoare, pentru că aceste generații slab educate, cu un abandon școlar mare, vor construi România de mâine. Și dacă ei au incompetențele de mâine, vom avea o Românie și mai incompetentă pe viitor.

Rep: Care este cea mai sângerândă zonă a României, în țintele acestea 3 ratate?
Mircea Miclea: Cu siguranță, abandonul școlar. Competențele sistemului educațional sunt cumulative. Faptul că îți faci anumite competențe în învățământul primar te ajută ca pe ele să construiești alte competențe în învățământul secundar. Dimpotrivă, dacă nu îți formezi competențele la un nivel de școlarizare anterior, de exemplu în învățământul primar nu dobândești bine scris-citit-socotit, atunci nu poți dobândi competențe de a face analiză literară la gimnaziu. Adică incompetența produce și mai mare incompetență și atunci de aceea reducerea abandonului școlar care reduce incompetența e critică.

Rep: Aud de o perioadă de timp sintagma “România e dincolo de reparat”, din punct de vedere al educației. Cum răspundeți unei astfel de declarații?
Mircea Miclea: Eu cred că orice problemă are soluții, chiar dacă soluțiile sunt complexe. Cred că există soluții: un angajament ferm pe o perioadă de 5 ani a tuturor partidelor politice pentru relansarea educației și cercetării, indiferent de coloratura lor, ar putea rezolva problemele cu care ne confruntăm. Cu siguranță nu va putea rezolva aceste probleme un singur un ministru și nici măcar un singur guvern. Dar dacă am avea o astfel de coaliție, ceea ce am încercat cândva, deci un pact național pe educație care să fie luat în serios, atunci se poate rezolva problema [vezi Pactul național pe educație semnat în 2008 de către toate partidele politice, creat de Comisia prezidențială pe educație condusă de Mircea Miclea – N.red.]. Nu aș merge pe un astfel de defetism. E o modalitate de a legitima neputința, ca să ai un alibi de ce nu faci nimic: e o ideologie de legitimare a neputinței actuale.”

Foto: Captură Youtube NCN Romania

Citește mai jos prima parte a interviului acordat de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro:

Mircea Miclea, despre “viziunea Andronescu”: Viitorul ar fi putut începe acum 8 ani, dacă nu s-ar fi pogorât noaptea peste mințile unora care au ciuruit legea educației

Despre Mircea Miclea

Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.

Comisia prezidențială pe educație condusă de Mircea Miclea a creat, pornind de la diagnoza sistemului de educație și cercetare, Pactul național pe educație, care în 2008 a fost semnat de toate partidele politice.

Pasul al treilea al comisiei a fost transformarea Raportului prezidențial în Legea educației nr. 1/2011 adoptată în mandatul lui Daniel Funeriu. Legea este și acum în vigoare, deși modificată major de guvernele PSD.

Informație de background

Țintele asumate de România acum 10 ani și rezultatele din prezent:
  • Investiţii în cercetare-dezvoltare: ținta națională 2020 – 2% din PIB (1% PIB – sector public şi 1%
    PIB – sector privat); situația actuală 2017  – 0,5% din PIB
  • Rata părăsirii timpurii a școlii: ținta națională 2020 – 11,3%; evoluție recentă – 19,1% (2015), 18,5%
    (2016) și 18,1% (2017 – date Eurostat)
  • Ponderea populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară: ținta națională 2020 –
    26,7%; evoluție recentă – 25,6% (2015, nivel păstrat și în 2016), 26,3% (în 2017) și 24,6% (2018). O scădere majoră, potrivit Eurostat, chiar când ne apropiasem de țintă.

 

Citește și:

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Ministerul Educatiei a incurcat WC-urile. Cere înapoi 1,3 milioane de lei de la 27 de şcoli, ca să-i dea altor 22 de şcoli, prevede un proiect de HG

Mihai Peticila

Zeci de profesori și specialiști în drept, alături de reprezentanți ai societății civile, solicită înființarea unei comisii parlamentare comune pentru revizuirea Constituției: “Este necesară o dezbatere chibzuită, fundamentată științific și transparentă”

Redacția

Medicul pediatru Irina Costache atrage atenția părinților cu privire la spray-urile din plante contra insectelor, a căror aplicare direct pe pielea expusă la soare poate duce la fitofotodermatită

Redacția

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.