„Analfabetismul funcțional este rezultatul unui cerc vicios creat chiar de instituțiile care ar trebui să îl combată”, afirmă profesoara de matematică Mihaela Popa de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, fost secretar de stat în Ministerul Educației. Reacția vine după declarația ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, care a susținut că lipsa de pregătire a profesorilor este principalul factor al analfabetismului funcțional din România.
În mesajul său publicat pe Facebook, Mihaela Popa critică Ministerul Educației pentru politicile care au făcut profesia didactică neatractivă, afirmând că birocrația și sistemul de titularizare au determinat absolvenți foarte bine pregătiți să renunțe.
Ea susține că absolvenți cu nota zece nu au reușit să se titularizeze și au părăsit sistemul, în timp ce universitățile au acceptat studenți fără concurs, „indiferent de pregătirea avută”, contribuind la scăderea calității formării inițiale. Popa mai arată că, în lipsa legislației și pe fondul sărăciei, elevii acumulează absențe care duc la abandon, în timp ce violența crește, fără ca cineva să își asume responsabilitatea.
- Profesoara avertizează și asupra lipsei profesorilor calificați, precizând că nu se poate face școală „cu cei puțini care au mai rămas”, pentru ca apoi aceștia să fie considerați responsabili pentru eșecuri.
Ea atrage atenția și asupra modului în care au fost folosite fondurile europene pentru formarea cadrelor didactice, acuzând că inspectoratele s-au „făcut că formează profesori”, fără un impact real în diminuarea analfabetismului funcțional.
Declarațiile vin în urma afirmațiilor ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, care a apreciat, într-un podcast organizat de Salvați Copiii România, că lipsa de pregătire a profesorilor reprezintă „cea mai mare parte” din cauzele analfabetismului funcțional. Ministrul a subliniat că elevii vin la școală cu „un nivel de inteligență și creativitate normale”, iar dacă după patru ani de gimnaziu apar la testările internaționale ca analfabeți funcțional, responsabilitatea este a cadrelor didactice.
Tot oficialul a admis că abandonul școlar este influențat și de factori sociali, precum lipsa sprijinului economic și responsabilitatea familiei, însă a insistat că, pentru elevii care frecventează școala, profesorii sunt principalii responsabili pentru formarea competențelor de bază. Detalii aici
Reacții critice au venit și din partea Sindicatului Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia, care a calificat afirmațiile ministrului drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” și a cerut retragerea lor publică. Organizația sindicală susține că adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt lipsa unei politici coerente, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite, curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase și instabilitatea legislativă. Potrivit SIPA Muntenia, profesorii continuă să își desfășoare activitatea în condiții dificile, într-un sistem care nu a beneficiat niciodată de alocarea legală de 6% din PIB pentru educație, iar formarea continuă este „formală, insuficient finanțată și lipsită de coerență”.
Sindicatul mai atrage atenția asupra faptului că infrastructura școlară și dotările sunt sub standardele europene, iar regulile, programele și inspecțiile sunt stabilite și avizate de minister, inspectorate și instituțiile de control ale calității. În acest context, recomandă ca responsabilitatea pentru rezultatele sistemului educațional să fie asumată la nivel instituțional, nu atribuită exclusiv profesorilor. Detalii aici
Informații de context
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.
Printre măsurile considerate relevante de Comisia Europeană, dar ignorate până acum de autoritățile române, se numără:
- sprijin personalizat în timpul orelor pentru elevii cu dificultăți de învățare,
- asistență pedagogică suplimentară de către profesori specializați,
- monitorizare continuă a progresului elevilor,
- formare profesională orientată pe intervenții remediale pentru cadrele didactice.
Redacția
Raluca Pantazi
Ș.L.
G4Media.ro
3 comments
Formatorii aia se prefac in ceea ce privește formarea profesorilor…..
Listele cu prezența sunt importante si apoi vreun dosar din partea cursanților….
Unii vin sa le semnezi că ai participat…,ceea ce-i grav !
Așa rău n a mai fost…!
Formatorii sunt niște piloși, iar treburile funcționează…
Ce-i drept nu sunt vinovați profesorii pt acest analfabetismul funcțional de care pomenește ministrul!
La clasa I nu lași repetenți, la liceu sunt admiși ce-i cu note mici la Evaluarea Națională și, bineînțeles că tot aceștia nu iau bacalaureatul….!
Sunt multe sincope in sistemul de învățământ, dar multe sunt grație celor care s-au perindat la cârma ministerului de 35 de ani….!
Pentru a detecta motivele pentru care la unele scoli, rezultatele elevilor sunt slabe, se pot incerca unele masuri, ca de exemplu:
– chestionare on-line de evaluare aplicate la final de an școlar sau de ciclu, care sa includă întrebări despre meditațiile în care sunt implicați profesori de la clasă, dacă a fost alocat procentul de ore prevazut de programa pentru fixare și pentru recapitularea cunoștințelor de bază necesare, daca la inceputul noilor lecții s-a făcut o legătură între cunoștințele predate și utilitatea lor în viața sociala, în tehnologie, etc
-punctaj acordat în plus la fisele de evaluare a profesorilor, pentru cei care predau în sistem cu camere video la clase.
-puncte bonus la nota de admitere pentru elevii de liceu care merg mai departe în același profil.
-La examenele de definitivat și titularizare sa se dea doua probe distincte. Una în specialitate și cea de a doua pe partea de pedagogie. Pentru partea de pedagogie să se prezinte n variante de acomodare cu baremul aferent.
Este un câmp deschis pentru abordări creative în beneficiul profesorilor și al elevilor. Chiar nu exista resurse umane in societate care sa fie in stare sa propuna solutii potrivite, care sa stopeze aceasta degradare a educației?
Varianta corectă: „cei (aceia) cu note mici”, NU „ce-i (ce e/este) cu note mici”.
Așa se trece clasa și nu se știe să se scrie corect românește…