George Purcaru, vicepreședintele FSLI: Numărul de elevi în plus dintr-o clasă poate ajunge și la 6. Sunt foarte multe unități școlare unde nu mai poți pune nici un elev, nici nu mai vorbim de bănci / Nu mai e nevoie de un alt argument care să demonstreze că din biroul ministrului nu se vede realitatea așa cum trebuie

Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că măsura creșterii numărului de elevi din clase arată că reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării nu cunosc realitatea multor școli din România, unde lipsa spațiului nu permite acest lucru. În plus, acesta a criticat abordarea decidenților care consideră că mutarea câtorva bănci în plus în clase nu e o problemă: „vorbim de viitorul țării, nu de bănci. Nu tratăm elevii ca pe niște obiecte”.

• George Purcaru a făcut aceste afirmații vineri, 25 iulie, în fața Palatului Cotroceni, unde a mers împreună cu reprezentanții Federației Sindicatelor „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” pentru a depune un memoriu prin care îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită Parlamentului legea Bolojan și să solicite eliminarea articolelor care „vor afecta grav sistemul educațional pe termen lung”.
• La scurt timp după declarația sa, președintele Nicușor Dan a anunțat că a promulgat legea Bolojan.

„Așa cum am spus de fiecare dată, la fel de afectați sunt și elevii noștri prin măsurile cerute și impuse de Guvernul Bolojan. V-am explicat legat de comasările de clase, comasările de școli și numărul de elevi la clasă. «Ce mai contează o bancă, două în plus la clasa?». Nu vorbim de bănci, vorbim de copii. Vorbim de viitorul țării, nu de bănci. Nu tratăm elevii ca pe niște obiecte. Este gravă o astfel de afirmație. Prin urmare, vom începe protestele și în fața Ministerului Educației”, a declarat George Purcaru.

Acesta a explicat că numărul de elevi în plus dintr-o clasă poate ajunge, potrivit Legii Bolojan, la 6: „Dacă vorbim despre numărul de elevi pentru formațiunea de studiu, ar fi 2 elevi în plus față de lege, plus încă 4 cu aprobarea inspectoratului școlar. Asta înseamnă undeva la 6. Dorința asta nebună de a face economie înseamnă undeva la 6 elevi în plus pe clasă. Asta înseamnă un dezastru pentru foarte multe clase”.

Vicepreședintele federației a subliniat că MEC „nu este la curent cu faptul că, în multe școli, este imposibil ca această măsură să fie aplicată din cauza claselor mici, deja aglomerate”.

„Se constată că nu se cunosc realitățile. Sunt foarte multe unități școlare unde nu mai poți pune nici un elev, nici nu mai vorbim de bănci. Nu poți pune niciun elev pentru că sunt spații insuficiente și foarte aglomerate deja. Nu mai e nevoie de un alt argument care să demonstreze că din biroul ministrului nu se vede realitatea așa cum trebuie”.

„Eu cred că trebuia să asculte oamenii din teritoriu, să se consulte, să facă o analiză de impact, dar nu acum. Acum, când legea a fost asumată și se așteaptă publicarea ei în Monitorul Oficial, Ministerul se apucă să facă astfel de analize de impact. Ce să vezi? Acele zvonuri de care vorbea ministrul au devenit realitate, deși noi am spus dinainte, de când s-au anunțat pe surse aceste măsuri, că vor fi disponibilizări, vor fi comasări, vom suferi și noi, angajații din Învățământ, dar și elevii și părinții lor”, a mai adăugat acesta.

Informații de context

Potrivit Legii Bolojan pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, efectivele maxime de elevi într-o clasă sunt majorate cu până la 6 elevi, față de limitele anterioare:

• gimnaziu: până la 28 elevi/clasă,
• liceu: până la 30 elevi/clasă,
• învățământ primar: până la 24 elevi/clasă.

Potrivit documentului:

„Art. LIII – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

2. La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorulcuprins:

,,(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:

(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;

c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;

d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;

e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;

f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;

g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;

h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;

j) învăţământul special:

(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;

(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;

k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.

Referitor la această măsură, ministrul Daniel David a afirmat, într-o declarație publică: „Da, vom ajunge și în țară să avem clase cu 30 de elevi, cum am avut, surprinzător, în România, lumea uită, și până în 2020” și „Noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află și în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în țară între 2011 – 2020 (și pe alocuri chiar mai bine); practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultățile existente”, într-un comunicat.

Într-un răspuns elaborat de ISE și cenzurat în totalitate de Ministerul Educației, cercetătorii atrăgeau atenția cu privire la deficiențele colectivelor mai mari de elevi.

• „Extinderea efectivelor riscă să afecteze semnificativ calitatea educației. Studiile TIMSS și PISA arată că în România clasele mai mici sunt asociate cu rezultate net superioare. Creșterea numărului de elevi fără măsuri compensatorii riscă să adâncească abandonul școlar și să compromită calitatea predării.”

Directorul Cătălin Zaman a declarat că această măsură „asigură învățământ de cantitate, nu de calitate”. „(…) Câți copii vom avea la clasa a IX-a în fiecare clasă? Pentru că au fost scoase ore pe sistemul vechi și sistemul nouă ne spune ce trebuie să avem doi copii în plus în fiecare clasă. Nici la asta n-am găsit răspuns până acum”, a mai adăugat acesta.

Citește și

Mai multe universități ar rămâne „fără bani” pentru burse, utilități, semnalează liderul Federației sindicale „Alma Mater”, Anton Hadăr: În cel puțin 15-20 de universități din țară fondurile mai ajung până în septembrie-octombrie. Ce facem, le închidem?

Anton Hadăr, lider sindical: Președintele ar trebui să-și asume rolul de mediator. A fost olimpic la matematică știe ce înseamnă problemele din Educație. Unde să venim, dacă nu la domnia sa?