Experți OECD: Investițiile în educație ar trebui să fie prioritate în centrul oricărei strategii de recuperare economică post COVID-19

1.011 vizualizări
Foto: Pexels.com
Investițiile în educație ar trebui să fie o prioritate în centrul oricărei strategii de recuperare economică și socială după pandemia Covid-19, mai ales când țările au nevoie să strângă mai mulți bani la buget, spun experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică într-o analiză publicată săptămâna aceasta pe platforma diviziei pentru educație a OECD. Potrivit acesteia, o educație îmbunătățită duce, în timp, la colectarea mai multor bani din taxe, iar aceeași educație este oricum în proces de schimbare, după șocul produs de pandemie în acest domeniu.
  • Analiza este semnată de Michelle Harding, șefa unității pentru date fiscale și analiză statistică a Centrului OECD pentru Administrație și Politică Fiscală, împreună cu Michael Ward, analist senior în cadrul programului OECD PISA pentru Dezvoltare.

Cei doi arată că o educație de calitate pentru toată lumea se numără printre obiectivele de dezvoltare durabilă convenite de ONU în 2015 și este esențială mai ales în această perioadă de criză sanitară și economică.

Educația de calitate, spun ei:

  • este asociată unei stări mai bune de sănătate pentru cei care o dobândesc;
  • le oferă oamenilor competențe care îi ajută să obțină slujbe mai bune;
  • distribuie valori care ajută la întărirea unor societăți mai pașnice și incluzive;
  • poate reduce inechitatea, unul dintre elementele ce au amplificat actuala pandemie Covid-19.

Or, spun autorii analizei, acolo unde este îmbunătățită educația, ea este asociată unor venituri mai mari și unor standarde de viață mai bune. Devine, deci, un factor ce contribuie la venituri fiscale mai mari pe termen mediu și lung. Acest lucru se întâmplă pe două căi:

  • prin venituri mai mari, obținute de oameni care primesc o educație îmbunătățită.
  • printr-un nivel superior al conformării voluntare: persoanele mai educate tind să caute mai puține motive pentru a evita plata taxelor; dacă autoritățile publice oferă o educație mai bună, crește nivelul de încredere și mulțumire față de activitatea guvernelor, ceea ce întărește “moralul fiscal”.

În esență, spune analiza, rezultatele educaționale mai bune contribuie la o creștere a veniturilor per capita, ceea ce duce la posibilitatea de a colecta mai mulți bani din taxe, ceea ce oferă mai multe resurse care permit mai mulți bani pentru educație – și ciclul continuă.

Potrivit experților OECD, acest ciclu este cu atât mai important cu cât societățile încearcă să răspundă șocului produs de pandemie, șoc ce a schimbat deja educația.

În acest context, analiza atinge problema inechității, expusă și mai mult în urma trecerii la școala online. Reprezentanții OECD arată că, în țările cu un număr mare de copii dezavantajați, se face simțită o corelare puternică între creșterea cheltuielilor pentru educație și rezultate educaționale mai bune. Dar, la nivel global, există un deficit major în finanțarea educației, deficit ce afectează mai ales țările sărace, unde o investiție mai mare în școli ar ajuta la atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Experții OECD arată că, dacă toate țările ar putea să se asigure că elevii lor ating cel puțin nivelul minim de competență pentru abilități de bază, rezultatele economice ar fi semnificative inclusiv pentru țările bogate și foarte mari pentru țările cu venituri mici și medii.

Foto: Pexels.com


2 comments
  1. Corect, este și un principiu bazic al doctrinei liberale. Dar oare d-na ministru al educației sau onorații secretari de stat cunosc doctrina liberală?…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Limba franceză, a doua limbă cel mai des predată în școlile din România francofonă, este abia pe locul 4 în topul limbilor străine pe care le caută angajatorii / Engleza e lider detașat, urmată de spaniolă și germană – analiză

Interesul acordat limbilor străine, dincolo de limba engleză, în școlile din România este diferit de cel existent pe piața muncii: dacă în școlile din această țară francofonă franceza este a…
Vezi articolul

Construcția primei școli etalon pentru sistemul de învățământ românesc, anunțată de Asociația BookLand. Va avea cantină, cinema, laboratoare și solarii în care vor crește propriile legume (P)

Asociația BookLand anunță că, începând de anul viitor, se va concentra pe construcția primei școli etalon pentru sistemul de învățământ românesc. Este vorba despre o școală 100% modernă și sustenabilă…
Vezi articolul

Numărul total al studenților din România – din nou în scădere, după doi ani de creștere /  Mai mulți absolvenți în 2021 decât în anul anterior, dar o bună parte termină studiile în domenii unde universitățile locale au prezență slabă sau nu au deloc în rankinguri internaționale

Numărul studenților din România a scăzut din nou în ultimul an universitar, după doi ani de creștere, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. Acestea arată că scăderea…
Vezi articolul
Predare exclusiv online

Limbajul și vocabularul folosite de un copil în primii ani de școală prezic cel mai bine capacitatea de a înțelege mai târziu un text citit – Studiu condus de un cercetător român de la Universitatea Babeș-Bolyai, publicat în prestigiosul jurnal specializat în alfabetizare al editurii Springer

România a intrat în pandemia COVID-19 care a închis școlile pentru o perioadă record cu cel mai mare nivel al analfabetismului funcțional înregistrat în ultimii 6 ani: 44%. La un…
Vezi articolul