EXCLUSIV Informații false despre numărul profesorilor din școlile din România și despre pregătirea acestora, publicate de Ministerul Educației pe platformele naționale și europene de date deschise

9.814 vizualizări
Foto: captură data.europa.eu
Informații false despre numărul profesorilor din școlile din România și despre pregătirea acestora au fost publicate de Ministerul Educației în acest an pe platformele naționale și europene de date deschise, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro în urma sesizărilor primite de la mai multe unități de învățământ.

Este vorba despre o statistică numită „Număr cadre didactice preuniversitar per grad didactic în anul școlar 2019 – 2020”, publicată de Ministerul Educației în data de 05.04.2021 atât pe portalul guvernamental de date deschise al României, data.gov.ro, cât și pe cel al Comisiei Europene, data.europa.eu.

Patru școli au contactat redacția Edupedu.ro, prin directorii lor sau prin profesori angajați, după publicarea articolului „Aproape 18.000 de profesori „fără pregătire” predau în școlile din România. Top 10 școli cu cele mai multe cadre didactice fără studii adecvate postului pe care-l ocupă” pentru a semnala faptul că numărul de cadre didactice prezentat în statistica oficială este fals, nu are nicio legătură cu realitatea.

Este vorba despre următoarele unități de învățământ:

  • Școala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” din județul Giurgiu
  • Colegiul Tehnic „Petru Mușat” din Suceava
  • Colegiul Tehnologic De Industrie Alimentară Arad
  • Liceul Teoretic “C. Angelescu” Ianca

De exemplu, în statistica oficială a Ministerului Educației apare că 67% dintre cadrele didactice de la Școala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” din județul Giurgiu au fost „fără pregătire” în anul școlar 2019-2020 și că școala are 216 profesori. „În Școala „Academician Marin Voiculescu” nu au funcționat și nu funcționează 216 profesori”, ne-a scris directoarea școlii, Mihaela Lăbău Stan.

Toate aceste școli figurează în datele oficiale publicate de Ministerul Educației cu un număr de profesori diferit față de cel din realitate, în general mult mai mare. În plus, cadrele considerate „fără pregătire” sunt foarte numeroase, unitățile respective fiind în top 10 școli cu cele mai multe cadre didactice „fără pregătire” din țară, potrivit statisticii oficiale.

JudețȘcoalăNumărul total real al profesorilor, potrivit conducerii școlilor Numărul total al profesorilor în statistica Ministerului Educației
Giurgiu1. Școala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” 61216
Brăila2. Liceul Teoretic “C. Angelescu” Ianca62130
Iași3. Colegiul Tehnic De Căi Ferate “Unirea”, Pașcani70173
Alba4. Liceul Teoretic “Petru Maior” Ocna Mureș5094
Suceava5. Colegiul Tehnic “Petru Mușat” Suceava93
Gorj6. Colegiul Tehnic Mătăsari122
Tulcea 7. Colegiul Dobrogean “Spiru Haret” Tulcea 48127
Iași8. Școala Gimnazială “Garabet Ibrăileanu”, Târgu Frumos129
Hunedoara9. Școala Gimnazială “Doctor Aurel Vlad” Orăștie104
Arad10. Colegiul Tehnologic De Industrie Alimentară Arad4378
Sursă date: data.gov.ro/conducerea școlilor/site-urile instituțiilor

Edupedu.ro a analizat și alte școli din perspectiva numărului de cadre didactice, comparând numărul cadrelor didactice publicat pe site-ul instituțiilor de învățământ, cu cel din statistica Ministerului Educației. La toate a fost vorba despre date care nu au nicio legătură, nici măcar nu sunt apropiate de cele din realitate.

Datele pot fi consultate și aici în format .xls:

cadre-didactice-per-grad-didactic-2019-2020

Datele respective sunt publicate și pe platforma de date deschise al Comisiei Europene, data.europa.eu, iar data publicării este 05.04.2021.

Foto: captură data.europa.eu

În statistica Ministerului Educației, în anul școlar 2019-2020, dintr-un total de 262.257 de cadre didactice la nivel național, în învățământul preuniversitar, situația pregătirii acestora era următoarea: 

  • 140.138 profesori aveau gradul I
  • 36.130 profesori aveau gradul II
  • 24.014 erau debutanți
  • 44.067 aveau grad definitiv
  • 17.992 erau cadre didactice fără pregătire

Am solicitat Ministerului Educației o poziție privitoare la seturile cu date false de pe site-urile oficiale și publicarea situației reale a cadrelor didactice din școlile din România. În momentul în care vom primi răspuns, îl vom publica.


5 comments
  1. Numarul total real al profesorilor este foarte mic comparativ cu cifrele anterioare. Atât de mic încât se poate că unele colegii au mai puțin personal decât gradinițele. Dacă numarul necalificatilor ramane valabil s-ar putea spune ca jumatate sunt calificați si jumatate nu.

  2. Obtinerii de fonduri europene pe formarea profesorului. Pe care nu le am vazut niciodata. Mi am platit orice curs de formare din buzunar. Ghiciti unde merg banii din formarea atator cadre „nepregatite” pe hartie.

      1. Ia sa vezi cum rasar ca ciupercile dupa ploaie la vreun proiect national din fonduri europene formatori si formatoare -zonali(aia au banul cel mai gros). Cursuri pe hartie pe care nu le a vazut profesorul, dar care au umplut buzunarele formatorilor si managerilor de proiecte dintre rubedeniile pnl istilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Impactul tăierilor din educație operate de Legea Bolojan este de doar 0,02% din PIB în 2025, marginal pentru bugetul României, dar pentru anul viitor „ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului” – arată Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, citând și datele Consiliului Fiscal / Ministrul Daniel David susținea că „nu ei sunt experții”

Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic…
Vezi articolul

STUDIU Percepție profund negativă a românilor participanți la Ipsos Education Monitor 2025 cu privire la calitatea educației: Doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional este de calitate. România are al doilea cel mai scăzut procent, după Peru / În Irlanda, 71% consideră educația într-o stare bună, iar în Marea Britanie aproape jumătate

România înregistrează al doilea cel mai scăzut procent de încredere a respondenților în calitatea sistemului de educație, după Peru, și în scădere față de anul trecut, potrivit studiului global Ipsos…
Vezi articolul

Impact puternic al nivelului de educație al părinților asupra situației materiale a copiilor: România are cea mai mare rată din UE a copiilor din familii care se confruntă cu lipsuri – 85%, mai mult decât dublul mediei europene

În 2021, 39% dintre copiii din UE care trăiau în gospodării cu un nivel de educație scăzut (cel mult învățământul secundar inferior) au fost afectați de lipsuri materiale, în comparație…
Vezi articolul

Tinerii români cu studii superioare în științe naturale au cea mai mică rată de „potrivire” a studiilor cu locul de muncă, urmați de cei cu studii în Educație – date Eurostat / Cea mai bună aliniere este la Medicină, IT&C și Arte – științe umaniste / Tema – folosită de premierul Bolojan în privința finanțării facultăților

Puțin peste jumătate dintre tinerii români de 15-34 de ani care muncesc au un loc de muncă asociat studiilor lor – 54,7%, procent inferior, dar apropiat celui al mediei înregistrate…
Vezi articolul

Camera de Comerț Americană în România – AmCham reacționează după ce Eurostat a publicat „procente excesiv de mici” legate de părăsirea școlii în țară: Datele surprind un „fenomen diferit” de abandonul școlar / „România pierde prea mulți copii încă din primii ani ai parcursului educațional și la toate nivelele sistemului de educație”

Camera de Comerț Americană din România (AmCham) a reacționat după ce, la începutul săptămânii Eurostat a publicat o serie de date ce indică „procente excesiv de mici” pentru abandonul școlar…
Vezi articolul