„Există o imagine adânc înrădăcinată despre grădiniță, aceea de loc unde copilul este dus și lăsat. Pe măsură ce părinții participă la ateliere și dialoguri, totul devine mai firesc. Conversațiile nu mai pornesc de la probleme, ci de la nevoi și emoții, de la dorința comună de a susține copilul”, spune Simona Stan Constantinescu, profesor formator în Programul Start în Educație. Aceasta explică schimbarea de percepție a părinților care au participat la cursurile Școala Părinților, într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Profesoara Simona Stan Constantinescu, mentor în învățământul preuniversitar și universitar, formator-facilitator în Școala Părinților și Carmen Ileana Radu, profesor pentru educație timpurie la Școala Gimnazială „C.D.Aricescu” Câmpulung, au vorbit într-un interviu pentru Edupedu.ro despre importanța formării profesorilor în ceea ce privește comunicarea cu părinții.
- Profesoarele au participat la cursul „Bune practici în educația parentală”, acreditat de Ministerul Educației, care face parte din Programul „Start în Educație”, dezvoltat de Fundația OMV Petrom și World Vision România, care a format peste 6.400 de educatori. În urma formării, educatorii au organizat sesiuni de educație parentală pentru mai mult de 14.400 de părinți.
„Copilul oglindește ceea ce primește de la adulții semnificativi sau de referință, din viața lui, care sunt de cele mai multe ori părinții și cadrele didactice. Un copil învață doar dacă se simte în siguranță (văzut, validat, iubit…) și se deschide către lume doar dacă lumea adultului îi oferă încredere și siguranță. Programele de formare trebuie să includă, așadar, ascultarea activă, empatia, medierea, construirea încrederii, instrumente care nu țin doar de comunicare, ci de umanitate”, a declarat profesoara Simona Stan Constantinescu, referindu-se la importanța formării educatorilor.
„În contextul polarizării actuale, când părintele spune «grădinița nu își face treaba», iar educatorul spune «părintele nu își educă suficient copilul», am văzut părinți emoționați până la lacrimi, înțelegând că, dincolo de diferențele dintre noi, avem același scop, să sprijinim copilul”, a adăugat Simona Stan.
Informații de context despre formarea profesorilor
Înainte de Programul „Start în Educație”, un educator din doi nu urmase niciun curs de formare în ultimii doi ani, iar doar 4,3% participaseră la cursuri de educație parentală, conform Raportului de cercetare Evaluarea impactului intervențiilor derulate în anul III al proiectului „Start în educație”.
- 47% dintre educatori nu au urmat niciun program de formare în ultimii 2 ani.
- Doar 4,3% dintre cei care au făcut formare recentă au participat la cursuri de educație parentală/parteneriat școală–familie
După Programul „Start în Educație”, raportările sunt următoarele:
- 87% dintre părinți s-au jucat alături de copii, cu produsele din „Ghiozdănel cu viitor”
- 9 din 10 educatori au observat îmbunătățirea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților copiilor datorită „ABC Grădi”
- 8 din 10 părinți au o relație mai bună cu copiii lor, datorită sesiunilor „Școala părinților”
- 97% dintre educatorii formați se simt pregătiți să susțină sesiuni de educație parentală.
Formarea în domeniul colaborării cu părinții este indicată de 26% dintre profesorii din România ca o nevoie ridicată de formare, potrivit Raportului „Starea predării” pe baza studiului ”Teaching and Learning International Survey” – TALIS 2024, publicat marți, 7 octombrie. Este a patra cea mai mare nevoie de formare pentru profesorii din România, conform studiului.
Copiii simt că vocea lor este auzită, că pot cere ajutor fără rușine sau frică
„Copiii încep să manifeste încredere, cooperare, blândețe. Scad izbucnirile, crește capacitatea de revenire după tensiune. Apar inițiative spontane de ajutor între colegi, iar relațiile devin mai naturale. Copiii simt că vocea lor este auzită, că pot cere ajutor fără rușine sau frică”, a spus formatorul Simona Stan Constantinescu, despre schimbările observate la copii, după aplicarea metodelor învățate la cursuri.
Grădinița nu mai e un loc unde copilul e dus și lăsat
„Există o imagine adânc înrădăcinată despre grădiniță, aceea de loc unde copilul este ‘dus și lăsat’. Transformarea apare atunci când acest loc devine un spațiu viu. Educația timpurie nu se limitează la conținuturi, ci la felul în care copilul se simte în interiorul acestui câmp relațional format din educatori, părinți și colegi.
Pe măsură ce părinții participă la ateliere și dialoguri, totul devine mai firesc. Conversațiile nu mai pornesc de la probleme, ci de la nevoi și emoții, de la dorința comună de a susține copilul”, spune Simona Stan Constantinescu, care explică schimbarea de percepție a părinților care au participat la cursuri.
Părinții sunt acum mai deschiși și mai atenți la nevoile copiilor
Printre educatorii care au finalizat formarea se numără și Radu Carmen Ileana, educatoare în județul Argeș. Ea spune că programul a schimbat modul în care colaborează cu părinții: „Este foarte greu să lucrezi cu părinții din ziua de astăzi, generația aceasta vede lucrurile altfel decât eram noi obișnuiți. De aceea e nevoie ca educatorii să fie formați și în zona relației cu părinții, nu doar în cea didactică.”
Educatoarea observă că programul i-a ajutat să se apropie de părinți, să-i înțeleagă mai bine și să-i implice activ în educația copiilor: „Invitându-i cât mai des la activitățile noastre zilnice, părinții au fost mult mai deschiși la comunicare și la nevoile copiilor. Nu am întâlnit rezistență, dimpotrivă, părinții au fost receptivi și dornici să participe.”
Mesajul său pentru părinți este clar: „Să fie receptivi la tot ceea ce le transmite educatoarea și să se implice mai mult și mai des în activitățile copiilor, atât cele de la grădiniță, cât și cele de acasă. Să le dedice mai mult timp copiilor lor.”
Părinții devin mai conștienți de rolul lor, spune Simona Stan Constantinescu: „Scade defensivitatea, crește orientarea spre înțelegere și cooperare cu educatorul. Părinții nu îl mai privesc pe educator ca pe o autoritate externă, ci ca pe un partener în procesul de creștere al copilului.”
Ce ar trebui să facă autorii de politici publice
„Ministerul nu are doar rolul de a furniza cursuri, ci acela de a crea contexte de coerență educațională, unde părinții, copiii și educatorii sunt recunoscuți ca părți ale aceluiași ecosistem uman viu”, spune Simona Stan Constantinescu.
Aceasta propune o viziune integrată care să includă:
- introducerea educației parentale ca disciplină obligatorie în universitățile de profil în formarea inițială a cadrelor didactice, nu doar în cursuri opționale;
- crearea nodurilor regionale de colaborare între educatori, consilieri și părinți;
- recunoașterea competențelor relaționale ca indicator profesional;
- finanțare continuă pentru formări și rețele de bune practici.
„Această transformare poate fi susținută prin parteneriate cu instituții și centre care lucrează pe modelul integrativ, cum sunt partenerii din acest proiect educațional „Start în Educație – Școala Părinților”. Pentru că formarea autentică nu este despre acumulare de informații, ca o obligație de bifat pentru credite, ci despre recalibrarea resursei umane din sistemului educațional, ca expresie naturală a evoluției umane nu doar profesionale”, a spus Simona Stan Constantinescu.
Educatoarea Carmen Ileana Radu, din Argeș, consideră că formările de acest tip ar trebui sprijinite constant de Ministerul Educației. „Să se sprijine cât mai mult activitățile și cursurile de acest gen. M-au ajutat să mă apropii mai mult de părinți și să mă transpun mai bine în pielea lor”, a spus Carmen Ileana Radu.
6.400 de educatori formați, peste 14.400 de părinți implicați
Programul „Start în Educație”, dezvoltat de Fundația OMV Petrom și World Vision România, a format peste 6.400 de educatori în cadrul cursului „Bune practici în educația parentală”, acreditat de Ministerul Educației. În urma formării, aceștia au organizat sesiuni de educație parentală pentru mai mult de 14.400 de părinți.
Fiecare educator a primit un set de materiale didactice pentru activități interactive cu copiii și părinții: jocuri educaționale, materiale pentru dezvoltarea socio-emoțională și „Ghidul pentru părinți”.
De asemenea, 200 de educatori au pus bazele Rețelei Educatorilor, o platformă de mentorat și schimb de bune practici. Aceștia au derulat ateliere de lectură, activități creative și sesiuni de educație parentală, în care au implicat deja peste 2.400 de părinți.
Evaluarea cursului arată că:
- 94% dintre participanți consideră cursul foarte util și relevant pentru practica lor;
- 98% afirmă că pot organiza sesiuni de tip „Școala Părinților”;
- 80% spun că vor aplica în „foarte mare măsură” principiile de colaborare familie-grădiniță și educația parentală pozitivă.
Detalii despre program, pe site-urile Fundației OMV Petrom și Fundației World Vision Romania.
Mihai Peticilă
R.P.
