Mi se pare criminal că nu abordăm direct reducerea analfabetismului funcțional, care duce la abandon școlar. Copilul care se simte prost va face tot ce poate să nu se ducă la școală – Liliana Romaniuc, Asociația Română de Literație

Copiilor nu le place școala. Este o caracteristică a acestui timp și, “dacă am dori să le placă școala, ar trebui să facem niște transformări în modul în care le predăm copiilor”. Semnalul de alarmă vine de la fostul inspector școlar județean din Iași Liliana Romaniuc, astăzi președinte al Asociației Române de Literație. Cauzele abandonului școlar, care ne plasează în topul celor mai nedorite școli din Europa? O migrație de tip navetă (4-5 luni pe an părinții merg în altă țară și își iau și copiii, ceea ce se traduce în final în ani școlari pierduți de cei mici), sărăcia și ceea ce fac profesorii la clasă, a explicat Liliana Romaniuc pentru Edupedu.ro.
  • Inacțiunea școlii se vede limpede în datele Eurostat, care ne-au arătat cea mai neagră fotografie a sistemului românesc de învățământ din ultimii 10 ani: România nu a atins niciuna dintre țintele asumate în Strategia Europa 2020 la capitolul Educație și Cercetare.
  • Una dintre măsurile obligatorii pentru România era reducerea ratei abandonului școlar la 11,3%. Am atins abia o rată 18,1%, cu care suntem între “cele mai sângerânde” prime trei țări din Uniunea Europeană. Detalii aici

Ce îi îndepărtează pe copii de școală, de ce avem o rată atât de ridicată de abandon școlar și nu reușim să inversăm trendul? Liliana Romaniuc, profesor de matematică, fost inspector școlar județean din Iași (2009-2012), astăzi președinte al Asociației Române de Literație cu proiecte pe zona de transformare a predării, a declarat pentru Edupedu.ro că rata abandonului școlar foarte înaltă înseamnă, de fapt, părăsirea timpurie a școlii.

Plecarea din țară a părinților pentru 4-5 luni pe an, cu tot cu copii – Prima cauză a ratei de abandon școlar

Ținem în școală înscriși elevi care nu mai sunt în învățământ. Este vorba despre copii care nu vin la școală, dar care sunt păstrați în cataloage până depășesc vârsta învățământului obligaroriu. Legea nu permite exmatricularea elevilor care nu vin la școală, în perioada învățământului obligatoriu. Ei rămân înscriși până când se termină învățământul obligatoriu“, a declarat Romaniuc pentru Edupedu.ro.

Cei mai mulți dintre acești elevi pleacă cu părinții din țară pentru puțin timp, dar suficient cât să piardă un an școlar. Concret, părinții pleacă din țară câteva luni și își iau copiii cu ei. Acolo, nu știm dacă cei mici merg sau nu la școală; din ceea ce știu eu, puțini merg la școală în țara în care ajung pentru câteva luni. În general, situația aceasta se întâlnește în familii cu un statut socio-economic precar. Revin în țară și profesorii încearcă să recupereze ceea ce ei au pierdut. Lucrul acesta se întâmplă în mod special în comunitățile de romi, pentru că 3-4-6 luni pe an pleacă, iar copiii pierd foarte mult din anii de școală“, a explicat președintele Asociației Române de Literație, care derulează proiecte de formare a profesorilor chiar în școlile din zonele la risc.

Aceasta a subliniat că “nu avem la nivel oficial date care să ne spună câți copii migrează în felul acesta, câți se întorc. Dar o bună parte dintre cei care părăsesc timpuriu școala vin din rândul copiilor care migrează astfel, însoțind părinții într-o țară străină și apoi întorcându-se, și nu știm foarte multe despre ei“.

Ce face profesorul la clasă – a doua cauză pentru plecarea copiilor din școală

Dincolo de nivelul migraționist și de sărăcie, “vreau să identific care sunt cauzele abandonului școlar care țin de profesori“, spune Liliana Romaniuc. “Avem o problemă cu analfabetismul funcțional. Iar studiile făcute de John Hattie [expert în științe ale educației, cunoscut pentru cercetările și statisticile făcute asupra impactului pe care îl au la nivelul elevului diferite metode de predare și învățare, reunite în volumul "Învățarea vizibilă” – n.red.], concluziile testelor PISA arată că ceea ce face profesorul are impact. În România, avem o focalizare extrem de pronunțată pe conținut, e foarte informativ sistemul, și nu pe nevoile reale ale elevilor. Dacă acești elevi care migrează au lipsit 4 luni de la școală, nu pot să îi tratez la fel ca pe ceilalți elevi de la clasă. Tratarea lor egală duce la aproape 40% analfabetism funcțional“, a afirmat Liliana Romaniuc, pentru Edupedu.ro.

Părăsirea timpurie a școlii are legătură cu migrația, cu analfabetismul funcțional, cu sărăcia și cu nivelul de educație al familiei. Dar și cu faptul că nu avem o strategie coerentă cu privire la reducerea procentului copiilor care părăsesc școala. Ar trebui să știm pe o perioadă de 10 ce vom face“, spune fostul inspector școlar.

“Copilul care se simte prost va face tot ce poate să nu se ducă la școală”. Plus: “Clasele sunt magistrocentice, profesorul este în centru”

“Mi se pare criminal că nu abordăm direct reducerea analfabetismului funcțional, care contribuie la părăsirea timpurie a școlii. Copilul care se simte prost va face tot ce poate să nu se ducă la școală. Școala a ajuns de multe ori să fie un loc care nu le place”, spune Romaniuc.

De ce nu le place copiilor la școala astăzi? “Noi nu aveam ce compara. Copiii de azi au acces la informație, la cunoaștere și văd că se poate să afle lucruri și altfel. Din punctul meu de vedere, cred că e o caracteristică a acestui timp: copiilor nu le place școala. Dacă am dori să le placă școala, ar trebui să facem niște transformări în modul în care le predăm copiilor, în modul în care relaționăm cu copiii și în care îi implicăm în învățare. Și mă gândesc la un parteneriat real în învățare între copii, profesori și conținuturile pe care trebuie să le predea, ca să nu mai vorbim de folosirea tehnologiei“, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Asociației Române de Literație.

Aceasta a precizat că “sunt mulți profesori care fac lucruri frumoase la clasă, cu siguranță că avem școli care copiilor le plac, dar cred ca acestea sunt excepții“.

Cei mai mulți dintre profesori sunt suficient de competenți în domeniul disciplinei, au destul de multe cunoștințe, am putea spune mai mult decât în alte state, dar partea de pregătire psihopedagogică este insuficientă, partea de practică este insuficientă, relaționarea cu elevii este destul de distantă și clasele sunt magistrocentice, profesorul este în centru. Vreau să spun că, pentru timpul în care trăiesc copiii noștri, e nevoie de o abordare colaborativă, a afirmat Romaniuc, pentru Edupedu.ro.

“Avem de-a face cu copii care sunt digital nativi și care accesează orice informație mult mai repede decât orice profesori. Evident că nu au filtre și capacitatea de interpretare. Dar viteza cu care ajung la informație este fantastică. Și atunci aceste elemente ar trebui luate în calcul, ca să valorizăm cultura din care ei vin”, a precizat aceasta.

“Nu cred în control. El vine și trece și nu se schimbă nimic”

Liliana Romaniuc a afirmat pentru Edupedu.ro că a a “dezvoltat un program, Reading to learn, de reducere a analfabetismului funcțional. Avem abordarea de a lucra cu toți profesorii dintr-o școală și cu directorul; este un proiect european care presupune dezvoltarea profesorilor din punct de vedere profesional și care presupune foarte multă învățare colaborativă, aplicare directă la clasă, reflecție cu privire la ceea ce eu, ca profesor, am făcut, și presupune intervenție imediată, ceea ce numim un action research”.

Profesorii români nu mai au nevoie de atâta inspecție, ci de resurse și susținere în a dezvolta lecții frumoase. Nici ca inspector nu am crezut în atâta inspecție. În timpul mandatului meu, echipele de inspectori mergeau în inspecții, dar în același timp erau formulare de feedback pe care cei inspectați trebuia să le completeze și să le trimită la inspectorat, în plic închis. Evident că lucrul acesta s-a pierdut când am plecat. Nu cred în control. El vine și trece și nu se schimbă nimic. Cred în a-i ajuta pe oameni să creadă“, spune pentru Edupedu.ro fostul inspector școlar.

Romaniuc a precizat că, la începutul implementării într-o școală a proiectului, “sunt mai puțini profesorii care ne acceptă, dar pe măsură ce programul se dezvoltă sunt tot mai mulți. Depinde foarte mult de directorul școlii și o condiție este ca directorul școlii să participe la program. Școlile unde directorii înțeleg necesitatea proiectului merg cel mai bine. Lăsăm în fiecare școală câte 2 mentori, de care ne ocupăm și după ce terminăm proiectul, astfel încât flacăra să nu se stingă”.

“La testele PISA, avem o ușoară creștere în ultimii 10 ani. Am plecat în anii 2000 de la aproximativ 50% copii în zona analfabetismului funcțional, deci nu aș califica ultimii 10 ani ca un eșec total. Au fost perioade și perioade, în mod clar nu ținem ritmul cu ce se întâmplă la nivel european. De la ciclul din 2012 până la 2015 am scăzut. Din câte am înțeles, la testarea din 2018 este un ușor progres, vom vedea“, a declarat Liliana Romaniuc, pentru Edupedu.ro.

Citește și:

 

Total
718
Shares
2 comentarii
  1. Tot ce a spus D-na prof Romaniuc este adevarat. 100% si ar mai trebui adaugate multe altele… Scoala romaneasca franeaza puternic dezvoltarea tinerilor, nu-i ajuta sa se integreze in societate, iar cel care reuseste o face cu eforturi proprii sau ale parintilor. Nu exista o strategie coerenta a educatiei, deoarece profesorii sunt STALINISTI in proportie mai mare de 50% si majoritatea hotaraste. La universitate, daca un decan doreste sa adapteze curricula la nevoile studentilor, se opun ceilalti profesori care cer studentilor sa se chinuie si ei sa reproduca notiuni inutile si complicate cum au facut si ei. Rezultatul: o diploma care le asigura un post la stat sau un doctorat care le ofera 15% plus la salariu. Jalnic ! Daca pui suflet si inveti studentii ceea ce ei nu stiu, incerci sa-i formezi, te trezesti marginalizat de ceilalti care vor doar ore platite si pastrarea titului de universitar. Daca incercam sa aducem oameni noi scoliti in strainatate, acestia sunt respinsi de catre un sistem anchilozat. Sunt multe de spus… Ne prabusim odata cu intregul sistem idiot generat de mediocritate si mentinut in intrega tara.
    Gabi Drochioiu

  2. Ce-i aia literaţie?
    De cand un tip din cu totul alta tara, alte caracteristici ale invatamantului (vai de lume, sa nu ne inselam) care scrie o carte tradusa in romana, devine brusc Mafalda invatamantului romanesc?
    De ce neaparat rezultatele la Pisa, sunt criteriul performantelor scolare de la noi?
    Care este legatura intre diferitele idei expuse in articol?
    Si din nou- ce e aceea literaţie?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Rectorul Universității din București îi cere decanului Facultății de Teologie Ortodoxă să-l demită pe Vasile Răducă din funcția de prodecan, după derapajul acestuia la Radio Trinitas: dacă un viol se soldează cu sarcină, “ți-a plăcut să se repete”

Rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, i-a cerut decanului Facultății de Teologie Ortodoxă să îl demită și să îl înlocuiască pe profesorul Vasile Răducă din funcția de prodecan, anunță instituția,…
Vezi articolul

Mircea Dumitru, rectorul Universității din București: Ne exprimăm solidaritatea față de inițiativele magistraților și ale specialiștilor în drept care cer abrogarea OUG 7

Universitatea din București se solidarizează cu “inițiativele magistraților și ale specialiștilor în drept care solicită abrogarea OUG nr. 7/2019”, anunță Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, într-un punct de vedere oficial…
Vezi articolul