GRILE Coeficienții de salarizare în învățământul preuniversitar și superior – proiectul legii salarizării

4.925 de vizualizări
Proiectul legii salarizării pus în dezbatere publică prevede și coeficienții de salarizare în învățământul preuniversitar și superior. Grilele pot fi consultate mai jos în articol pentru învățământul superior și preuniversitar pentru profesori și personal auxiliar.
  • „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat se asigură de Ministerul Educației și Cercetării”, potrivit proiectului legii salarizării.

Proiectul legii salarizării pus în dezbatare publică conține și coeficienții de salarizare în învățământul preuniversitar și superior.

Ministrul Muncii a spus că proiectul nu este „de creștere a salariilor bugetarilor”, ci de „echitate în sistem”: Reușim să eliminăm 87 de sporuri din 115 în sistemul public.

Salariul profesorului debutant ar urma să fie 7.544 de lei brut, adică circa 4.400 de lei net, de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării.

Art 5 – prevede că în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 8

ART. 7

    În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

  1. coeficientul de salarizare reprezintă numărul stabilit prin lege pentru fiecare funcție, care exprimă poziția acesteia în ierarhia funcțiilor și care, înmulțit cu valoarea de referință, determină salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară;
  2. diferența salarială tranzitorie reprezintă un drept salarial individual suplimentar salariului lunar, soldei lunare/salariului lunar, determinat potrivit prezentei legi. Aceasta se calculează ca diferență între salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit legislației în vigoare în luna decembrie 2026 și salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit prezentei legi. Diferența salarială tranzitorie se acordă individual, după caz, personalului care ocupă, la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcții din sectorul bugetar și care este reîncadrat conform art. 31 alin. (1), astfel cum este prevăzut la art. 32 din prezenta lege. Diferența salarială tranzitorie nu se acordă personalului care se regăsește în următoarele situații:
  • personalul nou încadrat în funcții din sectorul bugetar, după intrarea în vigoare a prezentei legi;
  • personalul care ocupă funcții din sectorul bugetar la intrarea în vigoare a prezentei legi și care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, este încadrat pe alte funcții din aceeași autoritate/instituție publică sau este promovat în alte funcții sau în grade/trepte salariale. În această situație, diferența salarială tranzitorie se acordă, dacă este cazul, numai până la momentul încadrării/promovării în altă funcție decât cea ocupată la data intrării în vigoare a prezentei legi;

3. funcția de demnitate publică reprezintă ansamblul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire;

4. funcția similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, grad/treaptă profesională, gradație, vechime în funcție sau vechime în specialitate, după caz, și condiții de muncă;

5. gradația reprezintă categoria de vechime în muncă în funcție de care se determină, în condițiile prezentei legi, salariul de bază sau solda de funcție/salariul de funcție la care are dreptul personalul din sectorul bugetar, stabilit conform lit. a). Tranșele de vechime în muncă corespunzătoare fiecărei gradații, precum și modalitatea de determinare a salariului de bază sau a soldei de funcție/salariului de funcție pentru fiecare gradație sunt stabilite prin prezenta lege;

6. gradul managerial reprezintă nivelul de exercitare a atribuțiilor de conducere în cadrul anumitor structuri organizaționale, stabilit potrivit actelor normative și actelor administrative de organizare și funcționare, care reflectă amploarea responsabilităților manageriale (aria de coordonare, nivelul decizional și complexitatea managementului) și care se utilizează, după caz, la încadrarea funcțiilor de conducere în ierarhia de salarizare; se aplică doar anumitor funcții de conducere conform clasificării din anexele la prezenta lege;

7. gradul profesional reprezintă nivelul de încadrare în cariera profesională, stabilit potrivit actelor normative aplicabile fiecărei familii ocupaționale și reflectă complexitatea atribuțiilor, nivelul de competență și experiența stabilite distinct în cadrul funcțiilor cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată și studii medii, după caz, în condițiile legii; gradul profesional este distinct de gradul salarial;

8. gradul salarial reprezintă fiecare dintre cele 12 niveluri din cadrul structurii de grade salariale, care grupează funcțiile din sectorul bugetar ce au o valoare similară a muncii, determinată prin procesul de evaluare a funcțiilor, pe baza unor caracteristici comune legate de complexitate, nivel de responsabilitate și alte criterii. Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienți;

9. grila de salarizare reprezintă intervalele de coeficienți, cu valori cuprinse între 1 și 8, prevăzute pentru gradele salariale din cadrul structurii de grade. Nivelul de salarizare pentru funcțiile din sectorul bugetar grupate într-un anumit grad salarial se stabilește prin raportare la intervalul de coeficienți prevăzut în grila de salarizare pentru respectivul grad salarial;

10. indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani lunară corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexa nr. V;

11. indemnizația lunară reprezintă suma de bani la care au dreptul persoanele care ocupă funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, fiind unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției acestora, cu excepția sporului prevăzut la art.15 alin.(2) și (3) din prezenta lege;

12. metoda analitică de evaluare a funcțiilor reprezintă procedura standardizată de determinare a valorii relative a unei funcții în cadrul sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, prin analizarea sistematică a conținutului acelei funcții și punctarea diferitelor dimensiuni pe baza unor criterii și niveluri de descriere, în vederea ierarhizării funcțiilor și a încadrării acestora în grade salariale, potrivit metodologiei menționate la art. 8 alin. (5);

13. premiul de performanță reprezintă un drept salarial ce poate fi acordat în vederea recompensării performanțelor profesionale individuale ale personalului din sectorul bugetar care ocupă funcții dintre cele prevăzute în anexele nr. I-VIII;

14. salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, stabilit prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu valoarea de referință, la care se adaugă cotele procentuale aferente gradațiilor de vechime în muncă, după caz;

15. salariul lunar reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul din sectorul bugetar, cu excepția personalului militar, a polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și care cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, sporurile, indemnizațiile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar prevăzute de prezenta lege;

16. solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. V și VI, în care este inclusă gradația de vechime în muncă. Solda de funcție/salariul de funcție nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

17. solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcție/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional deținut, și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani reglementate de prezenta lege;

18. sporul reprezintă un element al salariului lunar, soldei lunare/salariul lunar, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară, conform anexelor prezentei legi, incluzând gradația de vechime și excluzând orice alt drept salarial, sau în funcție de valoarea de referință, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal;

19. structura de grade salariale reprezintă un sistem de ierarhizare a funcțiilor din sectorul bugetar, prin raportare la valoarea muncii asociate acestor funcții, fiecare grad salarial grupând funcții similare ca valoare. Această valoare este determinată conform prevederilor art. 9;

20. treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii medii;

21. valoarea de referință reprezintă cuantumul exprimat în lei, stabilit anual prin legea bugetului de stat, care se înmulțește cu coeficientul de salarizare prevăzut de lege pentru fiecare funcție, rezultând salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional, indemnizația de încadrare, indemnizația lunară.

DESCARCĂ Coeficienții de salarizare în învățământul preuniversitar și superior


5 comments
  1. Asta e societate deschisă și liberală, șmecherilor? Uitați de sindicate și greve, sistemul de salarizare este „unitar”, „just”, „stabilit prin consens” (politic, nu societal). Ne obligă jaloanele PNRR. Ca să nu piardă guvernul 700 milioane euro, vor pierde salariații mai mult în primii ani după aplicare. Urmează scuze de genul: partidul nostru ar vrea să vă mărească salariile, dar nu se poate – e lege, nu putem schimba legea. Dacă scade PIB-ul, asta e – vă scad și salariile. Iar la previziunile economice, PIB-ul va crește, uneori negativ, dar mai încet decât inflația în orice caz.
    O mișcare inteligentă de concentrare a puterii asupra salariilor, o măsură cinică prin care marele capital vrea să fie mai rentabil în shit-hole countries, fără a se risipi pe the useless.
    Despre REDISTRIBUIRE sau impozit progresiv – niciun cuvințel! Că n-avem lecturile necesare! Și e urât să fim stângiști, iliberali și alte categorii odioase, din astea.

    Uitați-vă aici la predicțiile ONU despre populația României: https://population.un.org/wpp/graphs?loc=642&type=Demographic%20Profiles&category=Line%20Charts. 7 milioane
    În condițiile în care se prevede o creștere a PIB cu 10% până în 2050, după unii (https://www.romanianbusinessjournal.ro/romania-could-expand-its-gdp-by-10-by-2050-generating-an-additional-contribution-of-e575-billion-by-increasing-savings/), iar după alții, PIB-ul va scădea cu 11% sub impactul derivei climatice (https://neweconomics.org/2026/03/the-climate-fiscal-timebomb-romania).
    Așa că mai gândiți-vă când îl auziți pe Bolojan vorbind de prosperitate. S-aprinzi lumina în cămară e una, să deratizezi e o cu totul altă poveste. Dar dacă te votează partidul șobolanilor, începi cu șoarecii, apoi te oprești și treci pe propagandă politicianistă.

  2. Profesorii sunt la coada societatii. Să nu vă mirați la alegerile următoare. O să fie dezastru pentru psdisti, useristi și pnlisti. Va meritați soarta escrocilor care ați mărit lefurile pentru procurori, judecători, primari, parlamentari, securiști etc

  3. La Lidl România, venitul mediu lunar brut pentru un lucrător în magazin depășește \(7.600\) de lei (aproximativ \(1.500\) de euro)
    deci mai mult decât ia un asistent universitar cu doctorat , care are și studii universitare de lunga durata.
    băbăieț’ , furați curent și bateți câmpii cu grație !

  4. păi ce ai făcut , Bobiță?!?

  5. MAXIM 2.35 din grila de la 1 la 8. După 25 ani vechime și gradul I rămâi la 2.35 până la pensie (dacă mai apuci), minim încă 15 ani. Iar pensia va fi pe măsură.

    Nu mai există practic niciun spor, cu excepția celui de zonă și de simultan (cu prevederea ”până la x%”, deci nu de FIX x%, cu alte cuvine la îndemâna cui vrea să-l dea, sau să nu-l dea). Celelalte sunt glume proaste. Niciun cuvânt despre cum se plătește – dacă se mai plătește – dirigenția.

    Și bineînțeles, suma cu care se înmulțește coeficientul ăsta este stabilită anual de guvern, după cum binevoiește. Poate să și scadă, nu doar să crească, de ce nu? Iar prima sumă e de 4100 de lei, deci 9635 BRUT, așadar vreo 6300 net, repet MAXIM posibil în învățământ.

    Păi bravos națiune.

    O să sară neoliberalii că nici nu merităm mai mult, că e nevoie de școală privată și că statul nu știe etc. Okay. Luați-vă copiii acasă sau trimiteți-i la școala privată, felicitări. Mai vorbim în 4-5 ani. Dar o să fie prea târziu.

    Ia zi, Hâncescule, mai numără o dată ”voturile” alea pentru grevă, tot 20% sunt? Sau le-ai scos din burtă?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *