Bogdan Cristescu, director al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a fost întrebat dacă într-un viitor apropiat sau îndepărtat ar putea dispărea componenta de selecție din cadrul Evaluării Naționale. „Sigur că se poate, dar asta înseamnă o modificare majoră administrativă și o reorganizare a rețelei școlare”, a spus Cristescu, invitat la TVR Info, duminică, 9 noiembrie.
- La Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, elevii nu pot pica. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.
- Ministrul Daniel David: Pot să fiu de acord că nu trebuie să fie toți copiii de 9 și 10, dar parcă aș vrea să ia cât mai mulți dintre ei Evaluarea Națională de clasa a VIII-a.
„Necesitatea de selecție este următoarea: Eu sunt la școala gimnazială numărul 1, termin clasa a VIII-a, unde merg? Pentru că acea școală n-are clasa a IX-a și atunci această selecție apare în acest context”, spune Bogdan Cristescu, director al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.
„Acest tip de selecție în țările din jurul nostru, din Europa unde nu are loc, nu are loc, pentru că un copil continuă în școală de lângă casă. La noi acest lucru nu poate avea loc, pentru că sunt sumedenii de licee care nu au un gimnaziu în avans și sunt șumedenie de școli gimnaziale care nu au un liceu după sau un ciclu primar înainte”, mai spune Cristescu.
În același context, întrebat despre situațiile în care părinții merg spre școli considerate bune, directorul CNCE spune că este un cerc vicios. „Dacă și copiii, toate tipurile de copii ar rămâne în școala de lângă casă, ar fi mai puțin obosiți și profesorii ar avea toate tipurile de copii cu care să lucreze”.
Redăm răspunsul directorului Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR: Ne putem gândi că într-un viitor apropiat sau îndepărtat selecția va dispărea din cadrul acestui examen? [N. Red Evaluarea Națională]. Se poate așa ceva?
Bogdan Cristescu, director al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: Sigur că se poate, dar asta înseamnă o modificare majoră administrativă. De ce? Pentru că acest tip de selecție în țările din jurul nostru, din Europa unde nu are loc, nu are loc, pentru că un copil continuă în școală de lângă casă. La noi acest lucru nu poate avea loc, pentru că sunt sumedenii de licee care nu au un gimnaziu în avans și sunt șumedenie de școli gimnaziale care nu au un liceu după sau un ciclu primar înainte. Deci dacă am regândi toată rețeaua școlară s-ar putea face, pentru că necesitatea de selecție este următoarea: Eu sunt la școala gimnazială numărul 1, termin clasa a VIII-a, unde merg? Pentru că acea școală n-are clasa a IX-a și atunci această selecție apare în acest context. Sigur, sunt multe de discutat, din păcate, mutațiile care se fac, concursurile de clasă a V-a care în opinia mea sunt mult prea devreme. Alergatul după școli pe care le considerăm mai bune sau mai puțin bune, cu riscul de a sta în trafic 2 ore.
TVR Info: Concentrarea profesorilor în anumite unități de învățământ și mergi acolo pentru că sunt profesori buni.
Bogdan Cristescu: Este un cerc vicios. Uitați-vă la un lucru, și-mi dau des exemplul acesta, să spunem că-mi place școală numărul 2, și atunci sunt foarte mulți părinți care se înscriu acolo și-și fac mutație gândindu-se că aceea este o școală bună, numai că școala nu este bună prin clădirea ei, ci este bună prin profesori, ei, prin învățătorii. Dacă acea școală care avea cinci clase la un moment dat se trezește cu aplicație pentru șase clase, ce va face ea va face și a șasea clasă, unde ce va face? Va aduce învățătorul de la școala din cartier unde nu s-a mai făcut clasa și atunci în realitate mă duc undeva unde învăță în trei schimburi și am acces la exact la învățătorul pe care cred că am vrut să-l evit. Este pentru mine de neînțeles.
Dacă copiii, știți cum este, pentru un profesor este foarte bine când lucrează într-un mediu în care are interacțiune. Dacă și copiii, toate tipurile de copii ar rămâne în școala de lângă casă, ar fi mai puțin obosiți și profesorii ar avea toate tipurile de copii cu care să lucreze”.
Despre Evaluarea Națională
Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion a spus în 2023 că Evaluarea Națională și-a pierdut din sens și asta a dus la „derapaje în sistem”. El a spus: „Sensul inițial era să faci atât o analiză de sistem, cât și analiză de a măsura achizițiile, competențele elevului, cum ne place să ne exprimăm acum, la un moment intermediar în parcursul lui școlar. Și-a pierdut sensul și asta a dus la multe derapaje în sistem, pentru că la un moment dat nu mai învățăm decât la limba română și la matematică”, a mai spus Sorin Ion în argumentația sa pentru introducerea examenului suplimentar de admitere la liceu, pentru 50% dintre locuri.
Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999 elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.
Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.
În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru: română ,matematică și istorie sau geografie, la alegere.
Treptat la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.
Evaluarea Națională și admiterea a liceu în Legea Educației
În prezent Evaluarea Națională se susține la 2 materii, potrivit legii nr. 198/2023.
La Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, elevii nu pot pica. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.
Articolul 101 alin (1) După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
(2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale.
(3) Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă.
(4) Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) și (3) se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.
Informații de context
Mulți profesori de diverse discipline spun în spațiul public că Evaluarea de clasa a VIII-a trebuie regândită.
Profesorul Radu Bereteu, spun că: În momentul în care, la clasa a VIII-a, dai Evaluarea Naţională doar la Română și Matematică, noi avem un blocaj. Trebuie regândit puţin, să dăm câte puţin din fiecare.
Și Luciana Jinga, cercetător Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a spus că: „elevi de liceu mi-au spus că nu au învățat Istorie la clasa a VIII-a pentru că s-au pregătit pentru Evaluarea Națională, la română și matematică. Ar trebui să vedem ce se întâmplă cu disciplina „Istorie” și cum reformulăm examenele”.
Oana Fotache, profesor universitar spune că „avem multe manuale, metode noi, dar o Evaluare Națională și un Bacalaureat atât de rigide, care încurajează memorarea unor scheme și reproducerea lor”.
Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”.
În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.
Ioana Nicolescu
Redacția
Diana Ghimiși
8 comments
Lucrez în învățământ de 30 de ani, dar lucruri mai lipsite de importanță, sau mai lipsite de raționament decât cele expuse de câtre acest domn, nu am mai auzit. Cu tot respectul, dar nu orice gând al oricărui domn din minister sau don mediul universitar este unul temeinic, sau logic.
Vă rog să prezentați eroarea de raționament pe care o invocați, ca să luminați și alți cititori.
Din ce am reușit eu să înțeleg, raționamentul ar fi: toți elevii distribuiți uniform după diversele criterii importante pentru achizițiile intelectuale => școli nediferențiabile după „renume”/calitate.
Expuneți greșelile formale ale raționamentului, presupozițiile false sau orice altceva credeți, după 30 de ani de transmis cunoștințe altora, că face raționamentul nevalid.
noaptea mintii, si daca vrea un elev la alt liceu decat ala arondat scolii, ce face, da spaga sau cum intra.
Nu va stresați ca nu se poate realiza !
Nu vedeți ca nu se investesc nici 2 lei in invatamant ??!!
De ar „vrea” (în ipotezele prezentate în articol)?
Legea nu poate funcționa nicăieri pe impresii și dorințe particulare.
Odată ce distribuția elevilor (interesați – dezinteresați, capabil intelectual – incapabil intelectual, cu CES – fără CES, etc.) este uniformă iar testarea/verificarea profesionalismului profesorilor este și ea uniformă, nu mai există diferențe sensibile între școli. Deci treaba cu „elevul vrea” (adică, ca să fim mai exacți, părinții lui vor) rămâne doar o chestiune de estetică, eventual.
Dar stați liniștită, pe durata vieții noastre (și foarte probabil și a elevului respectiv) nimic esențial nu se va schimba. 👍 Majoritatea are mentalitatea dvs.
Și dacă familia se mută în alt oraș și nu poate lăsa elevul la internat? Dacă nu face față la liceul la care a fost trimis și vrea să se mute la unul unde reușește să țină pasul?
În învătământ, lucrurile nu-s întotdeauna doar în alb-negru.
Dacă se mută în alt oraș, mută și elevul la liceul din noua circumscripție, care va fi (în ipotezele raționamentului din articol!) nici mai potrivit nici mai nepotrivit decât cel de la care pleacă.
Să nu facă față liceului de circumscripție ar fi un caz excepțional (elev cu deficiențe intelectuale grave, care nu ar face față cerințelor niciunui liceu). Altfel (în ipotezele raționamentului din articol!) ORICE liceu de circumscripție are și elevi cu IQ 110 și elevi cu IQ 90, fiind un loc adecvat pentru variații rezonabile ale aptitudinilor elevilor – odată ce distribuția aptitudinilor elevilor este uniformă.
Cred că amestecați normativul cu descriptivul. Amestecați ipoteze contrafactuale din raționamentul din articol cu situații factuale incompatibile cu ele, din lumea reală. Ori, un raționament cu ipoteze contradictorii duce la concluzii corecte doar în cazurile norocoase.
Ce aberatii..