„Fetișizarea apartenenței etnice duce la o imagine autoglorificatoare despre grupul «Nostru» și la afirmarea ori insinuarea unei incompatibilități cu grupul/grupurile «Lor»”, a avertizat pentru Edupedu.ro profesorul Vladimir Tismăneanu. Profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland, Tismăneanu a atins câteva dintre problemele programei propuse de Ministerul Educației și Academia Română pentru elevii de clasa a IX-a.
Întrebat de Edupedu.ro ce efect caută să aibă autorii programei asupra liceenilor și a profesorilor de liceu, prin introducerea insistentă a cuvântului „identitate” în noul curriculum, Vladimir Tismăneanu a declarat că „abordările etatiste, colectiviste, etniciste, chiar tribaliste plasează individul sub un acoperiș identitar imuabil, menit să rămână intact și imuabil decenii, secole, chiar milenii. Scriitorul iugoslav Danilo Kis spunea că naționalismul este paranoia, individuală și colectivă. Frica de alteritate, complexe de inferioritate sublimate în aroganță și exclusivism identitar. Nu cred în reducționism identitar”.
Rep: Scriitoarea Luminița Corneanu a sesizat insistența cu care autorii programei de română propuse de Ministerul Educației și susținute de Academia Română folosesc cuvântul „identitate” în noul curriculum. Îl regăsim de 14 ori în curriculum, sub următoarele forme: conștiință identitară (de 2 ori), componenta identitară, identitate națională (de 2 ori), perspectivă identitară (de 3 ori), identitate individuală (de 3 ori), identitate colectivă (de 2 ori) și trăsături identitare. Spre comparație, în programa școlară veche din 2009 și încă în vigoare conceptul apare o singură dată, astfel: „identitate culturală”. Care este semnificația apelului la identitate de 14 ori mai mult acum, decât în urmă cu 16 ani?
Vladimir Tismăneanu: Accentul excesiv pe identitate poate duce la o unidimensionalitate procustiană. Ți se fixează sistemul de referință, axele de coordonate sunt date odată pentru totdeauna. Personal, aș vedea discuția despre identitate în conexiune cu perspectiva subiectivității. Apoi, ar trebui ținut seama că abordările etatiste, colectiviste, etniciste, chiar tribaliste plasează individul sub un acoperiș identitar imuabil, menit să rămână intact și imuabil decenii, secole, chiar milenii. Scriitorul iugoslav Danilo Kis spunea că naționalismul este paranoia, individuală și colectivă. Frica de alteritate, complexe de inferioritate sublimate în aroganță și exclusivism identitar. Nu cred în reducționism identitar. Mai precis, modernitatea liberală permite multiple identități pentru aceeași persoană. Fetișizarea apartenenței etnice duce la o imagine autoglorificatoare despre grupul «Nostru» și la afirmarea ori insinuarea unei incompatibilități cu grupul/grupurile «Lor».
Rep: Noua programă școlară pentru Limba și literatura română pusă în dezbatere de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a le propune tinerilor de 14-15 ani și profesorilor acestora studierea următorilor autori, într-o perspectivă diacronică: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal; Mihail Sadoveanu, Cella Serghi, Marin Preda, Mircea Cărtărescu, Irina Petraș, Miron Costin, Ioan Heliade Rădulescu, Mihail Sebastian, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, C.A. Rosetti.
Care este opinia dvs cu privire la introducerea în noua programă școlară a acestor autori, pentru a fi studiați de elevii de clasa a IX-a (deci la 14-15 ani), indiferent dacă sunt elevi de liceu teoretic sau profesional?
Vladimir Tismăneanu: Este o lista eclectică și deconcertantă. Faptul că este eclectică nu e deloc în sine o problemă, dar juxtapunerile sunt, cum ziceam, bizare. Cella Serghi și Machiavelli? Stendhal și Anton Pann. Cella Serghi și Ana Blandiana? În asemenea combinații, mi-e teamă că se evaporă distincțiile de timp și de genuri literare. Sunt profesor universitar aici în Statele Unite de peste patru decenii. Fiul meu a făcut școala aici, am urmărit atent ce i se recomanda să citească. Programa de lecturi trebuie să țină seama de specificul disciplinei, să ofere o imagine diacronică, una în care istoria literară se intersectează cu istoria politică și intelectuală. Altminteri ajungem la un talmeș-balmeș în care criteriile de valoare se estompează în favoarea unui universalism care vrea să acopere totul fără a le oferi elevilor criteriile de judecată estetică. Dacă aș fi profesor la clasa a IX-a aș fi complet derutat.
___
Vladimir Tismăneanu este profesor de științe politice la University of Maryland și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste din cadrul aceleiași universități. A fost preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, precum și președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Articolele și studiile sale au apărut în publicații precum The Wall Street Journal, The New York Times, The Times Literary Supplement, The Washington Post, Gazeta Wyborcza și Contemporary European History (sursa și detalii).
În 2007 a primit din partea Universității Maryland Distinguished International Service Award, iar Asociația Americană de Științe Politice i-a acordat certificatul pentru merite excepționale în predarea științelor politice (sursa și detalii).
Informații de background
Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică pe 25 noiembrie 2025 și până pe 12 decembrie 2025 noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu, după mai bine de două decenii. Documentul este marcat în principal de trecerea de la modelul tematic de prezentare a literaturii, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.
Un memoriu semnat de peste 2.500 de profesori, cercetători și artiști acuză că programa propusă de Ministerul Educației reactivează „modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu”, promovează gândirea „protocronismului din epoca ceaușistă” și este „o bombă cu ceas pentru orice politică instituțională de integrare europeană”. Semnatarii cer public ministrului Educației să abandoneze integral programa propusă.
Cea mai dură critică la adresa noii programe școlare propuse de Minister pentru elevii abia intrați în liceu a venit de la profesorul universitar Liviu Papadima. Într-o analiză publicată pe Contributors.ro, Papadima spune: „Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. […] Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii «recomandați», de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă «materia» cursului meu de la Litere la anul I”.
În apărarea programei, Alexandru Nicolae, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” și membru al grupului de autori ai noii programe de clasa a IX-a, a afirmat că profesorii de Limba și literatura română trebuie să își cunoască elevii și să propună opere literare pe gustul acestora din afara programei. Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București și coordonatoarea grupului de lucru pentru noua programă, a subliniat că, indiferent dacă o anumită operă propusă le place sau nu, este important ca elevii să învețe să își argumenteze opinia, iar aceasta nu este doar responsabilitatea profesorilor. Declarațiile au fost făcute joi, 27 noiembrie, la prezentarea oficială organizată de Ministerul Educației și Cercetării.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a luat însă poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, spune Ioan Aurel Pop într-un „punct de vedere privind programele și manualele de limba și literatura română” trimis presei în urmă cu două zile.
- De remarcat că Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, este și cel care a prezidat lansarea noului curriculum de la Ministerul Educației. Concret, efortul de înnoire curriculară așteptată pentru nivelul liceu de 20 de ani a fost lansat public printr-o serie de prezentări organizate de Ministerul Educației, prezentări care au debutat cu lansarea noilor programe școlare de Istorie de către președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Președinte peste o academie populată de naționaliști, „suveraniști” și promotori ai curentului protocronist apărut în perioada comunistă – după cum a arătat în repetate rânduri Cristian Pantazi în analizele publicate pe G4Media.ro, Ioan Aurel Pop a anunțat de la Ministerul Educației că „ne-am străduit foarte mult [ca noua programă de istorie – N.Red.] să nu conțină accente naționaliste, în înțelesul naționalismului de exagerare”.
- Marele absent al propriului eveniment de înnoire curriculară a fost chiar ministrul Educației și Cercetării. Mai exact, noile programe școlare au fost lansate de ministrul Educației, Daniel David, în lipsa sa, în timp ce se afla în SUA în cadrul unei vizite de lucru.
- Amintim că Ioan Aurel Pop s-a transformat în doar câteva luni din criticul cel mai acerb al planurilor-cadru pentru liceu publicate în dezbatere de ministrul Daniel David, în coordonatorul științific al grupului de lucru de la Ministerul Educației pe noua programă școlară de istorie și acum în prezentatorul curriculumului de istorie al Ministerului Educației.
- Dacă în februarie 2025 Ioan Aurel Pop îl acuza pe ministrul Educației David de o „nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”, spunând că „«specialiștii» ministerului educației […] au scos istoria și geografia – cele două cenușărese ale materiilor școlare – din «trunchiul comun» (cu posibilitatea puțin probabilă ca școala să poată repara vag această nedreptate)”, în timpul verii Academia Română a adoptat un nou statut prin care și-a adăugat o nouă atribuție care îi permite amestecul în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii, după cum a relatat G4Media.ro.
- În luna august 2025, același Ioan Aurel Pop era numit de Ministerul Educației și Cercetării în funcția de coordonator științific al grupului de lucru care concepe programa școlară la Istorie – liceu, pentru elevii care intră clasa a IX-a în 2026.
- Schimbarea de la modelul tematic la cel cronologic a stârnit numeroase critici din partea profesorilor, cercetătorilor și autorilor de manuale, care avertizează că programa este insuficient adaptată nivelului cognitiv al elevilor de 14–15 ani, ignoră literatura contemporană, reduce prezența textelor nonliterare și multimodale și nu creează legături cu programa de gimnaziu sau cu celelalte discipline. În plus, mulți profesori atrag atenția că accentul excesiv pe istorie literară și pe conținuturi erudite riscă să accentueze dificultățile de lectură ale elevilor și să crească gradul de analfabetism funcțional.
- Profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor. În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți.
- Într-un interviu acordat recent, profesoara universitară Oana Fotache Dubălaru a anunțat că organizarea cronologică a literaturii pentru clasa a IX-a nu a fost decisă în grupul de lucru de la Ministerul Educației și Cercetării, pe care l-a coordonat științific, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.