EXCLUSIV Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD: Da, eu am solicitat președintelui PSD, Marcel Ciolacu, prelungirea termenelor pentru prezentarea legilor Educației în coaliție și în guvern / Proiectele de legi „trebuie revăzute serios”, am început o analiză cu peste 200 de membri din departamentul educație

2.080 de vizualizări
Vasile Dîncu / Foto: Alex Tudor – Agerpres Foto
„Fiind vorba despre viitorul României nu cred că putem aborda politicianist sau superficial aceste legi”, scrie senatorul Vasile Dîncu, vicepreședinte al PSD, într-un punct de vedere transmis Edupedu.ro. Dîncu spune că el a fost cel care i-a solicitat președintelui PSD Marcel Ciolacu, prelungirea termenului de dezbatere pe actualele proiecte de legi trimise partidelor din coaliția de guvernare de ministrul Ligia Deca.

„Da, eu am solicitat președintelui PSD, Marcel Ciolacu, prelungirea termenelor pentru prezentarea acestor legi în coaliție și în guvern”, scrie Dîncu în punctul de vedere amintit. Reamintim că Vasile Dîncu este membru în echipa de specialiști ai PSD care ar trebui să corecteze drafturile legilor Deca. Joi, PSD a solicitat amânarea cu 30 de zile a calendarului de aprobare convenit inițial în coaliția de guvernare pentru adoptarea pachetului legislativ al Educației, după cum Edupedu.ro a scris.

Senatorul susține că după primirea drafturilor a lărgit până la 200 de oameni echipa PSD care se ocupă de adus amendamente la proiectele legislative. „Am mărit echipa PSD care analizează legile cu colegi cu diferite specialități și am început o analiză cu cei peste 200 de membri din Departamentul de educație”, scrie Dîncu.

Acesta susține că „după 7 ani de la debutul dezbaterii pentru România Educată, observăm că legile educației, deși ținute într-o confidențialitate de neînțeles, au creat o vie dezbatere și multe reacții din mediul educațional. Este clar că așteptarea societății este mare și e nevoie de dezbatere mai amplă și analize aprofundate”. Aceste analize ar trebui să conțină, potrivit senatorului PSD, „minime studii de impact, de analize de specialitate și chiar de consultarea unor eșantioane de părinți, cadre didactice sau specialiști în educație”. 

Acesta face câteva referiri la măsuri prevăzute în proiectele de lege care ar „trebui revăzute serios”:

„Admiterea în liceu și probele de bacalaureat trebuie să fie adaptate filosofiei generale enunțată în tabla de valori, iar principiul echității trebuie consolidat toate nivelurile de educație și în toate procesele de la admitere la evaluare”.

„Evaluarea cadrelor didactice și certificarea profesiilor didactice vor trebui gândite pornind de la modele europene mai complexe”.

„La nivel general, foarte multe formulări vagi care lasă loc arbitrariului aplicării la nivel central sau local trebuie mai bine precizate. Este nevoie în multe locuri de corelări între articole, situație generată de schimbările de ultimă oră. Sunt multe instituții centrale care se înființează sau reînființează și la care trebuie să analizăm ca funcționalitatea lor să fie necesară și adecvată, să nu fie doar furnizoare de sinecuri”.

„Probabil că este bine să căutăm cât mai multă standardizare în evaluarea elevilor, dar trebuie precizate mai bine modalitățile de utilizare în cazul copiilor cu nevoi speciale.”

„Cred că va trebui să vedem un anumit echilibru în ceea ce privește metodele de penalizare și sancționare a lucrătorilor din educație, dar modalitățile de stimulare a performanței. Există în acest moment un sistem de incompatibilități care discriminează și limitează libertățile definite prin Constituție.”

Punctul de vedere integral al vicepreședintelui PSD, Vasile Dîncu, pe legile educației trimise de ministrul Ligia Deca:

Noile legi ale educației au nevoie de o serioasă revizie și de consultări cu mediile educaționale

Am primit în ultimele zile sute de mesaje în legătură cu noile legi ale educației. Am mărit echipa PSD care analizează legile cu colegi cu diferite specialități și am început o analiză cu cei peste 200 de membri din Departamentul de educație. 

După 7 ani de la debutul dezbaterii pentru România Educată, observăm că legile educației, deși ținute într-o confidențialitate de neînțeles, au creat o vie dezbatere și multe reacții din mediul educațional. Este clar că așteptarea societății este mare și e nevoie de dezbatere mai amplă și analize aprofundate. 

Fiind vorba despre viitorul României nu cred că putem aborda politicianist sau superficial aceste legi; va trebui să ne aplecăm serios pentru ca rezultatul să fie un instrument legislativ care să reziste mai mult în timp. Sunt în actualele proiecte de lege elemente care au nevoie de minime studii de impact, de analize de specialitate și chiar de consultarea unor eșantioane de părinți, cadre didactice sau specialiști în educație. 

Evident, este vorba și de filosofii diferite în cazul partidelor din coaliție, dar va trebui să găsim puncte comune și soluții de consens, gândind doar beneficiile pentru sistemul educațional din România, în condițiile în care printre problemele care îngrijorează populația a revenit, pe primele locuri, problema educației copiilor noștri. 

Pentru PSD și pentru stânga românească angajamentul privind educația este o componentă principală de program politic și tratăm acest lucru cu maximă responsabilitate. 

După o scurtă analiză a proiectelor de lege, constatăm că sunt multe lucruri care vor trebui refăcute și căutate soluții la unele probleme. Sunt multe măsuri administrative, dar puține schimbări de paradigmă care să ne dea certitudinea că vor asigura adaptarea școlii și a copiilor la schimbările rapide de la nivelul culturii, civilizației și mediului tehnologic

Trebuie să scăpăm de situația în care ne-am aflat de multe ori în ultimele decenii: după o lege sau ordonanță să vină, în cascadă, alte legi și ordonanțe de corectare. Legile au suferit completări importante și modificări față de variantele negociate în exercițiul ministrului Sorin Câmpeanu și acum trebuie revăzute serios. Sunt multe elemente de originalitate, nediscutate până acum și care trebuie studiate și armonizate cu restul prevederilor. 

Da, eu am solicitat președintelui PSD, Marcel Ciolacu, prelungirea termenelor pentru prezentarea acestor legi în coaliție și în guvern. Avem nevoie de analize, simulări ale unor efecte și consultări cu mediile educaționale, cu organizațiile neguvernamentale și cu partidele care nu fac parte din arcul guvernamental. Iată câteva dintre aspectele importante pe care urmează să le supunem dezbaterii și remedierii:

  • La nivel general, foarte multe formulări vagi care lasă loc arbitrariului aplicării la nivel central sau local trebuie mai bine precizate. Este nevoie în multe locuri de corelări între articole, situație generată de schimbările de ultimă oră. Sunt multe instituții centrale care se înființează sau reînființează și la care trebuie să analizăm ca funcționalitatea lor să fie necesară și adecvată, să nu fie doar furnizoare de sinecuri.
  • O primă lectură ne dă senzația că hipercentralizarea este pe cale să se restaureze dacă rămânem la acest stadiu. Ministerul și alte organisme centrale care urmează să se înființeze, contrazic nevoia de descentralizare, mai degrabă fiind vizibilă tendința de centralizare a școlii, funcțiile instituțiilor centrale pot deveni sufocante pentru deciziile și soluții pragmatice, adaptative. Descentralizare este definită, dar principiul nu este urmărit peste tot în lege. 
  • Admiterea în liceu și probele de bacalaureat trebuie să fie adaptate filosofiei generale enunțată în tabla de valori, iar principiul echității trebuie consolidat toate nivelurile de educație și în toate procesele de la admitere la evaluare.
  •  Trebuie să fim atenți și la modul în care învățământul tehnologic trebuie gândit mai flexibil și cuplat cu strategiile de dezvoltare locale și responsabilizate autoritățile locale. Este nevoie de definire mai precisă a celor trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) la care ar trebui adăugată la flexibilitatea organizării și diferențe specifice în ceea ce privește evaluarea performanței școlare. 
  • În ceea ce privește învățământul particular și confesional trebuie, credem noi, să se încurajeze investițiile private, generalizarea principiului nonprofit nefiind benefică în condițiile în care este nevoie de investiții în infrastructura școlară și statul nu poate face față singur. Atât timp cât avem în ARACIP și ARACIS instituții de acreditare și verificare, credem că gestiunea financiară sau managementul general trebuie lăsate la latitudinea investitorului. 
  • Este nevoie și de obligații ale autorităților locale sau centrale pentru a rezolva problema aglomerării din școli. 
  • Învățământul dual are nevoie de o reglementare mai precisă si de mai multe garanții din partea statului si de resurse mai importante.
  • Capitolul digitalizării trebuie consolidat și corelat mai bine cu PNRR, dar trebuie asigurată și o mai mare atenție pentru validarea competențelor digitale pentru cadre didactice și alți participanți la procesul educativ în conformitate cu Cadrul european al competențelor digitale. 
  • Evaluarea cadrelor didactice și certificarea profesiilor didactice vor trebui gândite pornind de la modele europene mai complexe. 
  • Probabil că este bine să căutăm cât mai multă standardizare în evaluarea elevilor, dar trebuie precizate mai bine modalitățile de utilizare în cazul copiilor cu nevoi speciale. 
  • Cred că va trebui să vedem un anumit echilibru în ceea ce privește metodele de penalizare și sancționare a lucrătorilor din educație, dar modalitățile de stimulare a performanței. Există în acest moment un sistem de incompatibilități care discriminează și limitează libertățile definite prin Constituție. 
  • Învățământul pentru copiii românilor din diaspora are nevoie de o planificare mai precisă și de resurse suplimentare, fie că vorbim despre pregătirea remedială pentru copiii familiilor ce revin în țară, fie în ceea ce privește organizarea cursurilor de limba română, istorie și civilizație în țările unde românii sunt rezidenți.

Este nevoie ca această lege să parcurgă traseul transparenței, conform legii, înainte de a fi adoptată de guvern. Sunt și lucruri care au inflamat opinia publică înainte de a ajunge în transparență așa cum este eliminarea specializării învăţător-educatoare din oferta educaţională a liceelor pedagogice sau eliminarea orelor de istorie a holocaustului din programă, dar toate aceste teme vom fi repuse în discuție cu specialiștii și cu colegii din coaliție. 

În actualele proiecte de lege sunt multe lucruri noi, în comparație cu variantele mai vechi, unele componente chiar originale, iar efortul celor care au lucrat în această fază este meritoriu. Însă credem că este nevoie de o omogenizare mai mare a conținutului și o armonizare atât cu legislația actuală, dar mai ales cu perspectivele de dezvoltare a României pe termen lung. Pentru ca la final să rezulte legi adaptate noilor realități din societate și care pun în centrul lor elevul, studentul, cadrele didactice, dar și interesele societății noastre din perspectiva viitorului pe care ni-l dorim pentru România.

Cu deosebit respect, 

Vasile Dîncu

Senator


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studiile, experiența sau cunoașterea legislației complete în învățământul special – inexistente în cerințele pentru postul de director al Serviciului de Învățământ Special din Ministerul Educației

Ministerul Educației a scos la concurs postul de șef al Serviciului de Învățământ Special, dar la condițiile de participare nu este solicitată nici experiența în domeniul învățământului special, nici absolvirea…
Vezi articolul

Ghid de Admitere la liceu 2021. Cum se completează fișa de admitere, cum se face calculul mediei pentru repartizarea computerizată, care este calendarul pentru perioada următoare și ce noutăți au fost introduse anul acesta

În perioada 16-22 iulie 2021, candidații și părinții lor pot completa fișele pentru admiterea la liceu 2021, potrivit calendarului publicat de Ministerul Educației. Primul pas în alegerea opțiunilor este identificarea…
Vezi articolul

AUDIO O învățătoare din Târgu Mureș, către elevii ei de clasa a III-a: „Ce-i în capul ăsta al tău, groapă de nisip? Creier în niciun caz”, „minte îngustă!”, „unul mai bătut în cap ca altul, și moldovean și…”, / Un părinte a făcut multiple sesizări la autorități, fără niciun rezultat: Fata mea merge la psiholog. A lovit-o cu cartea în cap, a luat-o de maxilar, a bruscat-o din bancă

Injurii, umilințe, ton ridicat și ironii batjocoritoare adresate de o învățătoare elevilor ei se pot auzi pe înregistrările trimise Edupedu.ro de părintele unui copil din clasa a III-a de la…
Vezi articolul