Peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017. Echivalentul populației unui oraș ca Suceava

7949 citiri
Abandon școlar timpuriu
SURSA: pixabay.com
Peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017, potrivit datelor publicate de Ministerului Educației și analizate de Edupedu.ro. Numărul este echivalentul populației unui oraș ca Suceava. Este vorba despre elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au mai terminat învățământul liceal, la filierele teoretică, tehnologică și vocațională.

Analiza datelor din rapoartele periodice ale Ministerului Educației arată că numărul exact al elevilor care au abandonat școala în liceu este de 109.131. Cel mai mare număr înregistrat a fost în anul școlar 2014-2015, când aproape 25 de mii de elevi au renunțat la școală. În anul școlar 2015-2016, cu peste 23.300 de elevi aflați în abandon, se înregistrează al doilea cel mai mare număr de liceeni care au abandonat școala. În anul școlar 2016-2017 a fost înregistrată o reducere semnificativă a abandonului școlar, numărul elevilor în această situație fiind în scădere cu peste 7 mii.

Raportarea Ministerului Educației se oprește însă la datele din anul școlar 2016-2017. Raportul privind starea învățământului preuniversitar pentru anul 2019, care ar fi conținut cifrele pentru anul școlar 2017-2018, nu a fost publicat nici acum, deși este aproape finalul anului școlar 2019-2020.

Numărul elevilor care au abandonat liceul a fost calculat pentru fiecare an în parte scăzând numărul total al elevilor care sunt înregistraţi la finalul anului, din totalul elevilor înscrişi la începutul anului școlar.

Abandonul şcolar cuprinde elevii care părăsesc sistemul de învăţământ din cauza căsătoriilor, stării materiale precare, reţinerii acestora pentru munci agricole sau pe lângă casă, au fost înscrişi la începutul anului şcolar şi nu au frecventat nicio zi cursurile, au cerere scrisă de retragere de la şcoală, sunt amânaţi medical, angrenaţi în competiţiile sportive, stabiliţi în străinătate, decedaţi, exmatriculaţi definitiv, alte situaţii.

Institutul Național de Statistică și Institutul de Științe ale Educației a identificat trei tipuri de factori care contribuie la abandonul școlar:

Factori individuali de risc privind abandonul şcolar, potrivit Institutului Național de Statistică:
  • Stare de sănătate precară
  • Comunicare redusă cu colegii/profesorii
  • Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară (inclusiv conflicte cu colegi, cadre didactice)
  • Dizabilitate și/sau CES (cu sau fără dosar)
  • Dezinteres, motivaţie/implicare redusă în activităţile şcolare
  • Comportament deviant/violent/Implicarea în activităţi la limita legii
  • Depășirea vârstei teoretice a clasei
Factori familiali de risc privind abandonul şcolar
  • Venituri la limita subzistenţei
  • Nivel redus de educație al părinților
  • Familie dezorganizată prin divorţ/deces sau monoparentală
  • Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori
  • Părinți plecați din localitate
  • Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia copiilor/şcoală
  • Situaţii de abandon şcolar înregistrate în cazul fraţilor
Factori școlari de risc privind abandonul
  • Nefrecventarea grădiniţei;
  • Frecvență școlară redusă/perioade mari de absență de la școală;
  • Rezultate şcolare slabe;
  • Situaţie de repetenţie repetată;
  • Număr redus de activități remediale/de sprijin;
  • Fluctuaţie mare a cadrelor didactice la clasa elevului/elevei, pregătire insuficientă în realizarea de adaptări curriculare;
  • Management școlar centrat pe intervenție și nu pe activități de prevenire.

Abandonul școlar este fundamental influențat de anii de școală ai părinților, potrivit unui raport de cercetare făcut de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Spre exemplu, elevii ai căror părinți au peste 14 ani de studiu au o rată de abandon nesemnificativă. Abandonul școlar crește, însă, și de 10 ori în rândul elevilor ai căror părinți au doar 5 ani de studiu.

Elevii români stau 12 ani în școală, dar învață doar 8, potrivit unui Raport făcut de Banca Mondială. Copiii care se nasc azi în România au aceeași șansă de (sub)dezvoltare ca cei din Afganistan, Ecuador și Thailanda, mai arată analiza.

Foto: pixabay.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Nu mai dezinformare
    Pur si simplu elevii fac cele 10 clase obligatorii si apoi părăsesc învățământul legal, prin retragerea de la școală nu prin abandon, pentru că societatea le oferă modele de oameni care reușesc “In viata cu scoala vietii”

    Normal ca elevii de liceu preferă o munca bine plătită cu scoala puțină în comparație cu… munca de dascăl care este remunerata la limita excluziunii sociale- conform unui studiu efectuat de Fundația Salvați Copiii România, cerut de Asociația de elevi

    1. Aveti dreptate. Unii fac doar 10 clase. Si nu vad care e problema. 10 clase sunt obligatorii. Altii pleaca in strainatate cu părinții. Unii fac scoala acolo, alții nu. Altii chiar abandoneaza înainte de clasa a 10 a.
      Doar ca aici nu ar trebui să fie nicio nebuloasă. Ministerul are datele. Cand un copil pleaca din scoala, părintele transmite scolii motivele, scoala inspectoratului, inspectoratul ministerului. Ministerul nu poate să numească toate aceste cazuri abandon. Nu are destui angajați care să nuanțeze?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate