Fizicianul nuclearist Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, a povestit într-un interviu acordat Edupedu.ro cum s-a născut pasiunea sa pentru fizică. Cu o carieră care l-a condus de la Măgurele la Universitatea din Köln, apoi la Brookhaven National Laboratory din New York și la Yale University, unde a fost mai bine de 10 ani cercetător și profesor, Zamfir le-a transmis autorităților guvernamentale că programa școlară trebuie simplificată, iar profesorii susținuți să insiste pe formarea gândirii în adâncime.
În liceu, „pe mine m-a atras modul de predare a fizicii și pe urmă a venit formalismul. La matematică, la fel: am avut profesor care ne-a arătat frumusețea gândirii matematice și abia după aceea au venit formulele și teoremele”, a povestit Zamfir. „Erau profesori pasionați de domeniile lor și se vedea bucuria în ochii lor în momentul când ne vedeau atrași de ceea ce explicau. Ăsta este dascălul: să fie bucuros că cel cu care interacționează este pasionat de așa ceva. Să fie fericiți că elevii, copiii înțeleg și sunt atrași de ceea ce le explică”, a declarat acesta.
Un observator atent al schimbărilor prin care a trecut școala românească în ultimii ani, vicepreședintele Academiei Române a atacat în interviul acordat Edupedu.ro vulnerabilitățile sistemului de învățământ, în contextul în care România tocmai a înregistrat la PISA 2025 cele mai slabe rezultate de la prima sa participare și până acum. Concret, România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică și se apropie rapid de acest prag și la Citire, după cum a arătat studiul global PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani.
„Așa cum pentru învățarea scrierii petrecem timp semnificativ, cu răbdare, până copiii învață literă de literă, așa cum înmulțirea se învață sistematic și se repetă în anii de școală, tot așa trebuie procedat cu toată toată materia. Lucrurile de bază trebuie făcute temeinic, pentru că altminteri se pierd copiii. Deci goana «să termin ce este în programă» nu este eficientă, pentru că treci repede prin materie și rămân toți în urmă. Tu ai trecut prin materie, dar ți-ai făcut datoria?”, a avertizat Nicolae Zamfir.
„Trebuie să stabilim clar ce anume vrem să știe copiii, iar învățarea să nu fie pentru test, ci pentru formarea gândirii elevului. Cunoștințele de bază trebuie în primul rând înțelese de toți și cunoștințele avansate explicate celor care pot să se dezvolte pe direcția respectivă. Dar nu trebuie învățate de către toți legile termodinamicii sau lucrurile sofisticate din electricitate pentru toată lumea. Lucrurile de bază din electricitate trebuie explicate”, a continuat academicianul.
Vicepreședintele Academiei Române a subliniat că „programele școlare trebuie eliberate de informațiile care nu-i ajută pe copii să gândească în profunzime, iar profesorii trebuie lăsați să insiste pe elementele de bază la toate materiile și trebuie susținuți să se asigure că elevii au înțeles cu adevărat. Mai ales că acum nu mai vorbim prioritar despre transmiterea de informații, pentru că transmiterea de informații poți să o faci și singur. Nu mai trebuie să insistăm pe transmiterea cât mai multor informații, ci pe simplificare: informațiile simple trebuie transmise și insistat ca elevii să învețe să le folosească”.
„Trebuie făcută o strategie națională consistentă, coerentă pe termen lung. Noi tot umblăm la chestiile administrative – că sunt trimestre, că semestre, că module… Nu asta e important, ci modul în care se predau diferitele discipline. Trebuie predate lucrurile de bază, pentru că ele susțin gândirea logică, așa cum mecanica în fizică și geometria în matematică pun nu numai bazele pentru disciplinele respective, dar ajută la formarea gândirii logice. Iar elevii trebuie învățați să gândească logic, indiferent că vorbim despre științele exacte sau despre științele umaniste”, a atras atenția fizicianul nuclearist.
Citește aici interviul integral acordat pentru Edupedu.ro de către fizicianul Nicolae Zamfir
Fizician nuclearist la Universitatea din Köln, Germania, în 1990-1992, Nicolae Zamfir și-a continuat cariera de cercetător în fizica nucleară la Brookhaven National Laboratory din New York din 1992 până în 1997, după care a fost profesor și cercetător tot în fizică nucleară la Yale University între 1997 și 2004, an în care a revenit în România unde a ocupat timp de 16 ani funcția de director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară și timp de 8 ani director al Proiectului „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP)“, cunoscut ca laserul de la Măgurele. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române, la al doilea mandat. Vezi aici CV-ul fizicianului Nicolae Zamfir
Citește și:
Fizicianul Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei: Aș fi urât fizica, dacă aș fi avut în liceu manualele de-a XII-a de acum. La fizică nucleară, jumătate din formule eu nu le-am folosit niciodată în cariera mea de fizician nuclearist / Trebuie să insistăm pe simplificare și înțelegere
BREAKING România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire, arată studiul global PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani / 57% dintre elevi – performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale
BREAKING Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire. Scădere și la Matematică și Științe / Pe ultimele locuri în UE și pe locurile 48-55 din 91 de țări, la cele trei competențe de bază
PISA 2025. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe, în pofida unei ameliorări minore față de 2022
Economia României ar câștiga 3,26 mii de miliarde de dolari dacă toți copiii din România, inclusiv cei care nu sunt în școală, ar obține nivelul minim de competențe PISA, arată o analiză globală realizată de cercetători Stanford
EXCLUSIV Mircea Miclea: Rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile. România este în primele 10 țări din peste 90 în care inegalitatea dintre școli este la cel mai înalt nivel posibil. Va produce falii sociale. Este o problemă de securitate națională
EXCLUSIV Sociologul Vasile Dîncu: Poate cea mai surprinzătoare informație din raportul PISA este că elevii români nu apar ca o generație ostilă învățării. PISA 2025 nu descrie o generație pierdută, ci tocmai energia intelectuală pe care școala o pierde
EXCLUSIV Andreas Schleicher, OCDE, avertisment despre rezultatele elevilor români la PISA 2025: Adevăratul test al unui sistem de educație nu este dacă poate crea câteva școli de excelență, aproape orice țară poate face asta. Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă – VIDEO
Ce a făcut și vrea să facă în educație Slovacia, singura țară UE care a crescut la Matematică, Citire și Științe în cadrul PISA 2025: măsuri pentru întărirea învățământului preșcolar, curriculum nou în primar și secundar, eliminarea predării în două schimburi / Prioritățile prezentate de ministrul Educației, Tomáš Drucker
Singapore îi recompensează cu bani pe cetățenii care citesc cel puțin 15 minute pe zi, în lupta cu „doomscrolling-ul” – campania e susinută de președinele țării / Elevii singaporezi sunt pe primul loc în lume la citire în PISA 2025
PISA 2025. Republica Moldova depășește Bulgaria la toate cele trei evaluări ale competențelor elevilor – Științe, Citire și Matematică
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum, despre rezultatele PISA 2025: E de preferat să faci mai puține exerciții abordate din diverse perspective și explicate pe îndelete, decât să faci o pagină de exerciții asemănătoare
