Experiment educațional eșuat al Ministerului Educației, în Delta Dunării. Școala Gimnazială Caraorman, desființată de Legea Bolojan, va fi reînființată, după ce un elev nu a putut învăța în sistemul online gândit din birourile ministerului și ale inspectoratului, din lipsă de semnal la internet / Ministrul Daniel David declara acum două luni, la televizor, cât de „bună” era soluția

Școala Gimnazială din satul Caraorman, structură a Școlii Gimnaziale Crișan din județul Tulcea va fi reînființată, după ce timp de două luni , singurul elev a fost nevoit să învețe în sistem hibrid, la decizia Inspectoratului Școlar Județean. Nivelul gimnazial a fost desființat la începutul anului școlar, din cauza legii Bolojan, pentru că era înscris un singur elev. Timp de 2 zile trebuia să învețe online de acasă și trei zile să meargă cu barca la Școala Gimnazială Crișan. Însă, elevul avea semnal de internet slab sau inexistent acasă, iar ca să se deplaseze la școala din Caraorman trebuia să meargă cu barca, dar condițiile meteorologice din sezonul rece nu i-au permis acest lucru. Ulterior, la școală s-a mai înscris un elev, ceea ce obligă acum ISJ Tulcea să renunțe la soluția de tip hibrid și „în perioada imediat următoare să fie create condițiile organizatorice necesare pentru școlarizare în sistem tradițional a celor doi elevi”, potrivit răspunsului Ministerului Educației, trimis într-o interpelare din Parlament, a deputatei PSD Mirela Furtună.

Inspectoratul școlar județean Tulcea trebuie să reînființeze ciclul gimnazial al Școlii din Caraorman, începând cu anul școlar 2025-2026, precizează ministerul Educației într-un răspuns trimis în Parlament deputatei PSD Mirela Furtună. Aceasta a întrebat Ministerul Educației printr-o interpelare, în data de 22 septembrie, care este situaţia elevilor din satul Caraorman, județul Tulcea, obligați să urmeze cursuri gimnaziale în sistem hibrid.

Clasele de gimnaziu de la Școala din Caraorman au fost desființate în baza legii 141/ 2025 privind unele măsuri fiscale, pentru că era înscris un singur elev, în clasa a VI-a.

Inspectoratul Școlar Județean Tulcea a decis împreună cu părinții ca elevul să învețe în sistem hibrid: două zile/săptămână cu prezență fizică la Școala Gimnazială Crișan (transportul fiind asigurat de primarie) și trei zile/săptămână în sistem online.

Însă, după trei săptămâni în care a monitorizat situația, ISJ Tulcea a constatat numeroase probleme care au împiedicat elevul să învețe corespunzător, iar calitatea actului educațional a avut de suferit, din cauza problemelor de conectivitate la internet, „semnalul fiind slab sau chiar inexistent în anumite intervale orare, posibil și din cauza bruiajelor generate de situația din securitate din proximitatea graniței cu Ucraina”.

În plus, în zilele în care trebuia să ajungă la școala din comuna Crișan, pentru ore cu prezență fizică, deplasarea se face doar cu barca, iar în sezonul rece acest lucru este mai dificil, și au existat „riscuri legate de transportul elevului în condiții de siguranță”, potrivit Ministerului.

„Nu există o alternativă rutieră funcţională, iar singura posibilitate terestră o constituie traversarea Canalului Caraorman pe un pod mobil, manevrabil doar prin intervenția simultană a două persoane adulte, fapt ce implică riscuri suplimentare și limitează accesibilitatea”, scrie în răspuns.

Între timp, un alt elev s-a înscris la școala din Caraoman, la nivel de gimnaziu, astfel că „în perioada imediat să fie create condițiile organizatorice necesare pentru școlarizare în sistem tradițional a celor doi elevi”, precizează Ministerul Educației.

Răspunsul integral al Ministerului Educației și Cercetării

„În conformitate cu datele furnizate de ISJ Tulcea, situația elevului/elevilor înscriși la
nivel gimnazial în cadrul Şcolii Gimnaziale Crișan este următoarea:

– înainte de începerea anului scolar 2025-2026, conducerea Școlii Gimnaziale Crișan a luat
măsura desființării ciclului gimnazial din cadrul Școlii Gimnaziale Caraorman, argumentând măsura prin efectele Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal- bugetare, a situației de fapt – existența unui singur elev înscris în ciclul gimnazial la clasa a VI-a, ținând cont și de principiul interesului superior al copilului, care impunea găsirea unei soluții care să asigure continuitatea școlarizării.

– având în vedere decizia excepțională a unității de învățământ, față de condițiile dificile
specifice din Delta Dunării, ISJ Tulcea a iniţiat demersuri de consultare și identificare
soluții cu părinții și cu autoritățile administraţiei publice locale, fiind identificată o soluție tranzitorie, agreată de toate părțile, respectiv organizarea unui program educational de tip hibrid – două zile/săptămână cu prezență fizica la Școala Gimnazială Crișan (transportul fiind asigurat de primărie) și trei zile/săptămână în sistem online.

În primele trei săptămâni de școală, ISJ Tulcea a monitorizat modul de desfășurare
activităților și a primit sesizări din partea părinților privind dificultăți majore
implementarea soluției adoptate, respectiv:

• probleme de conectivitate la internet, semnalul fiind slab sau chiar inexistent în
  anumite intervale orare, posibil și din cauza bruiajelor generate de situatia din
  securitate din proximitatea graniței cu Ucraina;
• diminuarea calității actului educațional în condițiile desfășurării online;
• riscuri legate de transportul elevului în condiții de siguranță,
  Deplasarea între localitățile Crișan și Caraorman se realizează exclusiv pe cale navigabilă, aceasta fiind afectată de conditiile meteorologice din sezonul rece (ceata densă, gheață). Nu există o alternativă rutieră funcţională, iar singura posibilitate terestră o constituie traversarea Canalului Caraorman pe un pod mobil, manevrabil doar prin intervenția simultană a două persoane adulte, fapt ce implică riscuri suplimentare și limitează accesibilitatea.

În plus, ulterior începerii cursurilor, la nivelul clasei a Vl-a de la Școala Gimnazială
Caraorman s-a înscris un al doilea elev, fapt ce a determinat conducerea Școlii Gimnaziale Crișan să solicite Inspectoratului Școlar Județean Tulcea reînființarea ciclului gimnazial, pentru a răspunde situației modificate și interesului superior al copiilor.

Cererea a fot analizată și aprobată în ședința Consiliului de Administrație al ISJ Tulcea din data de 26.09.2025, ținându-se cont de argumentele prezentate, dar și de
modificarea situației inițiale, susținerea părinților și a autorităților locale, precum și necesitatea garantării accesului echitabil la educație.

În concluzie, ISJ Tulcea susține reînființarea ciclului gimnazial la nivelul Școlii
Gimnaziale Caraorman, structură a Școlii Gimnaziale Crișan, începând cu anul școlar
2025-2026, ca măsură necesară și proporţională pentru respectarea interesului superior al copiilor și pentru asigurarea accesului neîngrădit la educație, urmând ca în perioada imediat să fie create condițiile organizatorice necesare pentru școlarizare în sistem tradițional a celor doi elevi.

Precizăm că modalitatea de școlarizare de tip hibrid adoptată inițial a avut un caracter tranzitoriu, fiind justificată exclusiv de existența unui singur elev la începutul anului școlar și de obligația de a respecta cadru legal instituit prin legea 141/2025. Odată cu creșterea numărului de elevi și având în vedere dificultățile obiective de transport, problemele de conectivitate la internet și riscurile suplimentare generate de condițiile geografice și de contextul de securitate din zonă, această soluție nu mai corespunde interesului superior al elevilor ceea ce impune reînființarea ciclul gimnazial la nivel local„.

Ministrul Daniel David a propus ca elevul să învețe în sistem online după ce a desființat nivelul gimnazial

În 3 septembrie, cu câteva zile înainte să înceapă anul școlar, ministrul Daniel David spunea că „astfel de situații (n. red prin care s-au desființat școli) ar fi fost cu sau fără măsurile fiscale. Doar că acum, pentru a se aduce această idee de catastrofă, de haos, ne ducem în discuție în spațiul public”. Daniel David a dat ca exemplu chiar cazul din Caraoman.

După ce a desființat nivelul de gimnaziu pentru că nu erau destui elevi, el a explicat într-o emisiune la Digi 24 că soluția, „una bună”, este ca elevul să învețe online ca să nu fie nevoie „să duci 6-7-8 profesori și o dată pe săptămână va merge fizic în școala respectivă”.

De remarcat și atenția la elevi a ministrului, care a declarat că elevul era în clasa a V-a, când de fapt el este în clasa a VI-a.

Declarația lui Daniel David:

„O altă situație, iarăși individuală: un copil de clasa a V-a din Delta. Bun, mi se spune că nu poate să fie dus cu barca în școala din cealaltă comună, Crișan se numește comuna, pentru că drumul este periculos. Iarna nu mai vorbim, că Dunărea îngheață. Ce soluții găsim? Soluții particulare. Vă spun ce soluție am găsit aici. Una bună. Dar ce vreau să vă spun, că astfel de situații ar fi fost cu sau fără măsurile fiscale. Doar că acum, pentru a se aduce această idee de catastrofă, de haos, ne ducem în discuție în spațiul public. Eu mă bucur într-un fel că se aduc în discuție, că înțelegem în ce hal și în ce stil ceva avem rețeaua școlară organizată înainte de aceste măsuri fiscal-bugetare.

(…) Revenim la situația din Deltă. Va fi o situație care funcționează și în alte țări. Va intra împreună cu clasa din comuna Crișan, va intra online și va avea un tutore acolo care va lucra cu el, că poți aduce o persoană, altfel vă dați seama, dacă era la gimnaziu în clasa a V-a, vă dați seama, trebuia să duci 6-7-8 profesori și o dată pe săptămână va merge fizic în școala respectivă. Deci sunt soluții. Dar ce încerc să spun? Că foarte multe discuții în spațiul public n-au nicio treabă cu măsurile fiscal-bugetare. Pot să fiu de acord cu măsurile fiscal-bugetare au adus și alte situații complicate.”

Informații de context

Din cauza legii nr. 141/2025, s-au comasat școli care aveau sub 500 de elevi și grădinițe sau creșe sub 250 de copii.

La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:

a) cu minimum 500 de elevi;
 b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
 c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
 d) cu minimum 200 de antepreşcolari;
 e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal;
 f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.”

La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,Art. 23. – (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:

(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17;

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;

c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;

d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;

e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;

f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;

g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;

h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;

j) învăţământul special:

(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;

(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;

k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12. …………………………………………………………………………………..

(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). 

De asemenea, în unele cazuri unde existau mai puțini elevi într-o clasă decât numărul minim necesar, se organizează clase în regim simultan.

(11) „În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.”

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Foto: © Wutthichai Luemuang | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

OFICIAL Legea 141/2025, legea Bolojan, a intrat în vigoare. Prevederile care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

Ministrul Educației, Daniel David, mesaj la începutul anului școlar: Pachetul I din Legea Bolojan „a avut efectele scontate. Nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu” / Oficialul promite un viraj către „o logică de dezvoltare”

Daniel David despre cazul școlii cu 11 elevi care a fost desființată: Astfel de situații ar fi fost cu sau fără măsurile fiscale. Și dacă nu erau acestea, nu puteai funcționa prin prisma legii vechi