Eurostat: România, prima în UE la procentul persoanelor care au competențe digitale scăzute. Doar 10% dintre români au abilități digitale superioare

În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, Bulgaria (38%) fiind pe locul al doilea, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe, România fiind și de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% în dreptul acestui indicator. La testele PISA din 2018 România a fost singura țară din UE, într-un grup restrâns de 8 state, care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul.

În România crește de la un an la altul procentul celor care nu stăpânesc dispozitivele digitale sau care au competențe scăzute în acest domeniu. Cel mai mic procent de persoane care au competențe digitale scăzute din UE este în Olanda (16%), iar media UE este la 29%.

Iată procentul persoanelor care au competențe digitale scăzute în România:

• 2015 – 29%
• 2016 – 32%
• 2017 – 35%
• 2019 – 43%

Cei care au competențe digitale scăzute înseamnă, potrivit metodologiei Eurostat, persoane cărora le lipsesc mai multe competențe de bază.

Competențele de bază sau superioare celor de bază reprezintă nivelul înalt și cel mai înalt pe care o persoană îl poate atinge în acest domeniu și presupune că persoanele de 16-74 de ani stăpânesc navigarea pe internet precum și activități specifice cum ar fi informarea, comunicarea, rezolvarea problemelor, instalarea aplicațiilor.

La acest capitol al competențelor de bază și superioare celor de bază sunt 31% dintre români, potrivit Eurostat, Bulgaria fiind sub noi, cu 29%.

• 2015 – 26%
• 2016 – 28%
• 2017 – 29%
• 2019 – 31%

Competențele superioare celor de bază, adică cel mai înalt grad de înzestrare cu astfel de competențe digitale evaluat de sondajul Eurostat, sunt la un nivel de 10% în rândul persoanelor cu vârste între 16 și 74 de ani din România. Asta ne clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care media UE este de 31% și Olanda are cele mai multe persoane la această categorie (50%).

• 2015 – 9%
• 2016 – 9%
• 2017 – 10%
• 2019 – 10%

Rezultatele sondajului Eurostat apar în contextul în care elevii susțin la Bacalaureat, în România, la terminarea învățământului public secundar superior (preuniversitar), proba de competențe digitale. Proba este notată cu admis sau respins și condiția esențială pentru a obține admis este prezența. Iată ce presupune o asemenea probă care se susține doar în parte pe calculator (fișa A – 15 minute), cea mai mare parte din timp (fișa B – 75 de minute) fiind alocat scrisului pe hartie.

• Descarcă de aici Fișa B de competențe digitale de la Bacalaureat

În privința studenților, procentul celor care au competențe de bază sau superioare celor de bază este de 29%, potrivit Eurostat.

În 2018 România a susținut testele PISA. În timp ce majoritatea statelor au dat testele pe calculator, elevii de 15 ani din România care au participat la testele internaționale organozate de OECD în 72 de state au susținut testul pe hârtie. România a fist singurul stat din UE care a dat testul pe hârtie.

Competențele digitale sunt din ce în ce mai scăzute în funcție de mediul din care provin persoanele participante la sondajul Eurostat. Astfel, cele mai scăzute competențe digitale le au cei din mediul rural, apoi cei din orașele mici și cei din orașele mari.

Ce înseamnă competențe digitale, conform Eurostat

Sunt patru domenii luate în calcul pentru stabilirea nivelului de competențe digitale – competențe de informare, de comunicare, de rezolvare a problemelor și software. Iată în detaliu ce presupune fiecare dintre aceste competențe.

Competențe de informare: identificare, localizare, obținere, stocare, organizare și analiza informațiilor digitale, interpretarea relevanței și scopului lor.

Activități folosite pentru calcularea abilităților digitale de informare:

• Copierea sau mutarea fișierelor și dosarelor;
• Salvarea fișierelor în spații de stocare, de pe Internet;
• Obținerea de informații de pe site-urile autorităților publice;
• Găsirea de informații despre bunuri și servicii;
• Căutarea informațiilor despre sănătate.

Nivelul de competențe

• de bază: o activitate;
• superioare celor de bază: mai mult decât o activitate.

2.    Competențe de comunicare

Definiția competențelor de comunicare: comunicarea în mediu digital, împărtășirea resurselor prin instrumente online, conectarea cu ceilalți și colaborrea prin instrumente digitale, interacțiunea și participarea la rețele și comunitați online, conștientizare interculturală.

Activități folosite pentru calcularea competențelor de comunicare:

• Trimiterea/primirea de emailuri;
• Participarea la rețele sociale;
• Telefon/apeluri video pe internet;
• Urcarea conținutului creat pe orice site, pentru a fi împărtășit.

3.   Competențe de rezolvare a problemelor

Definiția: identificarea nevoilor digitale și resurselor necesare, luarea deciziilor informate în funcție de instrumentele digitale de cae avem nevoie, în funcție de scopul avut, Rezolvarea problemelor conceptuale prin metode digitale, folosirea creativă a tehnologiei, Rezolvarea problemelor tehnice, updatarea competențelor și cunoștințelor proprii și ale celorlalți.

Activități folosite pentru calcularea competențelor de rezolvare a problemelor:

Lista A – Rezolvarea problemelor

• transferul fișierelor înte computere sau între device-uri;
• Instalarea de programe software sau a aplicațiilor;
• Schimbarea setărilor oricărul program software, inclusiv a sistemelor de operare sau programelor de securitate cibernetică.

Lista B – Familiaritatea

• Cumpărături online (în ultimele 12 luni);
• Vânzarea online;
• Folosirea resurselor de învățare online;
• Internet banking.

4.  Competențe software (pentru manipularea conținutului)

Definiția: Crearea și editarea conținutului nou (de la procesare de text, la imagini sau video); integrarea și re-elaborarea cunoștințelor anterioare și a conținutului; crearea de expesii creative, programare; confruntarea cu și aplicarea unei licențe de proprietate intelectuală.

Activități folosite pentru calcularea competențelor software:

Lista A

• Folosirea editorului de cuvinte;
• Folosirea foilor de calcul tabelar;
• Folosirea programelor de edtare foto, video și audio.

Lista B

• Crearea de prezentări sau documente text în care sunt integrate și imagini, tabele sau grafice;
• Folosirea funcțiilor avansate ale editorului de calcul tabelar pentru a organiza datele (sortare, filtrare, folosirea formulelor, crearea graficelor);
• Scrierea unui cod într-un limbaj de programare.

Cum s-au stabilit nivelurile de competențe:

Persoane care au competențe superioare celor de bază:

– “superioare celor de bază” în toate cele 4 domenii.

Persoane care au competențe de bază:

– cel puțin o competență de bază din fiecare dintre cele 4 domenii.

Persoanele care au competențe scăzute (cărăra le lipsesc anumite competențe de bază):

– nu deține între una și trei competențe de bază în cele 4 domenii.

FOTO: Business photo created by javi_indy – www.freepik.com